5,534 matches
-
decât susține satisfacția directă pe care le-o procură locuința. Studiile care au urmărit diferențele în gradul de satisfacție în viață între proprietari și chiriași confirmă că proprietarii sunt mai satisfăcuți decât chiriașii (Rossi și Weber, 1996Ă. Într-un studiu longitudinal despre familiile cu venit scăzut din Baltimore, Rohe și Basolo (1997Ă au constatat că noii proprietari au cunoscut o creștere semnificativă a gradului de satisfacție în viață la un an și jumătate și la trei ani după achiziționarea proprietății lor
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de credibilități. Aceasta se poate situa la un nivel mai ridicat sau mai scăzut decât cea dintâi 95. Dacă explicațiile profesorului se bazează numai pe afirmații inferențiale (deducții personale, observații empirice), fără a face apel la informații faptice (statistici, studii longitudinale, experimente, cercetări), elevii vor pune la îndoială informațiile transmise și credibilitatea profesorului. ▪ persuasiunea se referă la puterea de convingere a profesorului și arta de a crea emoții și sentimente, de a pătrunde în gândirea, trăirea, modul de acțiune al elevului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a lungul unei sârme întinse de la un cap la altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, în afară de câțiva negri în Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii face
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mai densă și teren mai scump. Întâlnim un modest fermier, cu teren puțin, care vrea totuși să sporească randamentul muncii sale la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă cu doi colți la 80 cm și longitudinal și transversal, și acum, la întretăierea liniilor, dă drumul boabelor printr-o pâlnie. Va putea astfel să aibă spor la prășit, pe care-l face cu o vită, eliminând total mâna de lucru. Urmează un stăvilar imens, iar apoi trecem
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Education, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1972. 36. Denscombe M., Classroom Control: A Sociological Perspective, George Allen and Unwin, Londra, 1985. 37. Gnagey W., Motivating Classroom Discipline, Macmillan, New York, Collier-Macmillan, Londra, 1981. 38. Thurston J., Feldhusen J., Benning J., "A longitudinal study of delinquency and other aspects of children's behaviour", în International Journal of Criminology and Penology, nr. 341-51, 1 nov. 1973. 39. Eibl-Eibesfeldt Irenäus, Agresivitatea umană, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1995. 40. Dierenfield R., Classroom
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
op. cit., p. 272. 116 M. Denscombe, Classroom Control: A Sociological Perspective, George Allen and Unwin, Londra, 1985. 117 M. Saunders, op. cit. 118 W. Gnagey, Motivating Classroom Discipline, Macmillan, New York, Collier-Macmillan, Londra, 1981 119 J. Thurston, J. Feldhusen, J. Benning, "A longitudinal study of delinquency and other aspects of children's behaviour", în International Journal of Criminology and Penology, nr. 341-51, 1 nov. 1973. 120 Irenäus Eibl-Eibesfeldt, Agresivitatea umană, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1995, p. 108. 121 R.
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
un membru se apropie de planul sagital median. 3. Planul transversal este cel care împarte corpul într-o parte superioară și una inferioară. Este planul în care se realizează mișcările vizibile de sus sau de jos în jurul unui ax vertical ( longitudinal ). O mișcare în plan transversal care duce o parte a corpului în exterior se numește rotație externă, de exemplu rotația externă a brațului. O mișcare în plan transversal care duce o parte a corpului în interior se numește rotație internă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. Între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat. De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente: - șanțul longitudinal sacrat care continuă șanțurile vertebrale de la nivelul regiunii lombare - 5 tuberculi sacrați postero-interni și 5 postero-externi, de fiecare parte - găurile sacrate posterioare, în număr de 5, prin care ies ramurile posterioare ale nervilor sacrați. Fețele laterale sunt mai largi în
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prin mușchiul pielos al gâtului și ramurile descendente ale plexului cervical superficial. Fața inferioară prezintă: - în partea externă, porțiune rugoasă pentru inserția ligamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); - în partea internă, rugozitate pentru inserția ligamentului costo-clavicular; - între cele două porțiuni șanțul longitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marginea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
inserția mușchiului flexor comun profund al degetelor de la II la V; în 1/4 inferioară este convexă și mai îngustă fiind suprafața pentru inserția mușchiului pătrat pronator; - fața posterioară prezintă * superior. suprafață tringhiulară rugoasă pentru inserția mușchiului anconeu; * inferior, creasta longitudinală care împarte zona în două: una situată deasupra, pe care se realizează inserția mușchiului cubital posterior și una externă, subîmpărțită în mai multe zone ce corespund mușchilor: scurt supinator, lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
interior: trapez, trapezoid, osul mare, osul cu cârlig. În ansamblu, aceste oase formează masivul carpian care are formă de patrulater cu diametrul mare transversal. Fața posterioară, dorsală a acestuia este convexă în timp ce fața anterioară, palmară este concavă prezentând un șanț longitudinal - șanțul carpian - prin care trec tendoanele mușchilor flexori. SCAFOIDUL Scafoidul are forma unei bărci prezentând trei fețe articulare și trei nearticulare. Fețele articulare sunt: - superioară, convexă pentru articularea cu osul radiusul; - inferioară, convexă pentru articularea cu osul trapez și cu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
anterioară rugoasă, alungită de sus în jos și din anterior spre interior. PIZIFORMUL Piziformul este un os mic care prezintă: - extremitate superioară; - extremitate inferioară; - față posterioară ce se articulează cu piramidalul; - față externă pe care se pune în evidență șanțul longitudinal ce corespunde arterei cubitale și ramului profund al nervului cubital; - față anterioară, convexă pe care se inseră mușchii adductor al degetului mic și cubitalul anterior; - față internă pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației pumnului. TRAPEZUL Fețele articulare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
aripile iliace sunt verticalizate; - ischioanele sunt apropiate de linia mediană. FEMURUL Femurul este un os lung, pereche care formează singur scheletul coapsei. În poziția anatomică este orientat oblic, de sus în jos, din afară înăuntru. Este ușor torsionat în axul longitudinal și recurbat, realizând la nivelul corpului o concavitate ce privește spre posterior. La nivelul extremității superioare se pot descrie mai multe elemente anatomice. Capul femurului reprezintă 2/3 dintr-o sferă; este orientat în sus, înăuntru, puțin anterior. Puțin sub
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
epifizele lor și separate la nivelul diafizelor prin spațiul interosos. Osul medial, mult mai voluminos și care suportă greutatea corpului este tibia. Lateral extern se găsește peroneul. TIBIA Tibia este un os lung, pereche, intern fiind torsionat în axul său longitudinal . Extremitatea superioară este voluminoasă, alungită în sens transversal fiind constituită din 2 condili (tuberozități): unul medial (intern) și altul lateral (extern). Condilul intern este mai voluminos decât cel extern și prezintă în partea posterioară o gropiță pe care se inseră
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
3 inferioare unde vine în contact cu pielea, în 1/3 superioară este acoperită de tendonul “în labă de gâscă” al mușchilor: semitendinos, semimembranos, croitor, drept intern; - fața laterală este evidentă numai în porțiunea superioară; unde prezintă un șanț anterior longitudinal în care se inseră mușchiul gambier anterior; în porțiunea inferioară fața laterală își schimbă orientarea devenind anterioară. Porțiunea din fața posterioară a tibiei situată deasupra liniei solearului are formă triunghiulară fiind acoperită de mușchiul popliteu. Porțiunea din fața posterioară situată sub linia
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă - ce prezintă: * o față articulară pentru talus; * un șanț maleolar pentru trecerea tendoanelor mușchilor flexori lung al degetelor și tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul este un os lung, pereche, torsionat în axul său longitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului prezintă în partea lui internă o fațetă articulară prin care se articulează cu tuberozitatea externă tibială. În afara și înapoi acestei fațete articulare se descrie apofiza stiloidă a peroneului (vârful) pe
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - retinaculul flexorilor - capul superficial, - trapez, pe teaca fibroasă a flexorului radial al carpului, trapezoid, - osul capitatum - capul profund. La baza falangei proximale a policelui. Din nervul median. * rotație a metacarpianului I în jurul axului său longitudinal și de deplasare a acestuia antero-median; * secundar, este abductor al policelui. MUȘCHIUL OPOZANT AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - retinaculul flexorilor, - tuberculul trapezului. Pe partea laterală a feței palmare a metacarpianul I. Din nervul median. de adducția
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
MUȘCHIUL OPOZANT AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - retinaculul flexorilor, - tuberculul trapezului. Pe partea laterală a feței palmare a metacarpianul I. Din nervul median. de adducția metacarpianul I medial și anterior concomitent cu rotația acestuia în jurul axului longitudinal precum și de a participa la mișcarea de opozabilitate a policelui. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața palmară a oaselor din rândul I carpian - capul oblic, - baza și marginea palmară a bazei metacarpianului III - capul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Din nervul plantar medial. 1. flexie a falangei a doua pe prima 2. menținerea bolții plantare în sens longitudinal. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară Pe tendonul flexorului lung al degetelor. Din nervul plantar medial. De a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu numărătoarea ca la dansul clasic. 4.3. PREGĂTIREA FIZICĂ ÎN DANSUL SPORTIV După Dr. Ioan Drăgan (2005) motricitatea este condiționată de factori interni și externi, care prezintă o intensitate crescută În copilărie și adolescență. Caracterele ereditare stabile sunt dimensiunile longitudinale ale segmentelor și corpului, iar dintre calitățile motrice, viteza și Îndemânarea sunt mai dificile de influența prin efort fizic. Caracterele ereditare labile sunt perimetrele corpului, greutatea, iar dintre calitățile motrice: forța și rezistența. Dintre calitățile fizice specifice pe care este
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
externe, rapid și cu costuri reduse. Au ca principal dezavantaj faptul că nu prezintă modalitatea de colectare a datelor cât și mijloacele de constituire al eșantionului. f) Informațiile permanente sunt obținute cu ajutorul panelurilor. Studiile panel fac parte din categoria studiilor longitudinale, datele fiind colectate de la același eșantion sau panel în diferite momente din timp. În funcție de obiectivele cercetărilor de marketing sunt utilizate mai multe metode de culegerea a informațiilor, care se împart în metode de observare, metode de anchetă și metode experimentale
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
exprimată fie în deviații standard, fie în percentile (planșa 18). Curbele standard sunt obținute pe grupuri populaționale mari și omogene din punct de vedere genetic. Standardele sunt evaluate transversal (măsurând concomitent copii diferiți aflați în diferite categorii de vârstă) sau longitudinal. Dispersia este mai mare în perioada peripubertară, deoarece viteza de creștere este sporită de pubertate, iar momentul instalării pubertății este diferit de la un copil la altul. Deoarece creșterea are loc într-un ritm mai alert în primii doi ani după
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
un an, copilul tratat ajunge în canalul normal de creștere (SDS de 1,8), depășindu-l pe cel netratat, care se îndepărtează de canalul de creștere, ajungând la un SDS de 2,5 (figura 17). b. Standard calculat transversal vs longitudinal Toate curbele de creștere de mai sus au fost efectuate pornind de la măsurători transversale, adică s-a măsurat concomitent un număr mare de copii de aceeași vârstă, copiii de diverse vârste fiind diferiți între ei. Gradul de dispersie, respectiv deviația
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
prin măsurători populaționale transversale au o precizie mare de evaluare a taliei copiilor de vârste mai mici, precizia de evaluare scăzând în perioada pubertară, când DS e mai mare. Pentru a corija acest neajuns, Tanner a efectuat curbe de creștere longitudinale, pe un lot mare de copii urmărit din perspectivă dinamică la diferite vârste pe toată perioada de creștere, evaluând DS pe întregul grup, cât și pe subgrupuri caracterizate de momente apropiate de declanșare a pubertății . c. Creștere vs viteză de
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
pentru vârsta de 8 ani, dar mic pentru vârsta de 10 ani, talia sa putând fi considerată ca aparținând intervalului normalului pentru copiii cu o vârstă cuprinsă între 8 și 10 ani (figura 18). Datele obținute din studii transversale sau longitudinale pot fi utilizate pentru a calcula standardele vitezei de creștere (figura 19). Așa cum s-a menționat mai sus, ritmul de creștere împarte creșterea postnatală în trei mari perioade. Prima este perioada copilăriei mici (până la 3 ani), când copiii cresc cu
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]