2,434 matches
-
este situat la răscruce de drumuri, străbătut fiind de DN 11A Adjud - Podu Turcului- Bîrlad din care se ramifică DJ... Lespezi- Găiceana / Gherdana; DJ ..Lespezi - Sascut; DJ 252 Lespezi- Ploscuțeni- Tecuci, precum și, drumul comunal Lespezi - Țuțu / Șerbănești și drumul comunal Lespezi - Sălcuța / Buda. Satul Lespezi este străbătut de la nord spre sud de Râul Polocin afluent de pe partea stângă al Râului Siret în județul Vrancea. Inițial vatra satului Lespezi era în zona cunoscută sub denumirea "Fundătura" pe marginea unor Chei străbătute de
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
de drumuri, străbătut fiind de DN 11A Adjud - Podu Turcului- Bîrlad din care se ramifică DJ... Lespezi- Găiceana / Gherdana; DJ ..Lespezi - Sascut; DJ 252 Lespezi- Ploscuțeni- Tecuci, precum și, drumul comunal Lespezi - Țuțu / Șerbănești și drumul comunal Lespezi - Sălcuța / Buda. Satul Lespezi este străbătut de la nord spre sud de Râul Polocin afluent de pe partea stângă al Râului Siret în județul Vrancea. Inițial vatra satului Lespezi era în zona cunoscută sub denumirea "Fundătura" pe marginea unor Chei străbătute de un fir de apă
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
252 Lespezi- Ploscuțeni- Tecuci, precum și, drumul comunal Lespezi - Țuțu / Șerbănești și drumul comunal Lespezi - Sălcuța / Buda. Satul Lespezi este străbătut de la nord spre sud de Râul Polocin afluent de pe partea stângă al Râului Siret în județul Vrancea. Inițial vatra satului Lespezi era în zona cunoscută sub denumirea "Fundătura" pe marginea unor Chei străbătute de un fir de apă. Această vale prezintă versanți abrupți constituiți din forme stâncoase de la care se pare că derivă și numele localității. În timp satul s-a
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
Această vale prezintă versanți abrupți constituiți din forme stâncoase de la care se pare că derivă și numele localității. În timp satul s-a strămutat parțial, în prezent vatra satului este pe șes, în lunca Polocinului. Pe vechea vatră a satului Lespezi se mai regăsesc doar câteva case și Biserica reconstruită prin anii 1770. În satul Lespezi se află următoarele monumente istorice: Monumentul Eroilor căzuți în primul război mondial. Acest monument la început, a fost amplasat în piața din fața școlii satului dar
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
și numele localității. În timp satul s-a strămutat parțial, în prezent vatra satului este pe șes, în lunca Polocinului. Pe vechea vatră a satului Lespezi se mai regăsesc doar câteva case și Biserica reconstruită prin anii 1770. În satul Lespezi se află următoarele monumente istorice: Monumentul Eroilor căzuți în primul război mondial. Acest monument la început, a fost amplasat în piața din fața școlii satului dar, în anul 1968, din motive politice, a fost strămutat în curtea bisericii satului. Biserica "Nașterea
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
forma de arcă, fără turlă, cu pereți groși de aproximativ 1 metru prevăzută cu ferestre mici în firidele pereților. După secularizarea averilor mănăstirești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ulterior anului 1864, biserica devine enorie. La intrarea dinspre sud în satul Lespezi se găsește o ciușmea, monument înregistrat în lista monumentelor istorice Cod LMI VN-IV-m-B-06628. Ziua satului Lespezi este la 8 septembrie, dată ce corespunde cu sărbatoarea religioasă a Nașterii Maicii Domnului, hramul bisericii din localitate. La 8 septembrie 2007 oficialitățile locale
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
în firidele pereților. După secularizarea averilor mănăstirești de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ulterior anului 1864, biserica devine enorie. La intrarea dinspre sud în satul Lespezi se găsește o ciușmea, monument înregistrat în lista monumentelor istorice Cod LMI VN-IV-m-B-06628. Ziua satului Lespezi este la 8 septembrie, dată ce corespunde cu sărbatoarea religioasă a Nașterii Maicii Domnului, hramul bisericii din localitate. La 8 septembrie 2007 oficialitățile locale au inaugurat construcția noului Cămin Cultural al satului Lespezi.
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
monumentelor istorice Cod LMI VN-IV-m-B-06628. Ziua satului Lespezi este la 8 septembrie, dată ce corespunde cu sărbatoarea religioasă a Nașterii Maicii Domnului, hramul bisericii din localitate. La 8 septembrie 2007 oficialitățile locale au inaugurat construcția noului Cămin Cultural al satului Lespezi.
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
exterioară, unde cele două mari compoziții de pe peretele sudic, «Judecata de apoi» și «Scara Sf. Ioan Scărarul», amintesc maniera de tratare a acestor subiecte de către pictorii epocii lui Petru Rareș. În pridvorul bisericii se află, în arcosoliul de sub tabloul votiv, lespedea funerară a mamei lui Alexandru Lăpușneanu, Anastasia, lespede ce a fost adusă aici, potrivit tradiției, din pronaosul bisericii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râșca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
sudic, «Judecata de apoi» și «Scara Sf. Ioan Scărarul», amintesc maniera de tratare a acestor subiecte de către pictorii epocii lui Petru Rareș. În pridvorul bisericii se află, în arcosoliul de sub tabloul votiv, lespedea funerară a mamei lui Alexandru Lăpușneanu, Anastasia, lespede ce a fost adusă aici, potrivit tradiției, din pronaosul bisericii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râșca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
cucerire, romanii au reamenjat cetatea, mărindu-i suprafața, fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora. La cca. est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piațetă. În acest spațiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular, unele fiind construite din piatră de calcar, iar altele din andezit. Așezarea civilă formată din cartierele de est
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
în componență 6 rânduri a câte 6 tamburi fiecare. Începând din Lunca Grădiștii și până lângă zidul sudic al cetății dacice și ramura de vest a buclei sale, drumul era pavat cu piatră locală. Astăzi din tronsonul drumului pavat cu lespezi de calcar și mărginit de borduri este vizibilă doar porțiunea care coboară de la actuala poartă de est a cetății spre zona sacră și extremitetea piațetei de lângă marele sanctuar circular; celelalte porțiuni sunt acoperite cu pământ pentru a le proteja de
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
Transilvaniei o moșie în Corneni. În anul 1898 Bokros Lajos moștenește averea deținută de Intzedi Iuliana, aprox. 700 ha și construiește castelul, care va reveni în 1903 prin căsătorie avocatului Schilling Rudolf. Pe fațada principală a castelului se află o lespede de piatră cu o inscripție și cu blazoanele familiilor Intzedi și Wass. Anul 1774 menționat în inscripție se referă la o construcție mai veche de la care a fost preluată respectiva lespede de piatră și reutilizată la construirea castelului. Actualul castel
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
Rudolf. Pe fațada principală a castelului se află o lespede de piatră cu o inscripție și cu blazoanele familiilor Intzedi și Wass. Anul 1774 menționat în inscripție se referă la o construcție mai veche de la care a fost preluată respectiva lespede de piatră și reutilizată la construirea castelului. Actualul castel a fost construit în jurul anului 1900. În timpul regimului comunist în castel a funcționat școala și sediul CAP-ului. Datorită colectivizării multi tineri au plecat la oraș si numărul locuitorilor a scăzut
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius. Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capitului din Oradea, sub denumirea de "terra Hasadat" (în română, "Pământul crăpăturii", cu referire la Cheile Turzii). Ulterior localitatea apare menționată
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
precum și oale de factură dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de gresie, farfurii, străchini, funduri de oală. Urnele erau umplute doar parțial și conțineau oase calcinate, cenușă și cărbune și obiectele de inventar. Într-un mormânt cu cistă de piatră s-au descoperit două urne, fiind vorba, foarte probabil, de
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
umplute doar parțial și conțineau oase calcinate, cenușă și cărbune și obiectele de inventar. Într-un mormânt cu cistă de piatră s-au descoperit două urne, fiind vorba, foarte probabil, de două înmormântări succesive. Mormintele acoperite cu un podium de lespezi de piatră aveau urnele acoperite cu capace, iar podiumul avea circa 1mp și se afla cu 5-7 cm deasupra urnelor. Mormintele fără urnă aveau o groapă simplă, nearsă și conțineau oase calcinate, cenușă, foarte rar fragmente ceramice, niciodată vase întregi
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
și aplice stilizate din bronz, fusaiole din lut ars și 6 monede de bronz de la Traian, Faustina I, Marcus Aurelius și Crispina Commodi. Obiectele de podoabă poartă urmele trecerii lor prin foc. Pe suprafața cimitirului au fost descoperite mai multe lespezi de piatră locală, interpretate ca semne de căpătâi. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II, până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
ce a servit la înfășurarea mumiei, mărgele, grâu etc.; 2 fragmente de coșciuge; 1 lacrimariu; 4 amulete săpate; mozaicuri de sticlă din Orient; 2 vase egiptene, 8 vase mari și mici de porțelan chinezesc; 3 vase de la Marea Moartă; 1 lespede de marmură de la templul Omar din Ierusalim cu versete din Coran; 2 pumnale; 1 pușcă veche; 1 șișanea lucrată de aur; 1 carabină lucrată în argint ce a aparținut d-lui Teodoru; 2 perechi pistoale englezești care au aparținut lui
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
piatră, pe care eu însumi i-am văzut în anul 1575, venind din Turcia, dincolo de orașul Gherghița, la două zile de drum de Sibiu, oraș în Transilvania, dincolo de munți”". Cercetătorul consideră că este vorba despre schitul numit în popor „Trei Lespezi”, aflat în Posada Prahovei și refăcut de către Cantacuzini în 1661. De asemenea, locația corespunde și distanței de două zile călare față de Sibiu. Nu în ultimul rând, într-o diplomă din 13 decembrie 1335, către Nicolae Radoslav, regele menționează cum, "„cu ajutorul
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
1725 mai 29", iar ceva mai jos, săpat în grinda de lemn de deasupra ușii "Anii Domnului 1755 Mai 29". În biserică fost înmormântat în anul 1788 episcopul Ghedeon Nichitici, al cărui mormânt se află în fața altarului, acoperit cu o lespede roșie. În pronaosul bisericii sunt zugrăvite portretele pictorilor de Aleman și Bucur, nepoții popii Man, care au contribuit la zugrăvirea ei. Aceștia au făcut parte din școala de zugravi de biserici din secolul al XVIII-lea din care se remarcă
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
preferat pe scaunul episcopal al Blajului pe Atanasie Rednic, care obținuse abia 9 voturi. A murit la 22 septembrie 1768. A fost înmormântat în biserica Madonna del Pascolo din Roma. Nepotul său, Samuil Micu, i-a pus pe mormânt o lespede de piatră cu următorul epitaf: „"Ioanni Innocentio Lib. Bar. Klein Vallachorum Graec. Ruth. et Rasc. Episcopo Fogarasiensi Qui a Carolo VI et M. Theresia Romm. Impp. Pro Sua Ecclesia Suoque Popvlo Plvrimis Impetratis Beneficiis Provincia Sancte Pieq. Administrata de Ecclesia
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
mai în anul 824, construcția a fost ridicata de Regele Samaratunga și fiica sa "Pramodawarddhani". Borobudur reprezinta de fapt un altar în care sălășuia Buddha. Dovezile se bazează mai ales pe inscripțiile în piatră, găsite la reședința Kedu, pe o lespede cunoscută sub numele de "Kayumwungan" sau "Karangtengah". Când a fost pentru prima dată tradusă în limba olandeză în anul 1950, de către profesorul "Casparis", mai mulți experți și-au exprimat îndoiala cu privire la înțelesul acestei inscripții și nu au considerat-o o
Borobudur () [Corola-website/Science/299628_a_300957]
-
ridicat trei stâlpi de piatră, pe care eu însumi i-am văzut în anul 1575, venind din Turcia, dincolo de orașul Gherghița, la două zile de drum de Sibiu...”". Cercetătorul Florian-Nicu Smărăndescu identifică această mănăstire cu cea numită în popor „Trei Lespezi” din Posada Prahovei, reclădită în 1661. Mănăstirea de la Câmpulung a fost refăcută de către Matei Basarab între 1635 și 1636. Tot atunci a fost înlocuită și pisania, care relatează că biserica a fost înălțată de către Negru Vodă în 1215 (6723). I.
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
stemă se regăsește pe nasturii personajului princiar îngropat în Biserica domnească din Curtea de Argeș. În Biserica Domnească din Curtea de Argeș se mai regăsesc încă două reprezentări heraldice a dinastiei Basarabilor din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, anume pe o lespede funerară anonimă și în fresca numită „Cavalerul fără cap”. Aceasta din urmă este atât de degradată încât nu se mai pot distinge culorile fasciilor și a câmpului plin. În 1331 o diplomă regală pomenește de „terra Bazarab”, iar un act
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]