2,543 matches
-
din 9 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, a statuat că "urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare". V. Referitor la celelalte dispoziții ale ordonanței de urgență care nu se aplică retroactiv, având în vedere că actul normativ atacat încalcă dispozițiile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, acestea nu ar mai putea produce efecte juridice după
DECIZIE nr. 447 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255761_a_257090]
-
dispozițiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000 , potrivit cărora " Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial" - dispoziții opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituționalității unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituționale ale art. 142 alin. (1), care consacră rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, și ale art. 147
DECIZIE nr. 447 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255761_a_257090]
-
excepției arată că argumentele prezentate în preambulul ordonanței de urgență criticate nu reflectă existența unor situații extraordinare la data emiterii acesteia, astfel încât necesitatea și urgența reglementării acestor situații să nu poată fi amânată, în vederea reglementării pe calea procedurii obișnuite de legiferare. Dimpotrivă, expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2011 reflectă mai degrabă aspecte ce țin de oportunitatea și/sau utilitatea reglementării, raportate la faptul că autoritățile administrației publice locale nu au întreprins măsurile legale și procedurale
DECIZIE nr. 19 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 , precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248953_a_250282]
-
pot fi opuse celor deja adoptate de Parlament, prin lege. Astfel, atribuțiile legislative delegate Guvernului nu se pot constitui în piedici împotriva punerii în aplicare a unui act de reglementare adoptat de către puterea legiuitoare în exercitarea competenței sale primare de legiferare. Invocă, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 , nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 984 și nr. 989 din 30 iunie 2009. În ceea ce privește motivele de neconstituționalitate intrinsecă, relevate prin invocarea dispozițiilor art. 1
DECIZIE nr. 19 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 , precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248953_a_250282]
-
poziții iremediabil antagonice. A accepta punctul de vedere contrar, în sensul că Guvernul, prin adoptarea ordonanțelor de urgență, este legitimat din punct de vedere constituțional să contracareze măsurile legislative adoptate de Parlament, ar echivala cu transformarea competenței sale excepționale de legiferare într-una generală, lucru de neadmis într-un stat de drept. În subsidiar, se mai arată că adoptarea Legii nr. 303/2008 , prin care toate sălile și grădinile de spectacol cinematografic, enumerate în anexa nr. 1 cuprinsă în Ordonanța Guvernului
DECIZIE nr. 19 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 , precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248953_a_250282]
-
imobile în domeniul privat al statului și în administrarea R.A.D.E.F. - "Româniafilm" echivalează, în opinia autorului excepției, cu contracararea măsurilor legislative adoptate de Parlament, în speță articolul unic pct. 8 din Legea nr. 303/2008 , transformând competența excepțională de legiferare pe care Guvernul o deține, prin intermediul ordonanțelor de urgență, într-una generală, lucru de neadmis într-un stat de drept. În legătură cu regimul juridic al sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic, Curtea reține că imobilele cu destinația de cinematografe au trecut
DECIZIE nr. 19 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile, cu referire la anexa nr. 1 care face parte integrantă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2011 , precum şi ale prevederilor art. 1 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248953_a_250282]
-
a celorlalte drepturi ale acestora, care pot constitui doar obiectul legii organice, consideră că reglementarea acestor materii prin adoptarea unei legi ordinare pe calea angajării răspunderii Guvernului și a unei ordonanțe de urgență s-a făcut cu încălcarea competenței de legiferare. De asemenea, critică paralelismul legislativ rezultat din existența concomitentă a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, ce prevede acordarea pensiei de serviciu, și a legilor care înlătură acest drept. În continuare, arată că textele de lege
DECIZIE nr. 855 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247266_a_248595]
-
Unicitatea reglementării în materie" prevede că reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind într-un singur act normativ. În același sens, art. 16 din același act normativ, cu denumirea marginală "Evitarea paralelismelor", stabilește că în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative, iar în cazul existenței unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. De asemenea, susține că textul de lege criticat
DECIZIE nr. 1.026 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247349_a_248678]
-
precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ, iar art. 14 prevede că reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind într-un singur act normativ. În același sens, art. 16 stabilește că în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative, iar în cazul existenței unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. De asemenea, menționează că, potrivit art. 3 alin
DECIZIE nr. 892 din 25 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 35/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247367_a_248696]
-
Legii nr. 35/1994 , deoarece sumele încasate cu titlu de timbru muzical nu sunt destinate cheltuielilor publice, iar aceste sume nu reprezintă sarcini fiscale pentru a se pune problema existenței unui contraserviciu public. De asemenea, pretinsul paralelism legislativ instituit prin legiferarea consecutivă a taxelor în discuție prin Legea nr. 35/1994 și, respectiv, prin Legea nr. 8/1996 nu poate duce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. Instanța reține că sunt neîntemeiate și susținerile privind încălcarea prevederilor art. 135
DECIZIE nr. 892 din 25 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 35/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247367_a_248696]
-
muzical. De altfel, legea criticată nu prevede niciun aport direct sau indirect al statului care să sprijine într-o manieră discriminatorie anumiți operatori economici în defavoarea altora. De asemenea, Curtea nu poate reține nici critica referitoare la pretinsul paralelism legislativ datorat legiferării consecutive a Legii nr. 35/1994 , respectiv a Legii nr. 8/1996 . Astfel, în cuprinsul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe nu se identifică vreo dispoziție care să reglementeze timbrul muzical, astfel cum acesta este
DECIZIE nr. 892 din 25 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 35/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247367_a_248696]
-
semnificația susținerii proiectului de lege de către majoritatea deputaților și senatorilor, fapt care conferă legitimitate actului normativ propus de Guvern. Or, Curtea apreciază că, pentru rațiunile avute în vedere, o astfel de susținere trebuie să se regăsească pe parcursul întregii proceduri de legiferare, indiferent dacă proiectul de lege este sau nu supus controlului de constituționalitate a priori. De altfel, în acest sens sunt și dispozițiile art. 1 pct. 9 și 17 din Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992 privind Regulamentul ședințelor comune ale
DECIZIE nr. 1.010 din 27 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248490_a_249819]
-
ci una de politică legislativă. De altfel, așa cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 7 septembrie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993, implicarea Curții în domeniul legiferării și al politicii penale excedează competenței sale, fiind o imixtiune în competența altor autorități statale. Aceasta ar fi o abatere de la principiul de drept potrivit căruia, în materie de competență, legea este de strictă interpretare. Așa fiind, este dreptul legiuitorului
DECIZIE nr. 8 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239426_a_240755]
-
apreciat că se impune reglementarea unor astfel de cvorumuri/majorități a realizat-o, în celelalte cazuri lăsându-le la latitudinea legiuitorului ordinar. Se constată astfel că modul de exercitare a suveranității prin organele reprezentative ale poporului, în concret procedura de legiferare, cunoaște o strictă și amănunțită reglementare la nivel constituțional. Cât privește exercitarea suveranității naționale prin referendum, Constituția prevede numai obiectul referendumului, respectiv probleme de interes național (art. 90 din Constituție), demiterea Președintelui României, [art. 95 alin. (3)] și aprobarea revizuirii
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
caz, hotărârea Curții Constituționale se comunică președintelui Camerei Parlamentului care a sesizat-o și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (5) De la data primirii hotărârii Curții Constituționale, Camera Parlamentului sesizată cu inițiativa legislativă începe procedura parlamentară de legiferare. În acest din urmă caz Curtea Constituțională se pronunță și asupra constituționalității propunerii de revizuire a Constituției, potrivit art. 146 lit. a) din Constituție, republicată. Articolul 8 Abrogat. ------------ Art. 8 a fost abrogat de art. 73 din LEGEA nr. 187
LEGE nr. 189 din 9 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256707_a_258036]
-
documente și acte, pentru a se asigura continuitatea activității; ... e) analizează abaterile de la proceduri și circumstanțele și modul cum au fost gestionate acțiunile, în vederea desprinderii unor concluzii de bună practică pentru viitor, sens în care va iniția acțiuni de formalizare, legiferare; ... f) verifică modul în care s-a exercitat de către prefect controlul de legalitate asupra actelor administrative ale autorităților administrației publice locale; ... g) analizează și verifică sesizările primite de primul-ministru și Secretariatul General al Guvernului privind încălcări ale legii, cu respectarea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007 (*actualizată*) privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252955_a_254284]
-
jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor" este una artificială, deoarece luarea deciziei are la bază argumentele din cerere, iar "aprecierea" celui ce votează într-un sens sau altul este un element de conștiință, ce nu poate forma obiectul legiferării. Astfel fiind, cerința legiuitorului ca cererea să conțină "motive temeinice" era formulată de o asemenea manieră încât să reprezinte un echilibru între necesitatea de a lua măsuri preventive ori de câte ori se impune pentru buna desfășurare a urmăririi penale ori a procesului
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
competentă. Din analiza motivelor de neconstituționalitate prezentate în susținerea excepției, Curtea constată că autoarea acesteia vizează, în realitate, modalitatea de redactare a textelor legale criticate, pe care le consideră lacunare sau neadecvat reglementate, sugerând chiar anumite formule sau termeni de legiferare care să acopere, în opinia sa, neajunsurile sesizate. De pildă, în privința dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 , potrivit cărora "în termen de maximum 10 zile de la data sesizării, comisia de disciplină corespunzătoare poate dispune clasarea sau
DECIZIE nr. 215 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) şi ale art. 46 alin. (1), (5) şi (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 36/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253026_a_254355]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2005, aceasta a statuat că nu poate fi reținută critica referitoare la încălcarea principiului separației puterilor, argumentată pe baza unei pretinse imixtiuni a instanțelor de judecată în activitatea de legiferare. Curtea a apreciat o astfel de susținere ca fiind "cel puțin hazardată dacă se are în vedere că ceea ce se consideră a fi, în această materie, un viciu de constituționalitate se subsumează competenței generale a instanțelor judecătorești de aplicare a
DECIZIE nr. 289 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
de constituționalitate se subsumează competenței generale a instanțelor judecătorești de aplicare a legii la situații concrete. Or, așa fiind, dacă s-ar accepta susținerea autorului excepției, s-ar putea conchide că activitatea puterii judecătorești constituie o imixtiune în actul de legiferare și, pe cale de consecință, o încălcare a principiului separației puterilor. În realitate, reglementarea în cauză, în concordanță cu reglementarea de drept comun, consacrând competența instanțelor judecătorești în termenii în care o face, departe de a contraveni principiului separației puterilor, îi
DECIZIE nr. 289 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
fond la dispoziția Avocatului Poporului, pentru acordarea de ajutoare. ... (2) Proiectul de buget se aprobă, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, de Avocatul Poporului și se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării. Obiecțiile Avocatului Poporului la proiectul de buget al Guvernului se prezintă Parlamentului pentru soluționare. ... (3) Funcția de Avocat al Poporului este asimilată ca rang, salarizare și condiții de pensionare cu funcția de ministru, iar funcția de adjunct al Avocatului Poporului
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi func��ionarea instituţiei Avocatul Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254222_a_255551]
-
democrație participativă Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanților săi în toate componentele, în toate puterile statului, dar și prin creșterea participării directe a poporului, a cetățenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de conviețuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să își exprime, prin referendum, voința cu privire la orice problemă de interes național, cetățenii având dreptul la inițiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
instituirea unei sancțiuni radicale - dizolvarea Parlamentului în cazul nerespectării unui termen destul de scurt de 45 de zile în care trebuie să se pronunțe asupra respectivelor proiecte de lege - este de natură a avea efecte negative atât asupra calității actului de legiferare, cât și asupra stabilității politice a țării. ... În același context, amintim și soluțiile propuse la pct. 118 pentru art. 151 alin. (2) și (3), în condițiile în care textul art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este organul
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
speciale aplicabile. Or, având în vedere importanța și natura acestor legi privind statutul deputaților și al senatorilor, precum și stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora, legi care se pot adopta doar în procedura prevăzută pentru legi organice, competența de legiferare în domeniul legilor organice nu poate fi delegată de către Parlament. Din analiza prevederilor art. 73, 114 și 115 din Constituție, reiese că adoptarea unei legi ordinare prin angajarea răspunderii Guvernului și a unei ordonanțe de urgență care să reglementeze stabilirea
DECIZIE nr. 108*) din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251967_a_253296]
-
114 și 115 din Constituție, reiese că adoptarea unei legi ordinare prin angajarea răspunderii Guvernului și a unei ordonanțe de urgență care să reglementeze stabilirea pensiilor și a modalității de calcul a acestora s-a făcut cu încălcarea competenței de legiferare, întrucât delegarea legislativă nu se putea realiza. De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face
DECIZIE nr. 108*) din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251967_a_253296]