23,636 matches
-
se face această evaluare sunt precizia evaluării (în cazul în care ne referim la judecățile evaluatorilor) și utilitatea mesajului transmis între organizație și angajat. Studiul erorilor în judecarea performanțelor (de exemplu, indicii de precizie) ne oferă informații despre procesul de judecare, dar evaluarea aprecierilor în termeni de erori (de exemplu, decizii incorecte) este mai utilă, spune Feldman (1986) (apud Pitariu, 2000). Modelul elaborat de Murphy și Cleveland (1995) accentuează rolul variabilelor contextuale în aprecierea performanțelor în detrimentul evaluărilor individuale. Totuși, o problemă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Feldman (1986) (apud Pitariu, 2000). Modelul elaborat de Murphy și Cleveland (1995) accentuează rolul variabilelor contextuale în aprecierea performanțelor în detrimentul evaluărilor individuale. Totuși, o problemă la fel de importantă a aprecierii performanțelor o reprezintă și descifrarea mecanismelor cognitive care apar în momentul judecării unei persoane de către alta. Modelul Landy - Farr (1983) de evaluare a performanțelor consideră că „activitatea de evaluare reprezintă un anumit tip de activitate cognitivă care implică operații ale gândirii, memoriei, reprezentărilor, stereotipuri etc.” (Pitariu, 2000). Figura 7.2.1.2
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
7.2.1.2. Modelul Landy-Farr de evaluare a performanțelor (Landy, Farr, 1983) Acest model cuprinde mai multe procese. În primul rând și cel mai important, vizează procesele cognitive ale evaluatorului: observarea performanțelor angajatului evaluat, stocarea acestor observații, reactualizarea și judecarea acestor informații. Cercetarea empirică a stilului cognitiv al evaluatorului (Nathan și Lord, 1983; Cardy și Kehoe, 1984; Lord, 1985) memoriei (Philips, 1984; Murphy și alții, 1985) și a inferențelor cognitive (Nathan și Alexander, 1985) susțin importanța proceselor cognitive ale evaluatorului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin echilibru, luând printre ai săi locul unui profet!” (Ibn Țolha al-Qirši an-Nașibi) Întâi judecă-te pe tine, apoi judecă pe altul. (Dreptul de a-l judeca pe altul n-ar trebui să ți-l dea decât responsabilitatea arătată În judecarea și evaluarea propriilor fapte.) „Dacă n-am avea defecte nu ne-ar face atâta plăcere să le observăm pe ale celorlalți.” (La Rochefoucauld) Este mult mai costisitoare răzbunarea, decât uitarea ei. (Pentru că răzbunarea Întețește ura, făcându-l pe agresor să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vârsta maturității, și-a avut antecedentele În unele confidențe discrete pe care le-ai realizat În copilărie). Μ Pentru sufletele mai simple, Dumnezeu nu reprezintă altceva decât acea autoritate morală copleșitoare care, deși inexplicabilă prin natura ei, este necesară pentru judecarea comportării oamenilor și pentru silirea justiției pământene să fie corectă (credința lor este deci una afectivă, bazată În principal pe un sentiment de teamă față de calitatea faptelor lor, dar și pe unul de speranță reconfortantă că valori cum sunt binele
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tinerii care se afirmă În contra curentului”. Cu această ocazie s-a hotărît eliminarea lui Mihai Beniuc din fruntea Uniunii Scriitorilor. Din punct de vedere tactic la această conferință s-a obținut „posibilitatea de a adopta și un criteriu estetic În judecarea unei opere de artă”. Deși cu limitele de rigoare, totuși de acum Înainte „conținutul politic al unei cărți sau al unei opere de artă nu va mai fi de ajuns pentru ca ea să fie declarată genială”. Mai mult decît atît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
roman al lui Jókai Mór. Din literatura rusă alegerea s-a oprit asupra unor schițe ale lui Lev Tolstoi și Turgheniev. De o atenție specială s-a bucurat critica literară. Se remarcă importanța acordată realismului, considerat singurul criteriu valabil în judecarea operelor literare. Participând la polemica „artă pentru artă” sau „artă cu tendință”, L. a luat fățiș atitudine în favoarea celei de-a doua fie reproducând articolele lui C. Dobrogeanu-Gherea, fie popularizând ideile acestuia prin articole semnate de Ovid Densusianu și Eduard
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]
-
s-au aflat informații privind efectivele Securității din Râmnicu Vâlcea, despre armamentul din dotare, mașinile cu numerele utilizate, planul pentru lichidarea grupului. În baza mărturiei lui Constantin Văduva, Mișu Ocneriu și N. Călinescu s-a constituit un „Tribunal Revoluționar“ în vederea judecării celor doi securiști. Speriați de consecințe, aceștia nu mai încetau cu lamentările. „Actul de acuzare“ a fost realizat de Mircea Băncescu, care a propus condamnarea la moarte prin împușcare „pentru trădare de neam și țară“. „Completul de judecată“ era format
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
demonstrații nereușite. Interesant este G. în amintirile sale, cele mai multe date la lumină după 1940 și strânse în cartea Amintiri. Momente și siluete (1944). Unele se referă la viața politică și, lăsând la o parte câteva accente xenofobe, evaluările de situație, judecarea evenimentelor, precum și caracterizările făcute unor personalități cunoscute îndeaproape au pertinență. Când se referă la mediile literare, memorialistul se arată și mai inspirat. Evocând anii debutului, nu pierde prilejul de a face un remarcabil portret lui B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
C. Negruzzi, dintre care una e o prelucrare după Hugo (Uriașul Daciei). Fără a îmbogăți efectiv, după cum anunțase în primul număr, repertoriul dramatic național, revista are meritul de a fi impus, prin câteva studii despre teatru și prin exigență în judecarea pieselor reprezentate, unele criterii estetice și etice de apreciere a operei dramatice. Articolele lui Barbu Catargiu (Teatru național), I. Voinescu II (Cugetări asupra teatrului) și însemnările Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații pornesc de la credința comună în misiunea socială
GAZETA TEATRULUI NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
sau productivă, Însă ca facultate transcendentală (oferind așadar schemele celor douăsprezece categorii ale intelectului), sau reproductivă, ca facultate a cogniției empirice (schematizând sub concepte); faptul că imaginația acționează productiv În domenii a posteriori cum sunt cele aferente exercitării facultății de judecare estetice sau teleologice e, din punctul de vedere al lui Kant, un fel de accident inevitabil, de același tip cu manifestarea necesară, În domeniul dialecticii, a iluziei transcendentale. Dimpotrivă, pentru Humboldt, numai desfășurarea actuală a imaginației productive este cea care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
îl oferă intervențiile nefericite ale organelor de anchetă și deciziile contraditorii ale instanțelor în cazurile de criminalitate bancară. Astfel, prima încercare de a „curăța” Bancorex, luată prin decizia politică a președintelui României în 1997, s-a soldat, este adevărat, cu judecarea și condamnarea președintelui băncii, dar pentru o infracțiune mai mult decât îndoielnică - faptul că această bancă de stat a împrumutat Ministerului Apărării un număr de autovehicule fără a percepe chirie pentru ele. Este departe de a fi fost o dovadă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
extremele „sistemului”, „călâii” (organele de represiune ale regimului comunist) și „victimele”, precum spre diferitele forme de opoziție, de la „rezistență” la „dizidenta”. Caracterul polemic, acumularea necritica de documente și moralizarea discursului au fost principalele reproșuri aduse acestei istoriografii, orientată prioritar spre judecarea și condamnarea trecutului, respectiv spre eroizarea rezistenței și opoziției la „comunism”. Este cazul exemplar al comisiilor istorice conduse de Vladimir Tismăneanu („de analiză a dictaturii comuniste”) și Marius Oprea („de investigare a crimelor comunismului”) care au mers dincolo de studierea istoriei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
momente istorice și ideologice distincte ale literaturii române din cursul perioadei comuniste, marcate, conform autorului, de opoziția dintre literatura și ideologie. Scrisă din perspectiva unei istorii a rezistenței literare, autorul consideră că impunerea de criterii propriu-zis literare și estetice de judecare a operelor a anticipat autonomia regăsita a literaturii (reformulez afirmațiile sale). Dincolo de câteva probleme de detaliu, această viziune asupra istoriei literare recente este unanim acceptată. Autorul prezintă literatura anulor ’50 că o paranteză datorită supunerii sale ideologice, chiar dacă apariția unor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
timp scriitori - unii dintre cei mai recunoscuți -, alții eseiști, teoreticieni sau profesori de literatură. Pentru ei, postmodernismul a reprezentat un răspuns pentru o dublă constrângere: cea a izolării lingvistice din anii ’80 și cea a lipsei de categorii adecvate pentru judecarea noii producții literare. Cum să te situezi Într-un spațiu de discuție internațională sprijinindu-te pe o producție literară națională, inaccesibila În străinătate? Cum să te situezi În raport cu opoziția Între tradiție și modernitate Într-un univers În care referințele au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
străine competențe de la domiciliul adoptatorilor, în care să se arate opinia acestora cu privire la adopție. Articolul 6 Instanță soluționează cererea pentru încuviințarea adopției în camera de consiliu, în complet constituit din 2 judecători, cu respectarea condițiilor de fond prevăzute de lege. Judecarea cererii se face cu citarea celor prevăzuți la art. 70 din Codul familiei și a autorității tutelare, precum și cu participarea procurorului. În cazul adopției internaționale, va fi citat și Comitetul Român pentru Adopții. Instanță poate administra orice proba admisă de
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106794_a_108123]
-
străine competențe de la domiciliul adoptatorilor, în care să se arate opinia acestora cu privire la adopție. Articolul 6 Instanță soluționează cererea pentru încuviințarea adopției în camera de consiliu, în complet constituit din 2 judecători, cu respectarea condițiilor de fond prevăzute de lege. Judecarea cererii se face cu citarea celor prevăzuți la art. 70 din Codul familiei și a autorității tutelare, precum și cu participarea procurorului. În cazul adopției internaționale, va fi citat și Comitetul Român pentru Adopții. Instanță poate administra orice proba admisă de
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106797_a_108126]
-
lărgirii, intensificării relațiilor, schimburilor cu culturile altor popoare”. Deși nu se spune explicit, ce se dorea era o renunțare la dogmatismul ideologic atât de brutal în deceniul anterior, o recuperare a tradiției culturale, o reinstaurare a criteriilor intrinseci, estetice, în judecarea literaturii și o depășire a provincialismului la care regimul comunist condamnase cultura. Toate acestea sunt deziderate pe care R.l. le va urmări constant, chiar dacă pentru împlinirea lor a trebuit să facă unele compromisuri. Odată cu „tezele din iulie” 1971, apar primele
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
străine competențe de la domiciliul adoptatorilor, în care să se arate opinia acestora cu privire la adopție. Articolul 6 Instanță soluționează cererea pentru încuviințarea adopției în camera de consiliu, în complet constituit din 2 judecători, cu respectarea condițiilor de fond prevăzute de lege. Judecarea cererii se face cu citarea celor prevăzuți la art. 70 din Codul familiei și a autorității tutelare, precum și cu participarea procurorului. În cazul adopției internaționale, va fi citat și Comitetul Român pentru Adopții. Instanță poate administra orice proba admisă de
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106796_a_108125]
-
a conștiinței morale, a orientărilor comportamentale din interior, pe baza principiului cooperării și a respectului reciproc. Piaget a urmărit, prin foarte riguroasele sale cercetări experimentale, să exploreze, în primul rând, geneza și evoluția aspectului cognitiv al vieții morale la copil - judecarea de către acesta a ceea ce este bine sau rău. Pornind de la lucrările psihologului elvețian, Kohlberg și Kenigston (apud Ricks, 1978) au deplasat accentul în investigațiile lor asupra felului în care subiecții (copii) argumentează comportamentul moral. Ei au regăsit, în mare, cele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Greenberg, 1988). 2) Indivizii sunt foarte preocupați nu doar de recompensele primite în raport cu ceilalți membri ai grupului, ci și de procedurile prin care s-a efectuat repartiția recompenselor, ceea ce se numește justiție procedurală. Trei factori mai importanți sunt implicați în judecarea corectitudinii procedurii de distribuție: a) dacă s-au aplicat aceleași standarde (criterii) pentru toți membrii; b) dacă informațiile pe baza cărora s-au alocat recompensele au fost exacte; c) oportunitățile (voința și mijloacele) de corectare a erorilor ce pot interveni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru conținuturi psihosociale identice sau foarte apropiate. Greu putem găsi distincții reale, de pildă, între „originalitate” și „creativitate” sau „înțelegerea corectă și rapidă a situației” și „inteligență”, între „energie și dinamism” și „putere de muncă” etc. Dincolo de aspectele semantice, în judecarea relației dintre un set de însușiri și calitatea de lider - după cum îndreptățit observă și I. Radu (coord., 1994) - are loc o cvasitautologie, un raționament circular: „o anumită conduită este înfățișată ca fiind datorată trăsăturii”, iar „trăsătura” însăși este dedusă din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
există la un moment dat mai mulți indivizi ce îndeplinesc condițiile „psihologice”. Cine va deveni efectiv conducătorul depinde de numeroși factori, de motive și interese independente de calitățile intrinsece ale candidaților. De altminteri, foarte importante în acest sens sunt înseși judecarea și percepția, de către cei ce își aleg conducătorul, a trăsăturilor considerate potrivite, intervenind nu de puține ori persuasiunea și manipularea din exteriorul grupului pentru alegerea unui lider, și nu a altuia. Încercând acum a răspunde la întrebarea cum se menține
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Desigur, constatarea relațiilor de apropiere, intime (prietenii, iubiri, căsnicii reușite) între persoane din grupuri diferite, de multe ori adverse, nu duce automat la reducerea prejudecăților, variate mecanisme psihologice putând interveni în păstrarea lor, cum ar fi justificarea prin excepție, adică judecarea ca singulare a cazurilor ce infirmă prejudecățile. 1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritatetc "1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritate" Pornind de la studii de laborator („modelul situațiilor intergrupale minimale”) sau corelaționale (ipoteza contactului extins) foarte riguroase, dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
explicit: pentru el, în spatele oricărui nor de fum se ascunde un fir de adevăr. Ținând cont de aceasta, strategii au emis o regulă de acțiune bine cunoscută: Calomniați, calomniați, până la urmă tot rămâne ceva” (Kapferer, 1993, p. 66). - reprezentativitatea euristică (judecarea unui fenomen prin similitudine cu alte cazuri cunoscute) se bazează pe faptul că, în general, facem apel la ceea ce cunoaștem, încercând să integrăm un fenomen nou într-o categorie pe care o posedăm deja; acest efect poate crea, prin generalizare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]