3,759 matches
-
care le-a cojit cu grijă, cu un cuțit ascuțit. A refuzat ceaiul care i s-a mai oferit. S-a ridicat și s-a întins până și-a simțit vertebrele trosnind, revenind la locul lor. A refuzat sucul de lămâie. Țipetele mamei în chinurile facerii, se auzeau până în grădină. Mai apoi, astrologul a făcut o mică plimbare în grădină, simțind mirosul de iasomie și bucurându-se de umbra copacilor. Grădinarul tocmai uda un strat de crini albi și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
În fața lui se află o tavă cu intarsii de alamă, pe care se găsesc ingrediente, fiecare în bolul său. Alege o frunză moale peste care presară puțin de ici, puțin de colo; puțină pastă dulce de nucă de cocos, puțină lămâie. Apoi, după ce așază niște bucăți suculente de betel deasupra, o împachetează cu grijă și cu o mișcare rapidă din degete o introduce în pomeții obrajilor. Pran zăbovește pe scară, urmărindu-l. — Apropie-te copile, să te văd. Pran face câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
față, și arată ca victima unui accident feroviar, refuzând să-și lase chiar și servitorul să-l îmbrace. Astfel se face că onctuosul prinț rămâne pe mâna ei, iar ea trebuie să lase totul deoparte, să-i ofere sifon cu lămâie și să-i facă conversație, în timp ce în jurul ei ajutoarele slăbesc vizibil ritmul de muncă. Ce pacoste! Soarele urcă tot mai sus pe cer și diwan-ul descoperă că nu este destulă pulbere de pușcă pentru rafalele de bun-venit, iar covorul roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fie așa. Figura lui Vesey nu exprimă nimic la început, apoi, chipul i se luminează oarecum amuzat. Îi lipsește, ca întotdeauna, simțul umorului. — Pantofii, sir? — Lasă, nu contează! Defilarea armatei se încheie. Se servesc răcoritoarele. Sir Wyndham soarbe sifon cu lămâie și repetă „da, foarte“ spre cei care se adună în jurul lui. Foarte zeloși, toți. Nimeni nu lasă pe nimeni să strecoare vreo vorbă. Atmosfera, calitatea conversației îl fac să nu se simtă în largul său. Cel puțin a scăpat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pentru a potoli neliniștile legate de implicațiile politice ale părerilor divergente. În capul scării, se află sir Wyndham, care-l escortează pe nabab pe scurta distanță dintre verandă și salonul de recepție, unde oferta sa de răcoritoare - alt sifon cu lămâie - este refuzată. Acest moment scurt are un potențial crescut de intimitate (conversația, privirea în ochi, acel abia șoptit „cum vă merge cu adevărat?“), domolit de prezența celor șase slujitori ai nababului. Trei însoțitori duc sceptre în forma penelor de păun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fiind, își perie părul. În afară de petrecăreții din copacul cel mai îndepărtat, mai sunt și alți invitați care nu pot sta nicicum liniștiți, pentru că trec prin niște clipe nu tocmai plăcute, încă de când au acceptat acea limonadă cu gust ciudat de lămâie, ce le-a fost servită la plecare. Gustul ciudat le-a rămas în gât, distinct și metalic, însoțit treptat de ceea ce unii ar numi o problemă gastrică. Stomacul (organ care de obicei își face simțită prezența posesorul său doar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu totul în altă parte, tavanele înalte ale sălilor de examinare îl trag în sus dizolvându-l într-o imagistică pe care credea c-a lăsat-o în urmă definitiv; coridoare întunecate ale palatelor, miros de gin și suc de lămâie. Oxfordul i se pare provizoriu și fragil. După ultimul examen, se trezește atras într-o mulțime de studenți care se bat cu făină și beau șampanie din sticlă. Strânge în mâini pălăria pătrată și o ia la fugă pe străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
le facă pentru a rămâne în viață. Dacă ar fi luat mai multă chinină sau s-ar fi îngrijit mai bine, dacă nu s-ar fi încurcat cu atâtea localnice sau pur și simplu ar fi trecut pe suc de lămâie și apă minerală după al treilea rând de pahare... Antropologii, fiind savanți, aveau un cuvânt de spus, mai ales unul critic. Dar discuțiile se desfășurau în privat și problemele se rezolvau în camerele lor fără prea mult disconfort. Trebuiau făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
este înconjurat de insecte, ca niște apași minusculi în jurul unui tren de marfă. Se așază pe brațele goale, se insinuează în orice deschizătură a șorturilor și cămășilor, provocând o frenezie de pleznituri și aplicații inutile de unsori cu miros de lămâie.Ca să scape de ei, Jonathan se târăște până la biserică și stă acolo cu Short, întins pe pat, mormăind. La intervale, acesta devine coerent și întreține o conversație, deși rareori ceea spune are sens. — Știi ce? repetă frecvent. N-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Mă simțeam ca un bebeluș. Mi-am apropiat picioarele de sobă. Încetul cu încetul, toate mi se întorceau în corp: elanurile și durerile, pârâiturile pielii și trosnetele oaselor. Mi-a adus o cană fierbinte care mirosea a prună și a lămâie. Am băut fără să spun nimic. Și ea a băut. Și-a terminat cana și a început să vorbească: De ce nu te-ai recăsătorit niciodată? — Dar tu, de ce ai rămas singură? — Am aflat totul despre bărbați de când încă nu-mplinisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dintr-odată, văd chiar și ce au în farfurii, văd și ce scrie în ziarele lor și imediat ajungem la cafeneaua cea veche, acolo îmi plăcea să stau cu Noga când era foarte micuță, chelnerița îi aducea prăjiturele crocante cu lămâie, iar ea și le îndesa în gurița ei micuță, pe bărbie îi curgeau stropi de salivă acrișoară, în timp ce zâmbea șezând în căruciorul ei, un zâmbet prea luminos pentru a fi personal, iar eu n-aveam ochi decât pentru ea, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
aici, pe dreapta, cafeneaua aceea veche, diminețile mele furate, nu pe el îl iubeam, pe mine mă iubeam eu, așa cum eram în tablourile lui, dar unde sunt mesele acelea rotunde din lemn, îmbietoare, unde sunt tăvile cu prăjiturele fărâmicioase cu lămâie, un foc ostășesc se întrevede prin deschizătura ușii, la care îți este imposibil să te uiți din pricina unor crini albi, care îți umplu privirile, iar eu tocmai de aceea mă holbez la toate astea, cum este posibil așa ceva, distrug cafeneaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
a privirilor sale, când sunt gata, îi spun, cobor să beau o cafea, să îți aduc ceva? El nu răspunde, mă uit la el cu coada ochiului, și-a acoperit ochii cu brațul, stă cu gura deschisă, adu-mi o lămâie, murmură el, am o greață teribilă și mă doare capul. Nu este decât o migrenă, răsuflu eu ușurată, vechiul meu dușman, migrena, dar este de preferat un dușman cunoscut, decât un invadator străin, cât de bine cunoșteam durerea orbitoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
acela de mercur dens, care urca și cobora prin tub, și eu cu prosopul jilav înfășurat pe cap ca un văl de mireasă, cu ochii aproape orbi, în ziua nunții mele, mă târăsc până la bucătărie să îmi mai iau o lămâie, mâinile mele pipăie de jur-împrejur, până ce tot corpul îmi este cuprins de o amețeală puternică, dându-mi peste cap toate organele, încerc să mă sprijin de perete, dar mă lovesc de un obiect dur, mă prăbușesc împreună cu el, strivindu-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
întreba dacă va fi cald sau rece, și așa, privat de forțele sale, a murit într-o noapte în timpul somnului, un atac de cord tăcut, în timp ce sub patul său încă mai alergau biluțele rebele de mercur. Cobor să îți aduc lămâie, spun repede, înainte ca el să mă oprească, mă sprijin de ușa pe care am închis-o în urma mea, sunt liberă pentru o clipă, dacă este într-adevăr o simplă migrenă, nu e mare lucru, mă descurc eu cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fi furat, și mă întorc la masa mea, cu mare greutate reușesc să înghit, tot răsfățul acesta mă calcă pe nervi, mă irită, plec de acolo, mă îndrept spre scări, abia în dreptul ușii îmi amintesc faptul că uitasem să cer lămâie, toată abundența aceea era egală cu zero în comparație cu lucrul acesta micuț, de care aveam cu adevărat nevoie. Cu pași ezitanți intru în bucătărie, sunt întâmpinată de o privire rece, cu totul diferită de cele de afară, politicoase peste măsură, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
aceea era egală cu zero în comparație cu lucrul acesta micuț, de care aveam cu adevărat nevoie. Cu pași ezitanți intru în bucătărie, sunt întâmpinată de o privire rece, cu totul diferită de cele de afară, politicoase peste măsură, și cer o lămâie, de fapt, aici mă simt mai liniștită, în curtea din dos a acestui mic dejun splendid, și chiar după ce lămâia se află în mâinile mele, mare și strălucitoare, nu mă grăbesc să plec, o ating ca și când ar fi lămâia sfântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
bucătărie, sunt întâmpinată de o privire rece, cu totul diferită de cele de afară, politicoase peste măsură, și cer o lămâie, de fapt, aici mă simt mai liniștită, în curtea din dos a acestui mic dejun splendid, și chiar după ce lămâia se află în mâinile mele, mare și strălucitoare, nu mă grăbesc să plec, o ating ca și când ar fi lămâia sfântă de Sulcot 1, pentru cortul construit de mine cu atât de mult efort, o port cu mare atenție pe scări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o lămâie, de fapt, aici mă simt mai liniștită, în curtea din dos a acestui mic dejun splendid, și chiar după ce lămâia se află în mâinile mele, mare și strălucitoare, nu mă grăbesc să plec, o ating ca și când ar fi lămâia sfântă de Sulcot 1, pentru cortul construit de mine cu atât de mult efort, o port cu mare atenție pe scări, intru în cameră cu mâna întinsă, o țin ca pe o ofrandă, dar nu are cine să o primească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o primească, pentru că patul este gol, la fel fotoliul larg și baia, și toaleta, el nu este nicăieri în cameră, nu este nici mânia lui, nici orbirea lui, mă așez pe pat, mușcând fără să îmi dau seama din coaja lămâii. Ce se petrece aici, dacă nu mi-am îndeplinit misiunea, dacă am ajuns prea târziu, sau poate starea lui s-a îmbunătățit și a plecat să mă caute, să îmi spună că totul este bine acum, să își ceară scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
spre el, îngenunchez lângă el, ce îți mai fac ochii, vezi ceva? El suspină, ochii sunt bine, dar nu pot respira, îmi este greață, iar eu întreb, de ce ai ieșit, de ce nu m-ai așteptat în cameră, ți-am adus lămâie, iar el șuieră, nu mai puteam rămâne acolo, trebuia să ies, acolo nu e aer. Privesc în jurul meu lipsită de idei, soarele îmi mângâie deja spinarea, părea că peste noapte se produsese o schimbare de regim, iar vara preluase puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
niște cruci tremurânde, dominând regatul acesta adormit din beton, iar între ele stă captivă luna, un balon albicios, a cărui lumină abisală încă impresionează, dar stelele care o înconjoară se pierd deja, înghițite de gura cerului, asemenea unor bomboane de lămâie supte până la capăt, iar în urma lor nu mai rămâne decât o dâră luminoasă ca o cicatrice. Dar soarele încă nu se vedea, parcă întreaga suflare aștepta ca el să apară, așa cum aștepți o mamă fără de care nu poți trăi, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dezamăgisem. În cele din urmă, n-am de ales, trebuie să intru, apăs fără să vreau clanța spre poveștile acelea pline de secrete, fetele strâng deja tacâmurile de la micul dejun, hainele lor emană miros de omletă uleioasă și salată cu lămâie, în coșuleț mai găsesc o ultimă franzeluță, pe care o fur imediat, o pun în secret pe o farfurie rămasă încă pe masă, printre resturi de salată și bucățele mărunte de omletă, o îndes repede în gură, nici măcar nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
e câmp liber pentru afaceri. Hotelurile sunt puse la punct și au aer condiționat în fiecare cămăruță de pe țărmul Mediteranei. Serele și chimicalele asigură hrana populației: După cum știm consumăm destule fructe și legume turcești; micii producători stau cu roșii, portocale, lămâi, banane... Am văzut și cerșetori chiar în Konya, și mici întreprinzători, și prăpădiți printre culturi, și prostituate, și copii iuți ca spirtul să prindă o afacere ! În restaurante nu-s decât bărbați ! Femeile mai poartă feregea peste gură (în majoritate
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
neculese (sezon, în noiembrie), dar și putoarea din centrul Atenei OMONIA cel mai urât km 0 dintr-un oraș pe care l-am văzut pe oriunde am umblat ! Am GUSTAT: baclavale, prăjituri, supe cu pește, portocale (la ele acasă), fistic, lămâi, măsline. Cultura națională e măslinul, vreo 12 miliarde de pomi (care trăiesc până la 600 de ani!) de-a lungul râurilor și țărmurilor. ,,Mâncarea săracului” e scutită de impozite și necesită foarte puține lucrări (cheltuieli). Cu toate astea, cele mai ieftine
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]