6,186 matches
-
îmi impun să definesc clipa de față, fie măcar într-un vers unic, neașternut pe hârtie; îmi impun să însemn măsura asta măruntă în lunga istorie care începe de la Egipt, de pe vremea faraonilor, când femeile duceau la Nil urcioare de lut roșu. Îmi pare a fi trăit mii și mii de ani. Dar dacă închid ochii, dacă nu reușesc să fixez punctul în care trecutul se îmbină cu prezentul...” Dincolo de aparențe, dincolo de trecut și prezent, „Cartea mamei” are un final optimist
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
2 Abel jertfește un miel, iar Cain aduce jertfă din roadele pământului. Numai jertfa lui Abel este primită de Dumnezeu cu plăcere. Cain: (clocotind de furie) Nu-i drept ca jertfa ta infectă să-i pară Domnului aleasă, pe când a lutului rodire să fie cu dispreț respinsă! Abel: (foarte surprins) Vai, frate, cât de aspru ești! Să-mi spui cu ce sunt vinovat de-alegerea făcută-n cer. Ori crezi că-n spate te-am lucrat? Nu doar că-i practic
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
în lume. Aceasta-i măicuța cu privire albastră, Ce-și ține bucătăria sub ie, Și-și poartă prucuțul pe glie Cu ceru-i deasupra fereastră. Maică ce-i face din dragoste scut , Ce viața și-o duce scrijelind doar în lut, Și știe să nalțe rugă fierbinte Să-i crească copilul sănătos și cuminte. Mâna ei vrednică toate le știe, Unde ea umblă locul sfințește Din iubire făcând liturghie În urma ei vezi totul cum crește. În viața lumească semănând armonie, Pentru
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359483_a_360812]
-
Dorinte > TE-AȘ ADUNA CA PE-UN GRĂUNTE-N PALMĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te-aș aduna ca pe-un grăunte-n palmă Și-n trupul meu din lut mi te-aș sădi Să știu că viața-ntreagă m-ai iubi Cu stropu-acela de iubire calmă. Te-aș aduna în trup, eu rotunjit ulcior Tu limpezime albă de izvoare În cercul meu de lut strângându-te cu dor Și-
TE-AŞ ADUNA CA PE-UN GRĂUNTE-N PALMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359520_a_360849]
-
Și-n trupul meu din lut mi te-aș sădi Să știu că viața-ntreagă m-ai iubi Cu stropu-acela de iubire calmă. Te-aș aduna în trup, eu rotunjit ulcior Tu limpezime albă de izvoare În cercul meu de lut strângându-te cu dor Și-aș plânge fiecare clipă care moare. De aș putea mi te-aș preface-n glas În inimă, în sânge, în cuvinte În mine doar să faci mereu popas Cât viața îmi va merge înainte. Când
TE-AŞ ADUNA CA PE-UN GRĂUNTE-N PALMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359520_a_360849]
-
am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce,încă,modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
ieri fumega seara prin aburii pământului parcă ieri cădeau frunzele-n lanțuri răpite de lună parcă ieri a venit la mine donquijotte-n armuri de oțel și mă invita să dărâmăm morile de vânt parcă ieri sorbeam elixirul din ulcioarele de lut frământat de fecioare cu gleznele lor. primăvara asta doarme peste cețuri de puf norii se joacă de-a pitita cu soarele vino lumină odată și înțeapă umbra stelelor cu laserii tăi desleagă-ne din visul prin care-am trecut și dă-
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
-ncerca să-mi desenezi priviri și zâmbete-nghețate, Nici nu-mi ciopli un chip străin din amintiri, acum uscate, Nu încerca să mă transformi în plăsmuiri ce te-au durut, Eu sunt iubirea mea de tine, nicicând doar modelaj din lut! Mihaela NEACȘU 8 Martie 2014 -------------------------------------------- NEACȘU (Karelia) Mihaela, poetă și artist plastic, născută la București, pe data de 5 aprilie 1958. Nepoata a lui Nicolae Filipovici, membru al Uniunii Scriitorilor și membru corespondent al Academiei din Madrid, cel care în
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
istorii, mărturii ale consătenilor, ale familiei, ale confraților de condei, pentru a alcătui din piese de puzzle, un joc neasemuit care se numește Viață. Îi dă, cu alte cuvinte suflare din propriul duh, îl însuflețește, ca pe o bucată de lut nesătul înduvohnicită de Duhul blând și persuasiv, al amintirii. Amintirile autorului sunt un reflex al libertății de amintire a noastră, iscând, aidoma cercurilor concentrice în apă, alte și alte valuri ale memoriei noastre afective. În definitiv, o provocare care merge
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Cu primii pași făcând cărare, Și-un zarzăr vesel, pârguit, Sub triluri de privighetoare, Un pumn de colb de vară-ncins Din ulițele-acuma goale, Și lângă Crivățul aprins, O pârtie-n omătul moale, Mi-ar umple aurul curat Din lutul prispei ars de soare, Iar din șindrilă, picurat, Argint de rouă lucitoare, Din verdele-aguridei crud, Rugini de toamne în ulcioare, Iar din ogorul încă ud, O brazdă numai de sudoare, M-ar așeza printre feciori, Din satul meu în sărbătoare
PRIBEGIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360294_a_361623]
-
noi de mână? Toți se miră, toți întreabă, ce oare s-a întâmplat? Cititorilor de versuri, nu cumva voi i-ați uitat?” NU POT SĂ PLEC Nu pot să plec deși-aș fi vrut Să-mi las căsuța mea de lut Și plugul cel bătrân și strâmb Și codru-ajuns acuma crâng Nu pot să plec deși aș vrea Să nu mai știu de soarta ta Nici dacă mâine ai să te frângi Nici de-or muri ai tăi flămânzi Nu pot
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
cer cu ochi temători, Și mi te zăresc. Te văd printre nori; Îmi e frig, Iisuse, dar nu stau în frig, „Vino și-ncălzește-mi sufletul” - îți strig! Vino și oblojește-mi rănile, căci sunt Copilul Tău statornic, făcut din lutul Sfânt. La pieptul Tău, Iisuse, te rog, mă încălzește; Sunt oaia rătăcită, ce sincer te iubește! Da, sunt o biată oaie, ce-n fața Ta mă-nchin, Aceasta îmi e crucea, de la al meu destin! Mereu mi-ai întins mâna
ÎN VALEA PLÂNGERII... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360356_a_361685]
-
în Lunca Bradului, județul Mureș, într-o familie de oameni simpli, cu cinci copii, el fiind cel mai mare dintre frați. Numele său era Ioan Croitor. Învățăturile strămoșești și apropierea de natură, l-au împins încă din tinerețe spre mângâierea lutului și a lemnului. În anul 1998 vine în Brașov și se stabilește aici, casatorindu-se cu Lomira Bradescu, astfel numele său devenind Ioan Croitor Bradescu. De-a lungul vremii și-a expus lucrările la expoziții atât în țară (Brașov : Turnul
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
până când nu își vor împărți săracilor întreaga avere. Dumnezeu ca iertare va veni în gestul lor de recunoaștere a faptei. Dragi prieteni, faceți-vă câte un ceai fierbinte ori o cafea cu frișcă, sau mai turnați-vă în cana de lut un vin fiert și apoi încercați să lecturați și partea a doua a eseului Agonia UE - între o religie a urii și o religie a iubirii. PS: Pentru a ști despre ce Prințesă X este vorba, public această legendă mai
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
cumpărat un apartament, cu trei camere... Am fost la el în vizită, o dată. Bucătăria...ultradotată...”mi le-am adus toate din Germania...de la cuptor, roboții de bucătărie...frigider...televizor...” Mirosea bine a sarmale, date puțin la cuptor, în vas de lut... “Am făcut și prăjitura aia voastră...Petre Roman!...am luat rețeta de la o vecină, care are grijă de apartament când sunt plecat.” Sufrageria...e ca o cameră din altă epocă...cu pian, pendulă...gramofon...masă cu intarsii, de nuc masiv
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
întreaga societate, dar n-a făcut-o în întregime. Pe unii i-a afundat, iar pe alții i-a ridicat într-o formă superficială. Așa s-a creat o structură nouă, netemeinică, a societății. Sau ca omul cu picioare de lut. În felul acesta a fost „ridicarea" societății sub regimul comunist. În anul 1990, societatea nouă i-a acceptat pe cei care au fost ridicați și i-a scos din greutăți și pe aceia care au fost împilați înainte, dar uniformizarea
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
și porți deschise Ne dăruiește în suspin de floare. Privesc cum firul ierbii unduiește În adieri sublime de iubire Pământul reavăn, mărul ce-nflorește Sub cer albastru muguri de-mplinire. Suntem plămadă vie din lumină Purtăm comori neprețuite-n noi Lut din iubire-avem la rădăcină Speranțele din suflet curg șuvoi. Ne înălțăm credința-n gând senin Sobor de floare-n dimineți de Paște Ne însoțește-n drumul vieții lin Tot ce-i frumos și bun în noi renaște. Titina Nica Țene
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
Cu-o veste la clopotnița bătrână; Se anunța o mare sărbătoare, Iar martoră era și Luna plină: Va coborî din morți, spre Înălțare, Isus, a lui Maria, cu lumină! Că începea așa o primeneală, Miresmele de flori de liliac, Și lutul proaspăt, iz de văruială, Se vânturau prin ușa din cerdac, Ne ușuram și trupul de povară Și sufletul cumva de-am suduit, (Scăpam și eu atuncea de ocară, În ziua când mergeam la spovedit!) Fiind copii mâncam în Postul mare
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
în lume. Aceasta-i măicuța cu privire albastră, Ce-și ține bucătăria sub ie, Și-și poartă prucuțul pe glie Cu ceru-i deasupra fereastră. Maică ce-i face din dragoste scut , Ce viața și-o duce scrijelind doar în lut, Și știe să nalțe rugă fierbinte Să-i crească copilul sănătos și cuminte. Mâna ei vrednică toate le știe, Unde ea umblă locul sfințește Din iubire făcând liturghie În urma ei vezi totul cum crește. În viața lumească semănând armonie, Pentru
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360675_a_362004]
-
vreme praful Văpăile nocturne de tramvai, Aicea îmi trăiesc tăcut păcatul De vechi iubiri din nopțile de mai. Bătrân oraș al hatmanului Ploaie În versul meu acuma te salut, Când luna se dezbracă în odaie Să lumineze forma mea de lut. CU FALSE ILUZII NE UMPLEM IAR CEASUL Cu false iluzii ne umplem iar ceasul Pe strada pustie-a-nceput parastasul Se scutură frunza acum din arțar Și noaptea se scurge ca un marș funerar Cântând din alamă, din bronzul cel
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
au soț Sub arșița ce sapă-n măduvi Tăceri ca urmele de glonț. Pe drumul orelor ratate Cu glezne-n iarbă, sângerând, Trec îngerii cu biete cioate De aripi moarte, fluturând. Cu foamea dorului te caut Pe tine, îngere de lut, Și mușc cu sunete de flaut Din trupul tău câte-un sărut Și-ți dau din stoc, nelimitate, Aripi de îngeri scoase vrac Să trecem în eternitate Ca doi luceferi făra leac. ȘI NOI PLECĂM PE DRUMUL CĂTRE CASĂ Și
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
din trupuri avan viscolind Și florile cresc peste morți, parfumate, Cu umbre prin văi și prin noi răscolind. Mi-e foame și sete.Aș vrea din trecut Izvorul la buze-nsetat sș-l ridic Căușul mi-e plin de cenușă și lut Iar noi în țărână ne întoarcem nimic. SE SUPĂRĂ MAREA, ZVÂCNIND PESTE PIETRE Se supără marea, zvâcnind peste pietre Și-n scoică își cântă marșul funebru De ochiul de cer s-a izbit un erete Și sângeră cerul, fierbinte și
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
se rupe-n bucăți de hârtie În ploi de speranțe căzând peste noi. ASCULTĂ PLÂNSUL CE VINE ÎN TĂCERE Ascultă plânsul ce vine în tăcere Din pântecul femeii rotund ca un ulcior Sunt flăcările stelei ce naște în durere Pe lutul nostru sacru, postumul viitor. Sunt îngerii de mâine, pierduți acum în scutec În lumea asta crudă, Hristoși crucificați Pe-o tainică Golgotă de versuri și de cântec Legenda unde zeii din nou vor fi uitați. ------------------- Ion VANGHELE Din volumul “Visul
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]