4,253 matches
-
ne invită la un ceai la... Predeal. Ne-am dus cu câteva mașini, rămânând câteva ceasuri în vila lui la Predeal, fiind serviți chiar de Doamna Maria Antonescu. Erau încântați de minunata manifestație, dar desigur în fond îngrijorați de forța Legiunii. Într-un târziu, când am plecat, înțelesese definitiv că nu va fi niciodată proclamat comandantul Mișcării Legionare și cred că de atunci a început să manevreze cu Ică și cu ceilalți oameni de casă, printre care și lepădătura amorală Rioșianu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
înălțătoare comunitate sufletească legionară. Din seara aceea rece și senină de toamnă, cu stelele veghind deasupra gropilor, ca în balada „Mioriței”, n-am mai revăzut sutele de cruci din curtea Mănăstirii Predeal, aliniate ca pentru a da ultima dată „onorul” Legiunii și Căpitanului, străjuind mormintele camarazilor uciși pe diferite plaiuri ale țării - și mă întreb dacă n-au fost smulse [219] de ticăloșia acelor ce s-au ridicat pe prestigiul morților noștri și cu sprijinul acelor rămași, pentru ca apoi să-și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
asasinat politic, mai ales a unor oameni fără apărare, așa încât nu e nevoie să mai revin pe larg în această privință. Uciderea lui Madgearu era, pe deasupra, din toate punctele de vedere, o prostie, căci - deși era un adversar crâncen al Legiunii - fusese un adversar demn al dictaturii lui Carol și persecutat de acesta, neavând prin urmare nicio vină în prigonirea și asasinatele din 1938-1939. Niculae Iorga era însă [225] pentru toți legionarii (și niciunul nu și-a schimbat în vreun fel
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
părere), instigatorul și deci vinovatul moral incontestabil de asasinarea Căpitanului; nu e deci de mirare că acei câțiva legionari ce l-au ridicat de la Sinaia socoteau că trebuie pedepsit. Firește că ecoul acestei crime politice a fost cu totul defavorabil Legiunii, atât în țară cât și în străinătate, căci cei mai mulți nu cunoșteau sau uitaseră repede rolul sinistru al lui Iorga, creându-i astfel acestuia o aureolă de martir. Când s-a aflat la Președinție despre aceste două asasinate, generalul Antonescu a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
În cele din urmă, seara târziu, s-a ajuns cu destulă greutate la o înțelegere pentru continuarea formulei de până atunci, generalul Antonescu rezervându-și în sinea lui dreptul de a pregăti și de a organiza cât mai repede înlăturarea Legiunii, care făcuse greșeala de a primi în Septembrie o soluție de compromis, în locul unei soluții firești, pur legi-[226]onare. S-a spus de nenumărate ori că asasinatele de la 27 Noiembrie 1940 au fost începutul pierderii popularității legionare și principala
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Noiembrie 1940 au fost începutul pierderii popularității legionare și principala cauză a căderii ei. Este adevărat că foarte mulți burghezi timorați, luați până atunci de curent, s-au speriat, dându-se la o parte și devenind chiar dușmani fățiși ai Legiunii. Totuși Mișcarea Legionară ar fi putut trece destul de ușor peste acest moment critic, dacă generalul Antonescu și clica lui n-ar fi fost încă mai dinainte hotărâți să înlăture Legiunea, neputând-o capta pentru sprijinirea propriilor interese. Încercarea de a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-se la o parte și devenind chiar dușmani fățiși ai Legiunii. Totuși Mișcarea Legionară ar fi putut trece destul de ușor peste acest moment critic, dacă generalul Antonescu și clica lui n-ar fi fost încă mai dinainte hotărâți să înlăture Legiunea, neputând-o capta pentru sprijinirea propriilor interese. Încercarea de a lua conducerea Mișcării eșuase încă odată, după ce speranțele în această privință îi fuseseră spulberate prima dată la 6 Octombrie. Orice ar fi făcut, sau orice n ar fi făcut, Mișcarea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fie românesc, cu sau fără supărarea unora sau altora. Comparați acest discurs și pe acelea de la 1 Decembrie 1940, cu lamentabilele bâiguieli reticente și timorate din anii următori, și veți avea numaidecât în față deosebirea dintre felul cum vorbea conducătorul Legiunii, bizuindu-se pe întreaga suflare românească, și felul în care își puteau îngădui să vorbească cei doi Antonești, temători pentru situația lor - și veți înțelege în toată amploarea ei deosebirea morală dintre [228] Mișcarea Legionară și slugile Legației germane din
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tuturor nechemaților, a trebuit să se închidă provizoriu porțile. Din nefericire măsura n-a fost aplicată cu toată strictețea și în toată țara, așa încât s-au strecurat nenumărați fripturiști și chiar oameni certați cu morala, făcând cel mai mare rău Legiunii. În același timp, toți cei ce nu erau primiți în cuiburi, socotind această măsură drept o primejdie pentru situația personală, au devenit cei mai neîmpăcați dușmani ai noștri -, neputând înțelege că nu toată lumea poate și trebuie să fie primită în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în Mișcare, iar cei noi-admiși trebuie bine verificați. Din categoria celor grăbiți să se înscrie într-un cuib, pentru a-și apăra situația personală, citez pe Al. Neagu, fratele prietenului meu George Neagu, deși fusese întotdeauna un categoric dușman al Legiunii. Nu s-a sfiit însă să îmbrace cămașa verde și să se bată cu pumnul în piept, strigând „Trăiască Legiunea și Căpitanul!”, din pricina slăbiciunii unui prieten al lui, grăbit să-l primească în cuib. Bine înțeles că aceasta nu l-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-și apăra situația personală, citez pe Al. Neagu, fratele prietenului meu George Neagu, deși fusese întotdeauna un categoric dușman al Legiunii. Nu s-a sfiit însă să îmbrace cămașa verde și să se bată cu pumnul în piept, strigând „Trăiască Legiunea și Căpitanul!”, din pricina slăbiciunii unui prieten al lui, grăbit să-l primească în cuib. Bine înțeles că aceasta nu l-a împiedicat să-și păstreze vechile convingeri (?) liberale și sentimente anti-legionare, spumegând împotriva legionarilor după ce devenise ministru de finanțe al
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cu mine și om de înaltă valoare culturală. N-am înțeles însă mai târziu de ce a primit postul de subsecretar de stat la Ministerul Propagandei -, din pricina căruia pătimește acum, fiind îndepărtat de la Universitate - căci era unul dintre cei atrași spre Legiune din convingere și din sentiment, nu din interese. A avut totuși în permanență o atitudine destul de frumoasă, intervenind pentru reintegrarea lui Kico la catedră (după 1941) și dându-mi mie sprijinul Ministerului Propagandei pentru publicațiile științifice ale Muzeului. Nu e
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și pentru sfârșitul lunii Ianuarie se hotărâse începerea operei de ajutorare. De la aceste sedii le-au luat și le-au fotografiat după „rebeliune” agenții lui Antonescu, declarându le obiecte provenite din jafurile legionarilor, spre a arunca astfel cu noroi asupra Legiunii. Toate întâmplările de după 21 Ianuarie au fost deosebit de dureroase pentru noi, în special prin nedreptatea acuzațiilor aduse. Dar comunicatele și fotografiile publicate în ziare, în care toate lucrurile adunate de noi toți din lefurile noastre de cele mai multe ori modeste, erau
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Coroamă). După anumite obiecții, generalul Antonescu acceptase chiar lista ce i se propusese, dar în timpul discuțiilor au avut loc câteva incidente violente, provocate de ciocoiul N. Mareș, mare proprietar și ministru al Agriculturii, unul dintre cei mai pătimași dușmani ai Legiunii din pricina fricii de expropriere. Mai apoi s-a certat cu Ică, iar astăzi încearcă să-i convingă pe comuniști că exproprierea duce la scăderea producției, ca și cum comuniștii n-ar ști aceasta și n-ar lupta pentru această „platformă” exclusiv pentru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
aflasem că profesorul Dobre -, fost prefect de Tecuci și trecut de curând în postul de prefect de Iași, căci se dovedise cel mai activ prefect legionar - i-a telefonat generalului Antonescu, spunându-i răspicat: „Ai trădat pentru a treia oară Legiunea și dacă nu se [252] va găsi altul să te împuște, o voi face eu!”. La drept vorbind, n-am știut niciodată care era a treia trădare: prima fusese în Februarie 1938, când luase măsuri împotriva legionarilor, iar a doua
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fost propus martor, dar asupra acestor împrejurări mă voi opri mai departe; aici doresc să stăruiesc puțin asupra „rebeliunii”, pentru precizarea câtorva dintre împrejurările permanent deformate cu rea credință de clica antonesciană și acceptate tale-quale cu entuziasm de toți dușmanii Legiunii. Așa precum am arătat mai sus, n-a fost nicio „rebeliune”, ci o simplă încercare de rezistență pe pozițiile câștigate în Septembrie 1940, ca răspuns la lovitura de stat a generalului Antonescu, începută la 20 Ianuarie 1941 prin înlocuirea generalului
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și apoi pentru ca să și-o păstreze. Oricât l-au urât evreii și unii dintre vechii politicieni pe Antonescu, i au dat întotdeauna dreptate lui, împotriva noastră și a adevărului istoric, pentru că a luat asupra lui continuarea „operei” de distrugere a Legiunii, și de ucidere și întemnițare a legionarilor, începută așa de energic de demnul său predecesor, Carol- Lupescu. Chiar în aceste zile de Ianuarie 1945, când scriu aceste rânduri, presa judaizantă se ridică „revoltată” împotriva „rebeliunii”, dar nu amintește niciun cuvânt
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
când scriu aceste rânduri, presa judaizantă se ridică „revoltată” împotriva „rebeliunii”, dar nu amintește niciun cuvânt despre vizita lui Antonescu la Berlin, în Ianuarie 1941 pentru că aceasta ar însemna recunoașterea implicită a vinovăției lui Antonescu și a trădării germane față de Legiune. Bine înțeles, din aceleași motive nimeni nu vrea să-și reamintească despre discursul lui Hitler rostit la începerea războiului împotriva Sovietelor, când a vorbit despre „legionarii comuniști” autori ai „rebeliunii” la instigația Moscovei. Oricine va reciti însă acest discurs își
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ale legionarilor, ci a fost pornită exclusiv din dorința bolnavă de putere și din orgoliul patologic al acestui om, îndemnat neîncetat la aceasta de către toți acei din jurul lui, ambițioși, meschini, parveniți sau ciocoi incapabili să se încadreze spiritualității revoluționare a Legiunii. Atât Antonescu cât și clica lui aparțineau prin întreaga lor structură lumii vechi, pe care spusese la 6 Septembrie 1940 că dorește să o înlăture, dar a apărat-o apoi din toate puterile sale, până la rușinoasa prăbușire de la 23 August
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ce o cunoșteau, dar vorbeau cu patimă) că Horia Sima n-a corespuns rolului de comandant al Mișcării, încât e firesc să discut aici și această problemă. Deoarece Gh. Clime, fruntașul indicat de Căpitan ca succesor al său la conducerea Legiunii fusese asasinat la 21 Septembrie 1939, și odată cu el, sau chiar înainte de el (Vasile Christescu) fuseseră uciși cei mai mulți dintre acei susceptibili de a juca acest important rol politic, nu mai rămăseseră în viață decât foarte puțini apți pentru aceasta. După cum
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
el, sau chiar înainte de el (Vasile Christescu) fuseseră uciși cei mai mulți dintre acei susceptibili de a juca acest important rol politic, nu mai rămăseseră în viață decât foarte puțini apți pentru aceasta. După cum am mai spus, nu e de mirare că Legiunea, după o serie de masacre, a fost în bună măsură decapitată. Dintre vechii camarazi de [273] luptă ai Căpitanului - în primul rând comandanții legionari ai Bunei Vestiri - niciunul nu avea calitățile necesare unui șef politic. Căpitanul le dăduse acest grad
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
masacre, a fost în bună măsură decapitată. Dintre vechii camarazi de [273] luptă ai Căpitanului - în primul rând comandanții legionari ai Bunei Vestiri - niciunul nu avea calitățile necesare unui șef politic. Căpitanul le dăduse acest grad (cel mai înalt în Legiune) drept o recunoaștere a credinței lor neclintite, prin atâtea suferințe, fără să le atribuie un rol special de conducere. Bădia Ilie Gârneață , pe vremuri admirabil luptător, era mult prea „moale”. Radu Mironovici, dârz la datorie, n-a avut nici el
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
atâtea suferințe, fără să le atribuie un rol special de conducere. Bădia Ilie Gârneață , pe vremuri admirabil luptător, era mult prea „moale”. Radu Mironovici, dârz la datorie, n-a avut nici el însuși altă veleitate decât de a lupta în Legiune și pentru ea; Mille Lefter și Inginerul Blănaru erau luptători modești, desigur nu lipsiți de valoare personală, dar necorespunzători unui post de conducere. Corneliu Georgescu, superior celorlalți prin energia și calitățile sale intelectuale, nu cred că ar fi putut strânge
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lipsească pentru aceasta nici verva, nici elanul - a dat în multe împrejurări dovadă de un real spirit politic. Felul cum a știut să se impună în vara anului 1940, reușind să împiedice realizarea dorinței lui Carol de a sparge unitatea Legiunii și de a atrage și asupra ei oprobiul cedării Ardealului, iar apoi, la 1 Septembrie, provocând abdicarea lui Carol prin manifestul său și prin mișcările de la Brașov și de la Constanța sunt, între altele, dovezi indiscutabile. De altfel, dacă generalul Antonescu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
la 1 Septembrie, provocând abdicarea lui Carol prin manifestul său și prin mișcările de la Brașov și de la Constanța sunt, între altele, dovezi indiscutabile. De altfel, dacă generalul Antonescu nu și-ar fi dat seama că Sima are în jurul lui întreaga Legiune, ar fi încercat mai degrabă să-l înlăture pe el, decât să se lupte cu Legiunea. Stupida expresie a lui Killinger, amintită mai sus („Provinzial Lehrer”), reluată recent de avocățașul Ion Lugojianu în „Universul” socrului-pește, nu are nici măcar meritul de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]