9,871 matches
-
fel am crescut o dată cu ea. în 1992, cînd apărea pentru prima dată, datorită Fundației Culturale Române, eu și colegii mei de-abia începeam să citim cu adevărat. îmi aduc aminte că o găseam într-o librărie din orașul meu, o librărie înființată de un fiu și o mamă excentrici și culți, într-un fel de pod al unei clădiri vechi. De-acolo mi-am cumpărat nuvelele Margueritei Yourcenar și primele volume de Unde scurte. Acolo se găseau România literară, Contrapunct, Dilema. Și
"Lettre internationale" la 10 ani by Luminița Marcu () [Corola-journal/Imaginative/15198_a_16523]
-
de tineri cu mîinile în buzunare, strigă ceva unei "tipe blonde". Cristina se asigură în geamul unei vitrine că are gluga trasă pe ochi în așa fel încît să nu depășească nici un fir de păr. Nu se vede nicăieri vreo librărie. Stă lălîie, nehotărîtă în plină ploaie spre mila cucoanei de la tutungerie, care scoate capul, precaut, și-i spune: "Ai să răcești, domnișoară, cu picioarele goale... Intră, că te plouă, nu vezi?" Cristina intră și cere plicuri, în timp ce cucoana se agită
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
printr-un oraș inundat și, cînd o să calce în apă ca să traverseze strada, e aproape sigură că o să dispară toată și o să se ducă la fund, pînă o să iasă la suprafață pe partea cealaltă. Pe o stradă paralelă, ea găsește librăria (era și timpul - de atîta apă e gata să i se deslipească talpa uneia din invulnerabilele sandale de plastic -) ascunsă bine între o vitrină de fotograf, din care o frumusețe indigenă zîmbește cu ochii la cer și cu indexul mîinii
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
și flori artificiale. Din fundul curții, probabil de la "Florăria Kerekes" - un personaj nedefinit, cu un pardesiu care îi ajunge pînă aproape de glesne - ceea ce îl face să semene cu iepurele din Alice în Țara Minunilor, - iese grăbit și mormăind. Domnișoara de la librărie tratează, urcată pe o scară lungă, cu un militar care vrea să cumpere un stilou, și care o privește de jos în sus cu o vizibilă satisfacție. Apucată de zel și asudată, pretinzînd că trebuie neapărat să fie pasteluri, scoate
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
asudată, pretinzînd că trebuie neapărat să fie pasteluri, scoate pe masă pe rînd creioane colorate, cărbune, cretă, două feluri de acuarele și un pix negru, toate în ciuda rugăminților alarmate ale Cristinei, care asigură că nu-i nici o dezonoare ca o librărie să nu aibă pasteluri. Ploaia a încetat de tot. La fel de brusc cum a început. Strada se umple de trecători cu hainele uscate, printre care Cristina, cu fusta udă lipită de genunchi și cu gluga pe frunte, se simte ridiculă ca
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
act de eroism inutil și deplasat. În capul străzii, aproape de casă, talpa de la sanda se desprinde și ea umblă sărind într-un picior. În buzunarul de la hanorak, îi zornăie o cutie de creioane colorate cumpărate, din obligație, de la domnișoara din librărie, - printre două șiruri de ferestre ironice și dezaprobatoare, pînă în poarta casei, de unde un băiețel, sprijinit de...(lipsește). Era prea mare liniște ca să dureze mult. Întîi s-a auzit un zgomot de alergătură și niște grohăituri furioase, pe urmă un
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
Eroul Revoltelor, pe numele său Ștefan Istrăteanu, este voiajor comercial, profesiune întâlnită relativ frecvent în romanele prozatorilor interbelici, precum, de pildă, în cele ale lui Ury Benador, care el însuși a practicat-o, activând o vreme în branșa comerțului de librărie și papetărie. Prin specificul ocupației sale, comis-voiajorul este un ins care veșnic aleargă, veșnic schimbă decorul, trenurile, camerele de hotel, iar de întâlnit se întâlnește cu tot felul de lume. Mobilitatea i-a devenit natură, fel de a fi. Este
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
închisă paralela 45 ca un pantalon care merge pe două trotuare deodată ca bucata de carne care sudează doi cîini între ei lirismul meu a murit nu mă mai intersectez cu nimeni nici în picioare nici culcat du-te la librărie cumpără plicuri puneți în ele părul și unghiile numără cu gura închisă înduplecă-ți somnul nu mă spăl pe mîini uneori amintirea se încrețește pe mine ca stofa drapată pe un manechin mănînc crenvurști nu mă spăl pe mîini trenciul
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
2). T. Maiorescu: Raport asupra noului proiect de ortografie română. În Convorbiri literare, Iași, 15 aprilie 1880, p. 64-74. 3). Red. Cestiunea ortografică în Academia română. Loc. cit., p. 64. 4). Poesii de Mihail Eminescu/ Ediție de T. Maiorescu/, Editura Librărie Socec & Comp., București, 1884, p. 252. 5). Idem, Ed. a XI-a, 1913, p. 209. 6). M. Eminescu: Opere, Vol. I, Ediția critică de Perpessicius, Fundația Regală pentru literatură și artă, București, 1939, p. 242. 7). Mihai Eminescu: Poesii. Ediție
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
-mi tremure prea tare mîna, să nimeresc clapele literelor, să am răbdare să trăiesc, să transcriu, să... De ce dorm atît de puțin? Doar iau pastile, dragă domnule Andrei Pleșu, și-s buimac apoi toată ziua, umblu-n derivă, eșuez în librăria "Humanitas" și pipăi cărțile, le miros, le așez la loc, oftez din abisuri... Pînă cînd? Da, n-ar trebui să mă vait, să dau buzna-n... mereu, mereu... în bocete inutile, în sclifoseli de vîrsta a treisprezecea... Să... lupt!! ( Repet
Clapele literelor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16734_a_18059]
-
temporară, pe Rue de l’Exposition , așadar, pe lângă Avenue Bosquet, sau pe străzile mirosind a foie gras, pe Rue du Grenelle, ieșea cu cravata poetului îndrăgit la plimbare, ba chiar și la cumpărături, la Fnac, ca să nu mai spun la librăriile Gibert Jeune, din respect pentru cei care-au scris, aici, prin mansarde sau prin camere mici, apoi, s-au învelit cu Sena, pentru totdeauna, de prea mult frig. ,,Longchamp. Două ore după vinul vărsat’’... se chinuia poetul bucovinean, înecat la
Cravate by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3085_a_4410]
-
erau un blindaj tare pentru el, adevărata lui forță consta în curajul aproape neverosibil cu care își apăra libertatea. După ce a terminat facultatea, n-a fost considerat apt să predea elevilor, i s-a dat o slujbă în sistemul de librării. Un fel de magazioner al cărților. Inventiv și energic Oliviu a transformat această funcție într-o pacoste pentru autoritățile locale. Invita scriitorii la centrul de librării și la discuții cu cititorii, la care s-au spus multe lucruri care picau
Un adevărat lider sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11083_a_12408]
-
considerat apt să predea elevilor, i s-a dat o slujbă în sistemul de librării. Un fel de magazioner al cărților. Inventiv și energic Oliviu a transformat această funcție într-o pacoste pentru autoritățile locale. Invita scriitorii la centrul de librării și la discuții cu cititorii, la care s-au spus multe lucruri care picau prost în corul aplauzelor din ultimii ani ai ceaușismului. Unora dintre scriitorii mai prudenți, Oliviu Vlădulescu li se părea suspect. Era pentru ei "ăla de la Slobozia
Un adevărat lider sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11083_a_12408]
-
Ionesco, Tristan Tzara sunt excepții care confirmă regula. Literatura română este superbă dar nu este transportabilă. Dezrădăcinat, sufletul operei se ofilește, iar subtilitatea limbii este inexorabil trădată. Văzută de pe malurile Senei, literatura română se reduce la câteva nume. Bibliotecile publice, librăriile si anticariatele, de exemplu cele de pe bulevardul St. Michel, în Paris, mustesc de cărți semnate Virgil Gheorghiu și Panait Istrati. Cam atât. Faimoasa librărie româneasca antitotalitară, de pe lângă Panteon, s-a desființat. Din loc în loc, la Centrul Beaubourg(Georges Pompidou) sau
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
este inexorabil trădată. Văzută de pe malurile Senei, literatura română se reduce la câteva nume. Bibliotecile publice, librăriile si anticariatele, de exemplu cele de pe bulevardul St. Michel, în Paris, mustesc de cărți semnate Virgil Gheorghiu și Panait Istrati. Cam atât. Faimoasa librărie româneasca antitotalitară, de pe lângă Panteon, s-a desființat. Din loc în loc, la Centrul Beaubourg(Georges Pompidou) sau la Biblioteca Naționala a Franței, există rafturi dedicate literaturii române ; totuși, volumele originale strivesc sub numărul lor cele câteva traduceri. N-am reușit, de
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
cu ,tiparnița". Îi dă, de bună seamă, locul ei doar cine scrie de literatura veche. Dar mai încoa', în vremea noastră, orice maison d'édition aproape ajunge fapt de casetă tehnică și gata. Penultima, probabil (dacă mai punem la socoteală librăria, căzută din drepturi și ea), dintr-un șir de instituții care par că nu fac o literatură, însă-i căftănesc, din cînd în cînd, istoria. Așa o editură ai să găsești, la inițialele CR, în bibliografiile întocmite pe la sfârșit de
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
G. Pienescu Într-una din vizitele și ,documentare" făcute prin mai multe librării bucureștene, printre altele și cu scopul de a susține ,critica edițiilor" cu subiecte vii, acut actuale, interesând (să zicem) o sferă cât mai largă de cititori, ca, de exemplu, cel al ,edițiilor școlare", am dat cu ochii, absolut din întâmplare
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
și cerneală tipografică pentru imprimarea celor 28 de rânduri de puncte, care - este limpede pentru oricine - nu spun nimic. Asemenea originalități editoriale m-au îndemnat să cumpăr cartea (31.000 lei vechi). Dar nu numai ele. în aceeași răsfoire din librărie, am observat și ceva mai interesant - observație de cărțar hârșit cu textele odobesciene: îngrijitorul anonim și extrem de discret al ediției, care uitase să-și asume răspunderea prin cuvenita prefață filologică sau cel puțin prin indicarea cărții sau a cărților din
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
un răspuns în sine. În artă, ea îi răsplătește, de obicei, pe cei îndrăzneți cu o înțelegere neașteptată. A pune o întrebare și a deschide o carte la întâmplare nu e o practică exclusiv suprarealistă. Orice cititor aflat într-o librărie, de exemplu, o va folosi: dacă e o carte bună, ea va răspunde corect (da, cumpără-mă). Dacă nu e, nu. Fundamentaliștii religioși se folosesc și ei de lecturi oraculare, dar diferența dintre suprarealiști și fundamentaliștii religioși e aceea că
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
să te pui la curent cu tot ce este nou în materie de teatru contemporan, asta nu doar în festival, ci, mai degrabă, în afara lui, este o bază de informații strînsă și organizată extrem de inspirat, poți să cumperi orice din librăria bine dotată din interiorul mînăstirii - am văzut și acum casete video cu și despre Kantor, pe care le-am achiziționat ca pe un trofeu acum zece ani - poți să bei un pahar de vin roșu, să te plimbi și să
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
albumului de artă - l-am numit enciclopedic - intitulat America latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală (Edit. Meridiane, Buc., 1984), despre care am scris la vremea respectivă, la sugestia prietenului meu Vasile Drăguț, care mi-a și sugerat la care centru de librării aș putea găsi lucrarea. Carte măreață, de format mare, cu excepționale reproduceri și mai cu seamă evidențiind o erudiție cu adevărat miraculoasă, pentru un istoric de artă lipsit de accesul la marile pinacoteci/biblioteci ale lumii, această radiografie a artelor
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
și rancheras interpretate de grupuri de mariachi, care te înfioară prin muzica lor. Columbienii sunt calzi, ospitalieri, culți. În Biblioteca Luis Angel Arango, când plouă torențial, oamenii intră grăbiți, nu să se adăpostească, ci să citească; într-una din marile librării, Lerner, alături de nume mari din literatura columbiană, ca Gabriel García Márquez și Alvaro Mutis, găsești la loc de cinste autori contemporani, deja premiați în Europa, ca Laura Restrepo sau Santiago Gamboa. Orașul este traversat de șosele moderne, bine asfaltate, în
Dragostea a triumfat la Bogotá by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10726_a_12051]
-
intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft, Librăria Academică, patronată de Sabetay și Leibovici, Librăria Carte de Aur, a lui Gabriel Iael. Erau tot asa de căutate anticariatele lui Umberto Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft, Librăria Academică, patronată de Sabetay și Leibovici, Librăria Carte de Aur, a lui Gabriel Iael. Erau tot asa de căutate anticariatele lui Umberto Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft, Librăria Academică, patronată de Sabetay și Leibovici, Librăria Carte de Aur, a lui Gabriel Iael. Erau tot asa de căutate anticariatele lui Umberto Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova, trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]