2,207 matches
-
Împreună cu colegul său, Martin Kamen, doctor de la Universitatea Chicago și cercetător în chimie și fizică nucleară și lucrând sub supravegherea lui Ernest O. Lawrence de la Laboratorul de Radiații Berkeley, a încercat să elucideze calea urmată de carbon în fotosinteză încorporând izotopul radioactiv de durată scurtă Carbon-11 (11CO2) în numeroase experiențe efectuate între 1938 și 1942. Ajutat și de ideile și colaborarea lui C. B. van Niel, de la Stația Marină Hopkins de la Universitatea Stanford, a înțeles că reducerea dioxidului de carbon poate
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
despre procese metabolice, declanșând o revoluție în biochimie și medicină. Experimentele efectuate de Ruben cu apa grea, HO, pentru a obține gaz O au arătat că oxigenul gazos produs în fotosinteză provine din apă. Împreună cu predicția fizicii nucleare privind un „izotop radioactiv de carbon cu viață lungă”, Ruben și Kamen au urmat mai multe piste care puteau duce la identificarea izotopului Carbon-14. După mai multe tentative eșuate, Martin Kamen a colectat rezultatele unui bombardament asupra grafitului efectuat timp de 120 de
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
obține gaz O au arătat că oxigenul gazos produs în fotosinteză provine din apă. Împreună cu predicția fizicii nucleare privind un „izotop radioactiv de carbon cu viață lungă”, Ruben și Kamen au urmat mai multe piste care puteau duce la identificarea izotopului Carbon-14. După mai multe tentative eșuate, Martin Kamen a colectat rezultatele unui bombardament asupra grafitului efectuat timp de 120 de ore în ciclotron și s-a grăbit cu ele la „Rat House”, clădire de lângă Catedra de Chimie și de lângă ciclotron
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
în ciclotron și s-a grăbit cu ele la „Rat House”, clădire de lângă Catedra de Chimie și de lângă ciclotron, unde își avea biroul. La ora 8 AM, pe 27 februarie 1940, a demonstrat fără echivoc că sursa de radioactivitate era izotopul Carbon-14. Energia redusă a izotopului Carbon-14 îngreuna măsurătorile într-atât încât nu s-au efectuat experimente cu indicatori pentru C-14 decât în 1942 când Sam Ruben i-a dat tot carbonatul de bariu cu C-14 tânărului profesor de
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
grăbit cu ele la „Rat House”, clădire de lângă Catedra de Chimie și de lângă ciclotron, unde își avea biroul. La ora 8 AM, pe 27 februarie 1940, a demonstrat fără echivoc că sursa de radioactivitate era izotopul Carbon-14. Energia redusă a izotopului Carbon-14 îngreuna măsurătorile într-atât încât nu s-au efectuat experimente cu indicatori pentru C-14 decât în 1942 când Sam Ruben i-a dat tot carbonatul de bariu cu C-14 tânărului profesor de chimie Andrew Benson care și-
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
radicali liberi stabili, biofizica membranelor, utilizări de radioizotopi, biochimie biofizica. Dan Mihăilescu, Prof. Univ. Dr., Șef de Catedră la Facultatea de Biologie din București Florentina Mosora, Dr. (d.1994), Conf. Univ. Dr., Universitatea din Liege, Belgia; contribuții recunoscute la aplicarea izotopilor stabili (e.g., Carbon-13) în medicină, în special la diabetul zaharat. Premiată de Academia Regală din Belgia (The Royal Academies for Science and the Arts of Belgium) pentru „contribuții în fizica” legate de analize cu Carbon-13 ale zahărului din sânge în
Listă de biofizicieni români () [Corola-website/Science/315346_a_316675]
-
straturilor exterioare ale stelei. La câteva luni după explozie, când straturile exterioare s-au rarefiat până când au devenit transparente, spectrul este dominat de lumina emisă de materialul aflat în apropierea centrului stelei, elemente grele sintetizate în timpul exploziei; majoritatea mai ales izotopi apropiați de masa fierului. Dezintegrarea radioactivă a nichelului-56 prin cobalt-56 până la fier-56 produce fotoni de energie mare care domină producția de energie în perioada ulterioară. Similaritățile profilelor de luminozitate absolută ale aproape tuturor supernovelor de tip Ia cunoscute au dus
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
de ani. Speleoteme au fost identificate doar în peștera Even-Sid-2. În sudul deșertului Negev speleotemele nu au crescut între 185-140 mii de ani (stadiul MIS 6 - "MIS" fiind abrevierea termenului englez "„marine isotope stages”" corespunzător stadiilor climatice identificate prin dozarea izotopilor oxigenului), 110-90 mii de ani (MIS 5,4-5,2), nici după 85 mii de ani și nici în cea mai mare a parte a perioadei interglaciare (MIS 5,1), a perioadei glaciare și a Holocen-ului. Acest lucru sugerează că
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
Iodul prezintă 37 de izotopi, dintre care doar unul este stabil, I. Izotopul I este similar celui de clor, Cl. Este un halogen solubil, nereactiv, existând ca anion si produs de reacții cosmogenice și termonucleare. În studiile hidrologice, concentrațiile de I sunt raportate la cantitatea
Izotopii iodului () [Corola-website/Science/316939_a_318268]
-
Iodul prezintă 37 de izotopi, dintre care doar unul este stabil, I. Izotopul I este similar celui de clor, Cl. Este un halogen solubil, nereactiv, existând ca anion si produs de reacții cosmogenice și termonucleare. În studiile hidrologice, concentrațiile de I sunt raportate la cantitatea de I și cea totală de iod (care
Izotopii iodului () [Corola-website/Science/316939_a_318268]
-
ce au caractere chimice diferite. Acest lucru face ca I să fie asimilat mai ușor în biosferă prin încorporarea acestuia în vegetație, sol, lapte, țesuturi animale, etc. Excesul de Xe stabil din meteoriți a fost clasificat ca rezultat al dezintegrării izotopului primordial de iod-129, produs de supernove, creând praful și gazele din care a fost format Sistemul Solar. I a fost primul radionuclid dispărut care a fost identificat în Sistemul Solar timpuriu. Dezintegrarea sa este la baza datării radiometrice a izotopului
Izotopii iodului () [Corola-website/Science/316939_a_318268]
-
izotopului primordial de iod-129, produs de supernove, creând praful și gazele din care a fost format Sistemul Solar. I a fost primul radionuclid dispărut care a fost identificat în Sistemul Solar timpuriu. Dezintegrarea sa este la baza datării radiometrice a izotopului I-Xe (Iod-xenon), care acoperă o perioadă de 85 milioane de ani din evoluția Sistemului Solar. sunt prezentați în tabelul de mai jos:
Izotopii iodului () [Corola-website/Science/316939_a_318268]
-
Efectul Szilard-Chalmers este un efect din radiochimie, utilizat pentru separarea izotopilor radioactivi (Szilard și Chalmers, 1934), ce constă în ruperea legăturii chimice dintre un atom radioactiv format într-o reacție nucleară și moleculă de care era legat inițial. Pentru o reacție nucleară, un nucleu atomic absoarbe un neutron lent. Nucleul izotopului
Efectul Szilárd-Chalmers () [Corola-website/Science/323559_a_324888]
-
izotopilor radioactivi (Szilard și Chalmers, 1934), ce constă în ruperea legăturii chimice dintre un atom radioactiv format într-o reacție nucleară și moleculă de care era legat inițial. Pentru o reacție nucleară, un nucleu atomic absoarbe un neutron lent. Nucleul izotopului nou-format este într-o stare excitata și emite atunci o rază gamma când revine la starea de bază. Atomul este rupt din legătură să anterioară din moleculă originală și introduce o legatura chimică nouă și diferită, astfel încât izotopul rezultat, deși
Efectul Szilárd-Chalmers () [Corola-website/Science/323559_a_324888]
-
lent. Nucleul izotopului nou-format este într-o stare excitata și emite atunci o rază gamma când revine la starea de bază. Atomul este rupt din legătură să anterioară din moleculă originală și introduce o legatura chimică nouă și diferită, astfel încât izotopul rezultat, deși are proprietăți chimice identice cu izotopul original, poate fi izolat chimic. După iradierea iodoetanului (iodura de etil), cu I natural cu neutroni termici, Szilard și Chalmers au izolat o mare parte a I nu mai este legat chimic
Efectul Szilárd-Chalmers () [Corola-website/Science/323559_a_324888]
-
excitata și emite atunci o rază gamma când revine la starea de bază. Atomul este rupt din legătură să anterioară din moleculă originală și introduce o legatura chimică nouă și diferită, astfel încât izotopul rezultat, deși are proprietăți chimice identice cu izotopul original, poate fi izolat chimic. După iradierea iodoetanului (iodura de etil), cu I natural cu neutroni termici, Szilard și Chalmers au izolat o mare parte a I nu mai este legat chimic în iodoetan. Astfel, Szilard și Chalmers au descoperit
Efectul Szilárd-Chalmers () [Corola-website/Science/323559_a_324888]
-
-și programarea. Rațiune este o mitralieră Gatling cu un fel de fleșete, care folosește muniție compusă din uraniu sărăcit. Ea este compusă dintr-o cutie cu muniție mare, o mitralieră Gatling exagerată, un hâm pentru utilizator și un generator cu izotopi nucleari care trebuie scufundat în apă pentru asigurarea răcirii. Armă, creată de Ng, se află încă în stadiul de testare beta și suferă o cădere de sistem în timpul unei lupte. Ulterior, Hiro reușește să îi facă un update și o
Snow Crash () [Corola-website/Science/323830_a_325159]
-
Prima ediție a apărut în 1993, cartea având parte de două reeditări ulterioare, în 1994 și 2000. Frederick Hallam, un savant cu abilități limitate dar oportunist și egocentric, descoperă că o mostră de tungsten s-a transformat în plutoniu-186, un izotop care nu poate exista în realitate. Studiind problema cu ajutorul altor savanți, Hallam descoperă că evenimentul face parte dintr-un schimb între universuri din care ambele părți au de câștigat. Astfel, omenirea a ajuns în posesia unei surse energetice ieftine și
Zeii înșiși () [Corola-website/Science/324227_a_325556]
-
citat al lui Friedrich Schiller (1759-1805): "Mit der Dummheit kämpfen Götter selbst vergebens." ("Împotriva prostiei zeii înșiși luptă în zadar.") Asimov descrie o discuție avută în luna ianuarie a anului 1971, în care Robert Silverberg a dat ca exemplu un izotop arbitrar, plutoniu-186. Nu există un asemenea izotop", a spus, "și unul de acest fel nici nu poate exista." "Și ce-i cu asta?", a întrebat Silverberg. Ulterior, Asimov a căutat condițiile în care plutoniul-186 chiar ar fi putut să existe
Zeii înșiși () [Corola-website/Science/324227_a_325556]
-
der Dummheit kämpfen Götter selbst vergebens." ("Împotriva prostiei zeii înșiși luptă în zadar.") Asimov descrie o discuție avută în luna ianuarie a anului 1971, în care Robert Silverberg a dat ca exemplu un izotop arbitrar, plutoniu-186. Nu există un asemenea izotop", a spus, "și unul de acest fel nici nu poate exista." "Și ce-i cu asta?", a întrebat Silverberg. Ulterior, Asimov a căutat condițiile în care plutoniul-186 chiar ar fi putut să existe, precum și la ce complicații ar da naștere
Zeii înșiși () [Corola-website/Science/324227_a_325556]
-
masă, dar moare în condiții suspecte înainte de a putea demonstra prietenilor săi că dispozitivul funcționează. "Pâté de Foie Gras" este o povestire din 1956. În această povestire este descoperită o gâscă cu ouă de aur. Gâsca poate face transmutarea unui izotop natural de oxigen în aur. Ficatul gâștei conține enzime care sunt capabile să catalizeze reacții nucleare. "The Dust of Death" este o povestire din 1957. Edmund Farley îl ucide pe Marele Llewes, cel care conducea cu succes dar și cu
Asimov's Mysteries () [Corola-website/Science/326746_a_328075]
-
electrochimice interesante din punct de vedere termodinamic. Între anii 1932 și 1935, în timpul vacantelor și al concediilor de studii, tot la Viena și cu aceeași îndrumare, pregătește teza de doctorat cu titlul “Űber die elektrolytische dissoziation des schweren wassers” (“Prepararea izotopului greu al hidrogenului și determinarea constantei de disociere a apei grele”). Examenul («rigurosum») de doctor îl promovează la 28 octombrie 1935, iar în martie 1936 obține diploma de Doctor în Științe Tehnice. Lucrarea are în străinătate un deosebit răsunet fiind
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
atmosfera joviană a lui Jupiter. Astfel, în iulie 2003, savanții au aproximat valoarea abundenței deuteriului în atmosfera respectivă la 2,25 ± 0,35 × 10 , ce reprezintă probabil valoarea primordială din nebuloasa protosolară ce a dat viață Sistemului Solar. Raportul dintre izotopii azotului în atmosfera joviană (N la N) este de 2,3 × 10, adică cu o treime mai puțin decât în atmosfera Pământului (3,5 × 10) Suprafața vizibilă de pe Jupiter reprezentată în fotografie este împărțită într-un număr de benzi paralele
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
Prostia lui Cockcroft”, de către ingineri și lucrători. Dar cum a fost demonstrat mai târziu, “Prostia lui Cockcroft” a oprit dezastrzul din a deveni o catastrofă. Reactoarele erau construite din grafit solid, cu canale prin care intrau cartușe de uraniu și izotopi, pentru a le expune radiației neutronice și a produce plutoniu și radionucleid. Combustibilul și izotopii erau introduși prin fața reactorului (fața de încărcare), iar combustibilul consumat era împins spre cealaltă parte a reacorului (fața de descărcare), într-o conductă de apă
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
lui Cockcroft” a oprit dezastrzul din a deveni o catastrofă. Reactoarele erau construite din grafit solid, cu canale prin care intrau cartușe de uraniu și izotopi, pentru a le expune radiației neutronice și a produce plutoniu și radionucleid. Combustibilul și izotopii erau introduși prin fața reactorului (fața de încărcare), iar combustibilul consumat era împins spre cealaltă parte a reacorului (fața de descărcare), într-o conductă de apă, inițial pentru răcire, după care extracția și procesarea plutoniului. Pentru producția de plutoniu erau folosite
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]