5,029 matches
-
și, pe bună dreptate, pot fi puse în legătură cu așezarea descoperită și cercetată parțial prin campaniile de săpături din anii 1965-1966, așezare care se află în partea de est a cimitirului, la o distanță de circa 500 m., în locul denumit de localnici „La Izlaz”. II. CORPUSUL DESCOPERIRILOR II. A - Necropola epocii bronzului a - Catalog Mormântul I (Pl. 1/1; 7/1; 8/1-3), de înhumație, destul de bine păstrat, așezat în poziție chircită, moderată, pe partea dreaptă, la adâncimea de 1,70 m.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
alte ritualuri de înmormântare, care nu le putem astăzi bănui. a7 - Concluzii În cercetările noastre întreprinse în zona celor două necropole din sec. II-III d. Chr. situate pe terasa superioară a Siretului, pe teritoriul com. Săbăoani, la locul numit de localnici „Groapa lui Ghiță”, s-au descoperit mai multe grupuri de morminte de înhumație și de încinerație, din perioada de sfârșit a epocii bronzului. Deosebim, așadar, două grupuri de morminte de înhumație, situate la circa 40 de m una de alta
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte de incinerație în urnă și la 450 m nord, un alt mormânt de incinerație în urnă, pe aceeași terasă înaltă a Siretului, toate aflate la mică depărtare de așezarea contemporană, cercetată în campaniile anilor 1965-1966, în punctul numit de localnici „La Izlaz” (Fig. 1). Cele două grupuri de morminte de înhumație din această perioadă se deosebesc, în primul rând, prin dispunerea mormintelor. În timp ce în primul grup, compus din șapte morminte, trei din ele sunt la distanțe mai mari unul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
efectuate doar sondaje nu au permis cunoașterea exhaustivă a fenomenului locuirii acestui spațiu pe tot parcursul istoriei noastre. Dintre toate, doar câteva complexe au fost cercetate exhaustiv și anume: cele două necropole care aparțin așezărilor din zona izvoarelor, numită de localnici „La Izlaz” și la „Izvoare Nord”, respectiv necropola din epoca bronzului și cele două necropole I și II din sec. II-III d. Chr.; necropola din sec. IV d. Chr. din punctul „La Izvoare”, care aparține așezării din aceeași perioadă aflată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ani de la data când la 16 noiembrie s a semnat documentul care consfințea existența primei biblioteci publice la Bârlad. De la această dată inițiativa poetului George Tutoveanu și sprij inul substanțial dat de profesorul Stroe Belloescu materializa visul de aur al localnicilor de a avea încă din primul deceniu al veacului al XIX-lea o instituție specializată în domeniul cărții :« Casa Națională « Stroe Belloescu » Dar până la biblioteca publică cine i-a ținut locul acestei instituții care își dovedește tot mai larg utilitatea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o bucurie că în fiecare an la Bârlad, toamna, se sărbătorește „Zilele culturale ale Bârladului” iar pe frontispiciul unor publicații locale stă scris numele celei ce a fost, este și va fi „Academia Bârlădeană”, simbol al setei de cultură a localnicilor. Re gret însă faptul că la sfârșitul anului 2007, ediția pentru Bârlad a zia rului „Obiectiv” de la Vaslui titra că bibliotecile din Vaslui , Bârlad și Huși n-au avut în bugetul lor sumele necesare pentru împrospătarea cu noi volume a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
or icare altul.” Da, în lucrarea sa „Tipografiile...”, București 1909, prof. Grigore Crețu și fostul său elev, părintele Iacov Ant onov ici, autorul și a celor cinci volume de arhivistică „Documente bârlădene”, distingeau numai la Făt-Frumos 54 de colaboratori, în afara localnicilor (a se vedea p.37, note de subsol la lucrarea „Tipografiile..”). Adăugate la cele spuse și volu mele realizate de profesorii C. Parfene, Traian Nicola, C.D. Ze leti n și chiar Gruia Novac, repet încă odată: „Baaadul literar”/2007 are
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din afa ră. Un astfel de cerc cultural s-a numit „Tutova”, Tutova de la județul Tutova, de la tradiții, și l aveau președinte chiar pe Stroe Belloescu, iar alături de el, cu funcții și însărcinări de s trân gere a prieteniei cu localnicii dar și cu cei din alte orașe, alți intelectuali: Vasile Bălășescu, Dimitrie Mironescu, Ștefan Drăgănescu, Grigore Forțu, M.Somlea, G. Tutoveanu, Catrina Kracti, I.Bontaș, S.Cerchez, Al.Fotino, Mihai V. Cristescu, Th.Marinescu, Gh. Neștianu, lt. Gr. Simimescu. Nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu a unui numeros p ubli c, dar cel prezent foarte aplecat către actul de cultură, s a desfăș urat cea de a II a ediție a întâlnirii anuale a fiilor satului, manifestare inițiată, susținută și bine organizată de un localnic, și el fiu al satului, învățătorul pensionar Ion V. Tasie, autor al primei monografii a comunei („Priponești de Sus și P riponești de Jos”, Editura P.I.M. Iași, 2007). Ion V. Tasie, autorul monografiei „Priponești i de Sus și Priponeștii de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
El a punctat fragmente din reușita sa ca om, dascăl și autor de carte, de colaborator harnic și consistent la revista „Academia Bârlădeană”. Ion N. Oprea, alt fiu al localității, a evoca t fi gurile unora dintre cei ridicați dintre localnici, printre care și numele specialistului în medicină pediatrică Gheorgh e P. Scumpu, lipsă din sală din motive de sănătate. În continuar e a făcut referiri la opera literară a doi dintre priponeșteni: prof. Alex. Mânăstireanu și prof. Vasile Ghica, ultimul c
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Pleșeș ti, județul Tutova, astăzi comuna Alexandru Vlahuță. Menținându-se în limita și contextul cadrului propus, vorbitoarea a păstrat trează atenția participanților care au luat cunoștință și de activitatea lui Vlahuță la Bârlad în anii 19161918, oaspete de preț al localnicilor, de păzitor și custode al operei lui N. Grigorescu pe care a adus o în chervanul tras de plăvani. Referiri ample mai ales la activitatea poetică a lui Alexandru Vlahuță dar și la curentele literare în epocă, a avut profesorul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
probitate profesională, cunoaștere adâncă, eforturi suplimentare de a le relata și reda auditoriului într-o ținută elevată și înțeleasă. La întrebarea pusă de reporteri unor cetățeni din comuna „1 Decembrieʺ din apropierea Capitalei de gen ul: Ce semnifică ziua respectivă?, un localnic a răspuns dintr-o căruță trasă de cai intonând o strofă din actualul imn al Rom âniei „Deșteaptă te, româneʺ, iar altul din același vehicul, l-a completat adăugând explicativ: „De Andrei Mureșanuʺ, la care reporterul a rămas mut, necomentând
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
omul a fost și la Jay Leno, în The Daily Show). Revenind la Dr. Karl, pe site-ul dedicat studierii scamelor din buric, există și o secțiune dedicată informațiilor despre burice, în genere. Cum ar fi, de exemplu, faptul că localnicii îi spuneau Insulei Paștelui Te Pito te Henua, adică "buricul lumii". La noi, există încă nedescoperit de Dr. Karl, buricul PDL Emil Boc, cel care la „sugestia" marelui jupân de Cotroceni, a fost reales pentru un nou mandat în fruntea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sejurul lui Bizu în Italia, în care prozatorul reia (a câta oară?) episodul "dragostei florentine" (povestea cu Igeea), relatat de astă dată fără patetism, în cheia unei anecdote "imagologice" despre ignoranța femeii (Igeea confundă Bucureștiul cu Belgradul) și despre curiozitatea localnicilor față de "cizmele" bătrânului Fritz. Mult mai captivante par secvențele ulterioare, în care Bizu, reîntors din călătorie, asistă neputincios la suferința tatălui său, confruntându-se cu "boala" în ipostaza ei pur biologică, de maladie a cărnii, fără nimic "spiritual". Agonia excesivă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nepietruite și în mărginirea nevoilor și plăcerilor vieții la un strict necesar...". Reveria dizolvă, astfel, "personalitatea" individuală (tot așa cum "natura" face inutilă "civilizația") și incită la euforia transferului afectiv: "în cei doi ani ai vieții lui ieșene, mai băștinaș decât localnicii (așa cum și personajul lovinescian trebuia să fie "mai eminescian" decât Eminescu însuși, n.n.), se identificase cu pământul, cu apele, cu orizontul și mai ales cu dealurile pline de semne. Niciodată nu-și dăduse mai bine seama decât acum, după ce-l
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Occidentul. Întâi, de multe ori aceștia nu cunosc nici măcar atât cât ai putea în mod normal să obții într-un an, scufundându-te puțin în societate și în atmosfera ei, pentru că ei trăiau într-un cerc foarte restrâns, fie de localnici francezi, germani, americani, fie chiar de români de acolo, cu care se întâlneau mai frecvent. Nu înțelegeau nimic, nu observau nimic. Mă refer la experiențe concrete, nu la o teorie generală a societății sau la înțelegerea mecanismelor acesteia. Dar nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și alunecoși din cale-afară, de pe albia unui pârâu, sub formă de cascadă, însoțit în același timp de un zgomot prelung și plăcut. O mică Niagară a copilăriei. Apa învolburată cădea permanent în albia pârâului cu mai multe ramificații, cunoscute de localnici sub numele de "Trei Calici". Locuitorii din preajmă spun că numele vine de la trei familii de sărmani, care nu aveau nici după ce bea apă, adică trei calici, care se aciuaseră prin apropiere în trei bordeie prăpădite, înainte de a construi Filderman
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de munte, iar prin pădure, de pe ramurile arborilor se desprind ultimele frunze; natura se pregătește de iernare. Am stăruit asupra contrastelor dintre versanții acestui munte, pentru că ele se repetă, mai atenuat ori mai răspicat, pe mulți munți din ghirlanda carpatină. Localnicii au cunoscut de veacuri aceste deosebiri și au căutat să folosească fiecare porțiune de teren la ceea ce se arată mai potrivită. Așa și-au ales locuri de așezare pe tăpșanele ușor înclinate spre miazăzi, unde atmosfera este mai caldă, pentru că
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
locuri. în afară de tot ce se găsește în casă, ne spune Costache Buraga, ,,mai am prin păduri, adăpostite bine, multe materiale “. Ierbarul regiunii Dănești “, așa cum îl numește cel care l-a adunat, se află și el, în ordine, riguros clasat. Graiul localnicilor a fost cercetat temeinic, în evoluția sa, surprinzătoare și importante concluzii lingvistice fiind bazate pe descifrarea unor fapte de limbă. Materialul documentar, uriaș atît prin volum cît și prin diversitate, stă la temelia mai multor lucrări pe care învățătorul din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Pentru Părintele Nechita Runcan, istoria spațiului dobrogean este o preocupare permanentă. Deși ardelean de origine, odată cu stabilirea sa în Dobrogea (1988), trăiește și simte ca un veritabil localnic, fapt pentru care i-a închinat limesului dintre Dunăre și Mare mai multe volume. De data aceasta, aduce în atenția cititorilor un nou volum dedicat unor iluștri misionari și teologi creștini de vocație ecumenică de la Dunăre și Marea Neagră din primele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cunoscător al antichităților dobrogene, inginerul topograf Pamfil Polonic, făcea pe la anul 1917 o exactă descriere a ruinelor cetății antice Halmyris (Murighiol), județul Tulcea. Descriind ruinele cetății și ale turnurilor de apărare și, mai la sud, urmele „orașului civil”, adaugă că localnicii o numeau „Cetatea Saci”. În anul 1935, Pamfil Polonic face precizări și mai largi asupra descoperirilor sale cu privire la cetatea Halmyris. În anul 1958 arheologul Expectatus Bujor a publicat câteva pagini importante asupra rezultatelor cercetărilor sale, sub egida Muzeului Național de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
călugărilor sciți”, care puteau fi localnici, dar și goți încreștinați. Dionisie cel Mic, care era și el daco-roman, are aprecieri negative față de „barbarii” ce frământau pământul Scythiei Minor (dintre care nu lipseau, evident, goții). Când se adresează fraților săi spirituali localnici, Ioan și Leontie, într-o Prefață la o traducere din Sfântul Chiril, el folosește cuvinte de apreciere, ceea ce denotă că cei doi călugări nu erau goți. Ei aveau metania într-o mănăstire din cuprinsul Eparhiei Tomisului, undeva aproape de Niculițel, unde
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tolba de săgeți în spate, ei ascultau cu un fel de religiozitate și căinau, dând din cap, povestirile nefericite ale ilustrului pribeag din Roma, unite cu alte doruri și amintiri din patria sa. Conștienți de superioritatea culturii și sensibilității sale, localnicii manifestau o oarecare deschidere sufletească față de melancolicul și nobilul lor concetățean. La rândul său, el le-a învățat limba, le-a preluat credința în nemurire și a primit decorația și scutirea de biruri pe care aceștia i-au acordat-o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
desfășurat o amplă activitate de asistență psihiatrică și socio-psihiatrică, activitate care a condus la înființarea Spitalului Răducăneni (boli cronice), în 1934, și a secției de boli neurologice și cronice Manta Roșie, în 1939. Petru Brânzei Puțini medici nu doar dintre localnici, nici doar dintre români, dar din lume au fost atât de cunoscuți și populari cum a fost Petru Brânzei. "L-am cunoscut atât de bine..." așa se spune despre cineva lângă care ți-ai petrecut ani din viață. Eu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a se lupta, de-acum încolo, cu o nouă problemă, cea a Dobrogei. El se temea că guvernanții vor trata Dobrogea cu aceeași superficialitate ca pe Basarabia. Mai mult, că vor trimite administratori incompetenți și corupți, care să înșele așteptările localnicilor. Și nu se înșela. Cu atât mai supărătoare perspectivă, cu cât și inși cu pretenții au urmat calea corupției. Exemplul cel mai surprinzător a fost, pentru Eminescu, nimeni altul decât Alexandru Macedonski, pe care jurnalistul de la Timpul nu-l iartă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]