66,303 matches
-
printr-o grilă de mai mare complexitate, psihologică, morală și literară. " Focul" aprinzător al actualei polemici redundante la care mă refer nu a fost însă iscat de Jurnalul lui Sebastian, ci de alte două texte, unul pornind, într-adevăr, de la Jurnal, iar celălalt de la Cartea neagră a comunismului, publicată în 1998 la Paris. Mă refer anume la alocuțiunea cu titlul Sebastian, mon frère rostită de dl Gabriel Liiceanu la Comunitatea federațiilor evreiești din România, și la editorialul Holocaustul și Gulagul publicat
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
pentru că, în unele porțiuni, se realizează ca o frescă a epocii. Și, în plus, este și o mărturisire autobiografică. Cum menționează autorul în Preliminariile romanului, "urzeala cărții mele - cîtă se vede și cît va mai fi - este luată dintr-un jurnal intim și completată, după trebuință, cu mărturiile cotidianelor epocii. Din acest punct de vedere, fabula mea are picioare de cronică". Precizarea din urmă e importantă și clarificatoare. La temelia romanului e o (sau și o) cronică de epocă, pe fundalul
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
are picioare de cronică". Precizarea din urmă e importantă și clarificatoare. La temelia romanului e o (sau și o) cronică de epocă, pe fundalul căreia se desfășoară trama sa, care e, și ea, autobiografică (așa cum reiese din tulburătorul său corpolent jurnal, publicat, în trei mari volume, între anii 1973-1977). Să notez elementul autobiografic și de cronică al romanului. După absolvirea liceului Sf. Sava din București (de unde s-a ales cu prietenia de o viață cu N.D.Cocea, I.G.Duca, Tudor Arghezi
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
visările politice idealiste de odinioară s-a așternut uitarea, înlocuită fiind dar practicismul vieții aride. Din păcate, și acest poate cel mai relevabil roman din ciclul romanesc al lui Galaction, e tezist, lungit locvace peste măsură, aglomerat cu fragmente din jurnale intime, lungi epistolare. G. Călinescu are dreptate în Istoria literaturii (1941), cînd observă: "vina capitală a cărții este dilatarea verbală în slujba tezei. Logosul îmbracă toate varietățile: monologul, dizertația, conferințele, discursurile, predica, omilia, caterisirea". Bun cunoscător al operei părintelui Galaction
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
scris o bună monografie despre Bolintineanu, a alcătuit ediția aceluiași scriitor în 12 (douăsprezece) volume, încheind-o cu pricepere. A elaborat alte studii și cercetări, printre care această ediție Galaction (reluată în panouri mai mari) și i-a editat scriitorului jurnalul (acum reeditat, la Editura Albatros, reintegrînd pasajele, multe, eliminate de cenzură) într-o masivă ediție în trei mari volume. Ani de zile ne reîntîlneam, zilnic aproape, în sălile de lectură ale Bibliotecii Academiei, unde osteneam probabil cu spor. Ajungînd la
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
e iubită. Nu umilința este povara vieții ei (căci toate personajele trăiesc cu o imensă povară), ci singurătatea în care cei doi amanți au împins-o inevitabil. În fine, copilul, Shoko, descoperă cu cîteva zile de moartea mamei ei, un jurnal în care dragostea nelegitimă e notată în toate amănuntele pasiunii și ororii ei. Pentru Shoko, surpriza are menirea de a-i dezvălui nu doar un chip neștiut al mamei ei, sau al unchiului, ci o întreagă față necunoscută a universului
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
-i dezvălui nu doar un chip neștiut al mamei ei, sau al unchiului, ci o întreagă față necunoscută a universului. O față îndoliată, contorsionată de remușcări și nespus de tristă. Scrisoarea lui Shoko, cu mărturisirea a ceea ce a aflat din jurnal, e suprapusă peste descrierea morții mamei, a priveghiului și înmormîntării. Doliul devine astfel semn al pierderii inocenței, a încrederii în lume și al trezirii la o realitate compusă din minciuni și înșelătorie. Starea pe care o încearcă Shoko în fața acestui
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
cerului albastru, a razelor soarelui de octombrie, a scoarței arborilor, a tulpinilor de crizanteme care se mișcă în vînt, da, chiar din cauza apei, a pietrelor și a pămîntului. Întreaga fire a luat dintr-o dată culoarea doliului. De cînd am citit jurnalul mamei, știu că de două și de trei ori pe zi, și cîteodată chiar de cinci sau șase ori, culorile naturii se schimbă atît de neașteptat, pe cît de neașteptat se ascunde soarele în nori. De îndată ce mă gîndesc la tine
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Z. Ornea E uimitor cum se pot reconstitui momente semnificative din viața lui Mircea Eliade prin apel la corespondența emisă de el. Aproape că avem un mijloc util de a-i verifica narațiunea din memorii și însemnările din jurnal. Și avem publicată corespondența sa către prieteni, familie și lumea academică înscrisă numai între literele A-H. Dacă am avea-o publicată în întregime ce extraordinar instrument de lucru pentru cunoașterea vieții (dar și a operei) lui M. Eliade am
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
de ispita de a reveni în forță - cum se poartă sau cum s-a purtat multă vreme - cu un roman. Poveștile Monei - recent apărute la Editura Du Style - ar justifica, totuși, orgolii și aroganțe de romancier. Alcătuită din trei părți (Jurnal de vedere, Istanbul, mon amour, Visul Alzheimer), cartea oferă nu puține elemente de continuitate și coeziune. Cele trei "povești" - numite, ușor ironic, "simplă", "de dragoste" și, respectiv, "clinică" - au același personaj central (la vîrste diferite, e drept), același ritm al
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
a literaturii, neconcordanțe ce periclitează unitatea ansamblului, fără a o distruge însă. O primă plăcere stîrnită la lectură este dată de curgerea vioaie a frazelor - firească, ne vom zice, căci, la urma urmei, cea care le notează (bătrînul pretext al jurnalului!) este o sprințară fată, trăindu-și o adolescență tîrzie, dar nu mai puțin nărăvașă. Însă nici atunci cînd juna va deveni "doamna Mona" sau o "bătrînă doamnă" frazele nu-și vor pierde fluiditatea și naturalețea, căci vocea narativă uzează frecvent
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
puternică și necenzurată inițiativă erotică, experimentînd și înscenînd minuțios, din curiozitate, sau marșînd pur inerțial la cîte o propunere întîmplătoare, Mona este o mostră a "dezordinii amoroase" care parazitează și răvășește lumea de astăzi. O lume care - așa cum vedem în "jurnalul de călătorie" - nu mai e fascinată de molaticul Balcic, ci de viermuitorul și gălăgiosul bazar din Istanbul. Femeile care o populează, pricepute vorbitoare ale unei limbi pe care am numi-o turco-română, sînt prea crude sau mult prea coapte, uzate
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
Amelia Pavel În zodia actuală a "Jurnalelor", "Memoriilor", "Amintirilor", mai ales a celor marcate de experiențele dictaturilor naziste și comuniste, autobiografia recent apărută a cunoscutului critic literar german Marcel Reich-Ranicki are, prin particularitățile ei, un caracter aproape senzațional. O sinceritate și obiectivitate când dezarmante, când șocante, sunt
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
în cuvânt./ Lumina picură pe bale/ Ca un reflex condiționat/ Când Dumnezeu plutește dincolo de zăbrele./ Primăvara sau iarna între porți/ Ceață îndelung înflorită pe ochii mei,/ Trece o femeie, mai frumoasă acum invizibilă,/ Înainte-i sunt divinitate în patru labe" (Jurnal de bord). Poezia culorilor lui Breughel ("Bate la ușă simplitatea/ În veșmintele baroce ale iernii./ Abia simțită amărăciune sau bucurie,/.../ Umbra ce îmi răpește carnea ușoară ca de miere,/ Fugară de la pământ, râzând pe ramuri și sfere" - Simplitate) își dispută
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
și fost!) memorialist, publicînd, în 1973, odată cu placheta Ștergar românesc, volumul memorialistic Scriitori care au devenit amintiri. De curînd, nepoata poetului, d-na Virginia Carianopol, s-a îngrijit de reeditarea acestui volum de amintiri. Autorul le-a subintitulat "pagini de jurnal", deși jurnalul este mai curînd o indicație că acele convorbiri pe care le inserează în sumar sînt, uneori, convenționale, ele hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului despre unii scriitori. Nu vreau să generalizez. Pentru că în alte portrete e evident
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
memorialist, publicînd, în 1973, odată cu placheta Ștergar românesc, volumul memorialistic Scriitori care au devenit amintiri. De curînd, nepoata poetului, d-na Virginia Carianopol, s-a îngrijit de reeditarea acestui volum de amintiri. Autorul le-a subintitulat "pagini de jurnal", deși jurnalul este mai curînd o indicație că acele convorbiri pe care le inserează în sumar sînt, uneori, convenționale, ele hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului despre unii scriitori. Nu vreau să generalizez. Pentru că în alte portrete e evident că se
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
chefurile obișnuite, sînt recreate cu culoare aplicată. Una peste alta, amintirile lui Virgil Carianopol se citesc cu interes și, pentru unele evocări, pot fi înregistrate și drept contribuții de istorie literară. Virgil Carianopol, Scriitori care au devenit amintiri. Pagini de jurnal. Ediție îngrijită de Virginia Carianopol. Editura Universal Dalsi, 1999.
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
Prozatorul scriind despre poet spre a gândi la arta sa"). Citatele alese spre a ilustra ipotezele de lucru par smulse din vreun text al lui Radu Petrescu însuși. În încheierea cărții editorii ne oferă un fragment din partea încă nepublicată a jurnalului în care autorul consemna cum a decurs examenul de licență. Descrierea acelei zile (6 februarie 1970) începe într-o manieră inconfundabilă, cu o contradicție a imaginilor și a registrelor. Iată mecanismul pe care îl atribuia, cu doar câteva pagini înainte
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
știa de la Maiorescu), care, devenindu-i și secretară particulară i-a scris, pe baza unor însemnări, suveranului vestitele memorii (17 volume, 1909-1912), publicate în germană. Și pentru că am pornit să destăinui relații de alcov posibile, să mai menționez că în jurnalul său din anii nouăzeci, pe cînd Tzigara își făcea studiile în Germania, fiind mereu în relații cu Mite Kremnitz (acum, după moartea soțului ei, stabilită aici și primind o pensie viageră din partea Palatului Regal al României), Maiorescu notează că tînărul
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
Marghiloman n-au respectat voința autorului, care nemaiputînd elabora, cum intenționase, memorii, pe basa însemnărilor sale jurnaliere, a lăsat dispoziții ca din ele să se publice fragmente. Oricît se împotrivește Tzigara-Samurcaș procedeului, cred că legatarii au acționat corect publicînd întreg jurnalul, sub denumirea de Note politice, în cinci compacte volume, originalul în franțuzește și, în subsol, traducerea în românește. Revenind, puțin, la episodul funcției sale în Bucureștiul ocupat, să notez că Tzigara numește, în memoriile sale, desărcinarea lui Marghiloman, la 23
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
incompatibile mediile scăldate din abundență într-un umor negru, bine dozat și prin jocul inteligent al actorilor. Tudor Tăbăcaru/ Horst, în mod evident decăzut dintr-o condiție mai favorizată, cunoaște plăcerea meditației și are ambiția redactării și chiar publicării unui jurnal. Ovidiu Crișan/ Lothar, personalitate mai ștearsă individualizată de interpret printr-un tic, se limitează la voluptăți carnale, amăgindu-se cu un erzaț - femeia gonflabilă. Pensionarilor acestui azil de noapte din Germania unificată le sînt juxtapuși părinții intelectuali, nu întîmplător eternizați
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
Z. Ornea În 1984 cînd, în colecția "Documente literare", a apărut jurnalul lui Rebreanu am scris, în aceeași rubrică a revistei noastre, o cronică entuziasta. Și asta deși știam că textul trimis spre publicare fusese desfigurat. Îmi dădusem seama că ceva esențial nu e în regulă cînd, din partea redacției, cerusem regretatei Puia
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
care semnala o intervenție, "text ales și stabilit"), el rezervîndu-si doar oficiul de adnotare și comentare. Toată zbaterea redacției pentru text integral, oprind ediția la anul 1940, pentru că ultimii patru-cinci ani puteau impune amputări de text devenea rizibila. Acum, cînd jurnalul se publică în ediția de Opere, faptul apare limpede. Textul jurnalului rebrenian a fost amputat de familie (probabil de Fany Rebreanu și alții) și nu mai există nici o șansă de reîntregire a textului. Cenzură abuzivă a familiei a operat fără
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
oficiul de adnotare și comentare. Toată zbaterea redacției pentru text integral, oprind ediția la anul 1940, pentru că ultimii patru-cinci ani puteau impune amputări de text devenea rizibila. Acum, cînd jurnalul se publică în ediția de Opere, faptul apare limpede. Textul jurnalului rebrenian a fost amputat de familie (probabil de Fany Rebreanu și alții) și nu mai există nici o șansă de reîntregire a textului. Cenzură abuzivă a familiei a operat fără scrupule, desfigurînd un text de foarte mare importanță. De acum încolo
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
amputat de familie (probabil de Fany Rebreanu și alții) și nu mai există nici o șansă de reîntregire a textului. Cenzură abuzivă a familiei a operat fără scrupule, desfigurînd un text de foarte mare importanță. De acum încolo și pentru totdeauna, jurnalul lui Rebreanu va rămîne așa, desfigurat, cum a fost, de mîini iresponsabile. Degeaba afirmă dl Niculae Gheran că același tratament l-a suportat și jurnalul lui Maiorescu. Nu-i adevărat. Jurnalul maiorescian a fost revăzut de autor, ștergînd unele pasaje
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]