4,839 matches
-
restul copiilor etc. Sintagmele de tipul doi dintre copii, câțiva dintre ei, un sfert din prăjitură, o mulțime dintre studenți, un kilogram din brânza de la bunica etc. conțin două grupuri referențiale, nefiind propriu-zis sintagme partitive. Ele exprimă partiția la nivel lexical, dar nu sunt sintagme partitive în sens sintactic. Nominalul o parte oscilează între valoarea de cuantificator partitiv și cea de termen plin referențial, ceea ce se reflectă în acord. Atunci când este un cuantificator partitiv, acordul se face cu N2, iar când
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
masiv) sau la plural (dacă este numărabil). Substantivul din poziția N2 nu poate avea determinanți, dar poate avea modificatori. Asemănările cu sintagmele partitive sunt destul de superficiale: în ambele sintagme, N1 este un termen cu sens cantitativ, N2 are un sens lexical plin, iar cele două nominale sunt conectate prin prepoziție. Aparent, sintagma pseudopartitivă exprimă tot o partiție, ca și sintagma partitivă: (88) a. un kilogram de mere - b. un kilogram din mere De fapt, nominalul cuantificator din sintagma pseudopartitivă (N1) nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a înlocuit prepoziția de, în contextele partitive. Prepoziția dintre se folosește când N2 este plural, dar unii vorbitori folosesc tot din și în aceste contexte. Prepoziția de s-a gramaticalizat în multe structuri, devenind o marcă a limitei dintre domeniul lexical și cel semilexical sau funcțional în interiorul grupului nominal (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 84). Din cauza acestor diferențe și asemănări dintre cele două tipuri de sintagme menționate la (88), se folosește, în general, termenul pseudopartitiv pentru sintagmele de tip un kilogram de mere
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
70 (ii) prepoziția desemantizată de (of în engleză) se pretează a fi analizată ca un element copulativ în domeniul nominal, deci un termen funcțional. Ea este inserată pentru atribuirea cazului lui N2 și marcarea limitei între domeniul funcțional și domeniul lexical din sintagma nominală. Conform lui Den Dikken (2006), în sintagmele calitative predicatul se ridică din propoziția redusă deoarece el are un centru vid (engl. empty head), care are nevoie să fie "autorizat" (permis) în structura sintactică, iar inversiunea predicativă este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintactic diferit al substantivului cuantificator, care a trecut sau trece încă printr-un proces de gramaticalizare. Acest substantiv are statut de element funcțional în unele contexte (în acest caz, acordul se face cu N2, la plural) sau statut de termen lexical în alte contexte (în care acordul se face la singular, cu N1). Oscilația între valoarea lexicală și cea funcțională reflectă gradul de gramaticalizare a substantivului cuantificator. Dacă procesul de gramaticalizare este mai avansat, substantivul are o valoare funcțională mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acest substantiv are statut de element funcțional în unele contexte (în acest caz, acordul se face cu N2, la plural) sau statut de termen lexical în alte contexte (în care acordul se face la singular, cu N1). Oscilația între valoarea lexicală și cea funcțională reflectă gradul de gramaticalizare a substantivului cuantificator. Dacă procesul de gramaticalizare este mai avansat, substantivul are o valoare funcțională mai mare, iar acordul se face cu N2. Generalizând, substantivele cuantificatoare din poziția N1 se află în diverse
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a substantivului N2. Însă nu se poate face generalizarea că substitutele anaforice reiau întotdeauna termenul din poziția N2. Se poate relua prin pronume termenul N1, dacă predicatul se aplică lui N1. Acest lucru este posibil pentru că N1 este și termen lexical, și termen funcțional: (101) Am cumpărat un kilogram de mere. Acesta a fost cântărit cu un cântar electronic. / Acestea au fost cântărite... (reluarea prin pronume demonstrativ e mai naturală decât reluarea prin pronume personal) În exemplul (100) de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lei. Prin urmare, posibilitățile de acord ale verbului-predicat și ale substitutelor anaforice trebuie corelate cu tipul de predicat și cu tipul de sintagmă pseudopartitivă. Pe scurt, acordul cu N1 sau cu N2 este explicat de obicei prin oscilația între valoarea lexicală și valoarea funcțională a lui N1. N1 are rolul de a exprima cantitatea sau măsura, deci are un rol semifuncțional. În ce privește structura sintactică a sintagmei pseudopartitive, vom adopta o ipoteză similară cu cea din GALR și Tănase-Dogaru (2007). Nominalul cuantificator
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în Broekhuis, Keizer și den Dikken (2003) găsim o clasificare asemănătoare, cu excepția faptului că numele generice sunt considerate noncantitative. (iii) Stavrou (2003, via Tănase-Dogaru, 2007: 87) propune o clasificare pentru limba greacă, ținând cont de gradul de pierdere a sensului lexical al numelui: (a) substantive cardinale: o sută de copii, o duzină de trandafiri (b) substantive cuantificatoare: o pereche de mănuși, un număr de probleme (c) substantive care denotă conținutul: o cutie de bomboane, o sticlă de lapte (engl. container nouns
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
putea încadra la (e), nu la (f). (g) substantive generice (engl. kind nouns): o categorie de substantive, o clasă de obiecte, un fel de brânză, o specie de cactus, două tipuri de celenterate. În acest capitol, voi adopta o clasificare lexicală a substantivelor cuantificatoare, bazată pe sensul lor. Este interesant de urmărit gradul de lexicalitate sau de funcționalitate al acestor tipuri de substantive, care se reflectă în posibilitățile de acord. Din punctul de vedere al sensului substantivului cuantificator, se disting următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintactic de termeni semilexicali. Conform lui Tănase-Dogaru (2007: 85 și urm.), parțiala desemantizare a substantivelor clasificatori ar fi una dintre trăsăturile de cuvânt funcțional, iar faptul că pot impune verbului acordul (la singular) ar fi una dintre trăsăturile de cuvânt lexical. Unele substantive cantitative se pot combina doar cu N2 plural (deci doar cu substantive numărabile): cele cardinale, cele cantitative generice (număr, serie) și cele colective. Substantivele colective se pot combina și cu unele substantive colective la singular (o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
expirate. c. Armata de furnici a invadat / ??au invadat cabana. d. Această pereche de îndrăgostiți se plimba / ??se plimbau pe malul unui lac. e. Această mulțime de studenți a protestat / ??au protestat față de scăderea burselor. Determinarea definită atrage accentuarea valorii lexicale a substantivului cuantificator și diminuarea celei funcționale. Astfel se explică acordul la singular, cu N1. 3.4.3. Tipul de substantiv cuantificator (N1) Substantivele cuantificatoare prezintă diverse grade de lexicalitate și funcționalitate, care influențează acordul. Gradul de gramaticalizare depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în discurs, exprimând generic tipul, clasa. N1 este un nume semilexical, la fel ca în sintagmele cantitative. Acordul verbului-predicat se poate face cu N2 sau cu N1, în funcție de ponderea semantică sau interpretarea nominalelor. Pentru că N1 își păstrează parțial proprietățile sale lexicale, nefiind un termen pur funcțional, el poate atrage acordul: (140) a. Genul ăsta de "confesiuni" e pentru puștanii teribiliști. (makavelis.com) b. Genul ăsta de situații nu e unic, dar nu are nici precedente șocante, pe baza cărora să se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fost evitat / OK: au fost evitate. Două caracteristici importante ale termenilor din poziția N1 pun în evidență statutul lor de termen semilexical: parțiala desemantizare (o trăsătură a elementelor funcționale) și faptul că N1 poate declanșa acordul (o trăsătură a elementelor lexicale). Conform unei statistici făcute pe internet, cu ajutorul motorului de căutare Google, preferința pentru acordul cu N1 sau cu N2 diferă după cum N2 este plural sau singular (de genul feminin). În ambele tipuri de contexte am avut în vedere sintagmele cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la plural sau unul la singular, feminin. Cu rezerva că nu este totuși un număr mare de exemple cercetate, putem propune două explicații: (i) În contextele cu N2 plural, substantivul generic glisează spre valoarea de termen cuantificator, astfel încât valoarea sa lexicală este diminuată mai mult decât în contextele cu singular, feminin. (ii) În limba română, pluralul este mai marcat decât singularul, astfel încât exercită o presiune mai mare asupra verbului-predicat. Singularul feminin nu exercită aceeași influență asupra verbului, astfel încât acordul se face
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
comparație. Ambii termeni sunt substantive. Comparația are un caracter subiectiv pronunțat. În interiorul acestui tip se mai disting, de obicei, două subtipuri, în funcție de gradul de intensitate a comparației dintre cei doi termeni. (a) subtipul comparativ, în care N1 își păstrează sensul lexical: (145) a. un boboc de fată - "fata este ca un boboc" b. o bomboană de băiat - "băiatul este ca o bomboană" c. o comoară de vecin - "vecinul este o comoară" d. un munte de femeie - "femeia este ca un munte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se face conform următoarelor principii: (i) N2 determină acordul dacă sintagma calitativă are o interpretare de tip superlativ sau de grad zero. Acest principiu este legat de faptul că în astfel de construcții, N1 este ușor desemantizat, peste sensul său lexical suprapunându-se sensul de evaluare subiectivă din partea locutorului. (ii) N1 determină acordul dacă sintagma calitativă are o interpretare de tip comparativ. În astfel de sintagme, N1 nu este desemantizat. Prin urmare, important pentru acord nu ar fi criteriul animatului, ci
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
AMD, Dell, HP, Intel, Matrox, Microsoft și Nvidia) s-au alăturat acestui proiect. (news.softpedia.com) În toate exemplele, substantivul serie are sensul de cuantificator nedefinit, nu pe acela de "succesiune de lucruri care formează un ansamblu" (sensul său plin lexical). Acordul poate dezambiguiza sensul substantivului, în unele contexte; în (5)a, serie are sensul "multe, un număr de", iar în (5)b, sensul "cărți apărute succesiv, într-o colecție, formând un ansamblu": (5) a. Au fost editate o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
am oprit la un stand unde se vedeau o mulțime de berbeci. (www.byte.ro) În general, se afirmă că prezența articolului definit la substantivul colectiv atrage după sine acordul cu acesta, la singular 81, pentru că determinarea definită accentuează valoarea lexicală a substantivului. Făcând o comparație între exemplele cu o mulțime de și mulțimea de sau mulțimea + nominal în genitiv, dintre cele 10 exemple înregistrate cu mulțimea, toate sunt cu acord la singular. Cu rezerva că sunt destul de puține contexte avute
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în limbajul colocvial. Dintre cele treizeci de exemple înregistrate, unul singur este cu acord între substantivul colectiv și verbul-predicat, în celelalte acordul făcându-se la plural, cu nominalul cuantificat. În toate exemplele, substantivul grămadă are valoare de cuantificator nedefinit, nu lexicală (sensul "obiecte aflate la un loc, unele peste altele"): (11) a. O grămadă de timp a fost petrecută pentru a face UNIX independent. (www.cs.cmu.edu) b. Linux era destul de greu de distribuit și apăruseră o grămadă de programe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
două intrări în lexicon pentru fiecare substantiv neutru: una +sg. +masc., cealaltă +pl. +fem. Acest lucru nu este de dorit, din mai multe motive. Un prim argument ar fi că este neeconomic, pentru că s-ar complica prea mult numărul intrărilor lexicale. Un alt argument împotriva includerii numărului ca trăsătură fixă a intrărilor lexicale îl reprezintă contextele cu elipsă. Într-o elipsă, doar numărul poate fi diferit de numărul antecedentului. Genul nu poate fi diferit, nici dacă substantivele masculin și feminin sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pl. +fem. Acest lucru nu este de dorit, din mai multe motive. Un prim argument ar fi că este neeconomic, pentru că s-ar complica prea mult numărul intrărilor lexicale. Un alt argument împotriva includerii numărului ca trăsătură fixă a intrărilor lexicale îl reprezintă contextele cu elipsă. Într-o elipsă, doar numărul poate fi diferit de numărul antecedentului. Genul nu poate fi diferit, nici dacă substantivele masculin și feminin sunt perechi moționale (prieten-prietenă). Acest contrast arată că genul este lexical (are o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a intrărilor lexicale îl reprezintă contextele cu elipsă. Într-o elipsă, doar numărul poate fi diferit de numărul antecedentului. Genul nu poate fi diferit, nici dacă substantivele masculin și feminin sunt perechi moționale (prieten-prietenă). Acest contrast arată că genul este lexical (are o valoare fixă în lexicon), iar numărul nu (vezi și Corblin, 1995, pentru franceză și Depiante și Masullo, 2001, pentru spaniolă): (9) a. Au venit doi prieteni ai Monicăi și unul al Rodicăi. b. *A venit un prieten al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prieten al Monicăi și una al Rodicăi. În contextele eliptice implicând substantive neutre, numărul poate să difere: (10) A adus un tablou și Maria va mai aduce două. Putem să tragem concluzia că substantivele neutre nu formează perechi de intrări lexicale diferite, spre deosebire de substantivele perechi masculin - feminin, de tipul prieten-prietenă. În ce privește formalizarea acestei analize, putem implementa ipoteza ambigenerică folosind o singură intrare lexicală, dacă admitem că această intrare lexicală poate avea trăsături variabile. Numărul substantivelor face parte dintre trăsăturile variabile non-dependente
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și Maria va mai aduce două. Putem să tragem concluzia că substantivele neutre nu formează perechi de intrări lexicale diferite, spre deosebire de substantivele perechi masculin - feminin, de tipul prieten-prietenă. În ce privește formalizarea acestei analize, putem implementa ipoteza ambigenerică folosind o singură intrare lexicală, dacă admitem că această intrare lexicală poate avea trăsături variabile. Numărul substantivelor face parte dintre trăsăturile variabile non-dependente asociate cu o categorie lexicală, adică acele trăsături a căror prezență este indicată într-o intrare lexicală, dar care pot avea orice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]