28,495 matches
-
sunt incidente în cauză, atât timp cât autorul invocă motive care se regăsesc între cazurile de recurs în casație, respectiv comparația între o faptă concretă și textul de lege, modul nelegal de aplicare a unor pedepse complementare. Invocă, în continuare, jurisprudența instanței de control constituțional referitoare la dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, respectiv deciziile nr. 207 din 25 martie 2021 și nr. 498 din 13 iulie 2021. Susține, de asemenea, că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 591 din 1 octombrie 2015 împiedică expres judecătorul de filtru să examineze, în această procedură, chiar și aparența de temeinicie a motivelor de recurs în casație. Apreciază că nu există un motiv real de revizuire a jurisprudenței anterioare a instanței de control constituțional, astfel încât solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.227/30/2016, Înalta Curte
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
echitabil, întrucât admiterea în principiu se examinează de instanța supremă în camera de consiliu, fără citarea părților și a procurorului. ... 16. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 227D/2019, apreciază că, raportat la jurisprudența constantă și neechivocă a Curții Constituționale în domeniul egalității în fața legii, al accesului la justiție, al dreptului la un proces echitabil, precum și al dreptului la un recurs efectiv, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) din
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
acces la justiție. Pe de altă parte, reține că sfera redusă a cazurilor de recurs în casație nu afectează efectivitatea căii extraordinare de atac în materie penală, întrucât dreptul la un recurs efectiv garantat de Convenție nu este absolut, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta putând fi supus unor restricții legitime. Apreciază că soluția normativă care prevede cazurile în care poate fi exercitat recursul în casație, restrângând sfera acestora, nu încalcă nici principiul egalității și nediscriminării prevăzut de Legea
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
ale motivelor de casare incidente asupra soluției dispuse în latura penală a cauzei, comparativ cu cea dispusă în acțiunea civilă, derivă din particularitățile celor două categorii de acțiuni și din specificul poziției părților, fără a contraveni exigențelor constituționale invocate. Invocă jurisprudența instanței de control constituțional în materie, respectiv deciziile nr. 424 din 9 iunie 2015, paragraful 15; nr. 699 din 29 noiembrie 2016, paragraful 23; nr. 743 din 13 decembrie 2016, paragrafele 27 și 28; nr. 490 din 30 iunie 2016
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, Curtea constată că autorii critică, în esență, limitarea cazurilor în care se poate formula recurs în casație, aspect analizat în jurisprudența sa, prin deciziile nr. 424 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 21 august 2015, nr. 255 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
I, nr. 382 din 12 mai 2020, și nr. 215 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iunie 2019). ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, față de critica formulată de autori
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
recursului în casație, acest lucru ar fi fost reglementat în mod expres în cuprinsul Codului de procedură penală, ca excepție de la dispozițiile art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1), precitate. ... 32. Curtea a observat însă că jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă un aspect diferit de cel reținut de instanța de control constituțional, în sensul că, în toate cazurile, cererile de recurs în casație sunt examinate din perspectiva admisibilității în principiu a acestora fără participarea
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
unei astfel de excepții, inculpatul să beneficieze de egalitate de tratament cu ceilalți inculpați aflați în situații similare, care au înțeles să sesizeze Curtea Constituțională. ... 21. Tribunalul Olt - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Pentru început, invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii. Așa fiind, apreciază că sintagma „cursul prescripției se întrerupe“ din cuprinsul art. 155 alin. (1) din Codul penal este imprevizibilă
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
de interpretare în mod expres în dispozitiv), textul de lege criticat trebuie să fie concordant cu norma constituțională și din perspectiva clarității și predictibilității acestuia. ... 24. Judecătoria Brașov - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Pentru început, invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii. Susține că, pe de o parte, formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
nr. 297 din 26 aprilie 2018. Invocând cele statuate în decizia menționată, instanța judecătorească apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 27. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Pentru început, invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii. Susține că, pe de o parte, formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
cât și pentru instanța chemată să aprecieze cu privire la temeinicia și legalitatea solicitărilor. ... 28. Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 838D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Pentru început, invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii. Susține că, pe de o parte, formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
este unul specific unei decizii de interpretare, acesta trebuie corelat cu considerentele, rezultând concluzia că decizia respectivă este una de interpretare prin care Curtea constată că este neconstituțională o anume soluție legislativă, identificând însă interpretarea conformă Legii fundamentale. Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională a stabilit că atât dispozitivul, cât și considerentele deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiecților de drept. ... 31. Pe de altă parte, prin înlăturarea, până la o viitoare intervenție legislativă, a
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni și drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale; de asemenea, ar fi afectat echilibrul între drepturile persoanelor inculpate pentru săvârșirea unei infracțiuni și drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea lor. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că prevederile din art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora „România este stat de drept“, impun legiuitorului obligația de a lua măsuri în vederea apărării ordinii și siguranței publice, prin adoptarea instrumentelor legale necesare
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
mai degrabă, o obligație a organelor judiciare (și a celorlalte organe chemate să aplice legea) de a interpreta decizia Curții și de a-i stabili efectele pentru a o aplica la cazul concret. ... 51. Curtea constată că a reținut în jurisprudența sa constantă că „atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiecților de drept. În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează, în aplicarea legii criticate
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
să fie privite ca acte care sunt apte să întrerupă cursul prescripției răspunderii penale, stabilirea acestora intrând în competența legiuitorului, cu condiția esențială ca acestea să îndeplinească exigențele menționate de către instanța de contencios constituțional. ... 69. De altfel, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea a recunoscut că, în acest
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
însușească, acesta, în temeiul art. 147 din Constituție, fiind obligat să intervină legislativ și să stabilească clar și previzibil cazurile de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. De altfel, prin aceeași decizie, Curtea a indicat ca punct de reper inclusiv jurisprudența Curții Federale de Justiție (Bundesgerichtshof - BGH), care a afirmat în jurisprudența sa că dispozițiile de drept penal care reglementează întreruperea termenului de prescripție se interpretează ca excepții atent definite și, prin urmare, nu se pretează la interpretări extinse; așadar, instanțele
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
intervină legislativ și să stabilească clar și previzibil cazurile de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. De altfel, prin aceeași decizie, Curtea a indicat ca punct de reper inclusiv jurisprudența Curții Federale de Justiție (Bundesgerichtshof - BGH), care a afirmat în jurisprudența sa că dispozițiile de drept penal care reglementează întreruperea termenului de prescripție se interpretează ca excepții atent definite și, prin urmare, nu se pretează la interpretări extinse; așadar, instanțele obișnuite nu pot, pe propria răspundere, să dezvolte legea prin analogie
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
intervenție a legiuitorului a determinat în sarcina organului judiciar necesitatea de a se substitui acestuia prin conturarea cadrului normativ aplicabil în situația întreruperii cursului prescripției răspunderii penale și, implicit, aplicarea legii penale prin analogie. Or, Curtea a statuat constant, în jurisprudența sa, că prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție stabilesc că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, iar competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
penală, în absența unei norme exprese, să stabilească el însuși regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă soluție pronunțată într-un alt cadru reglementat, reprezintă o aplicare prin analogie a legii penale. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale, art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
acordată decât polițiștilor care încheie contracte de credit după intrarea în vigoare a legii, atât timp cât sunt respectate și celelalte condiții prevăzute de lege. ... 16. În susținerea criticilor de neconstituționalitate privind încălcarea egalității în drepturi sunt invocate considerente din jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002 sunt constituționale și nu încalcă principiul egalității, consacrat de dispozițiile art. 16 din Constituție. Instanța judecătorească reține că, în ceea ce privește principiul egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut într-o jurisprudență constantă, începând cu Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Ca urmare, situațiile în care se află anumite categorii de persoane
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu se impune reconsiderarea jurisprudenței în această materie a Curții Constituționale. Menționează, în acest sens, Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că dispozițiile legale criticate sunt concordante cu prevederile din Legea fundamentală invocate. ... CURTEA, având în
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
efectiv prestate de către avocat, cu atât mai mult cu cât există pericolul exercitării abuzive a dreptului subiectiv civil de a pretinde despăgubiri pentru fapta ilicită constând în promovarea unei acțiuni judiciare neîntemeiate. În acest sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotărârile din 26 mai 2005 sau 21 iulie 2005, pronunțate în cauzele Costin împotriva României, paragraful 43, și, respectiv, Străin și alții împotriva României, paragraful 87, potrivit căreia un reclamant nu poate obține rambursarea
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]