2,918 matches
-
băiat / Îl pierd de două ori.“ Este firesc, pe toți îi uluiește faptul de a se găsi în altă lume, neștiind ce le rezervă: recuperarea demnității lor pierdute și o iertare care s-a jucat cu ei, speriindu-i, apoi mântuindu-i. Puteau să fi ajuns în iadul dreptelor pedepse. Dar au fost aduși acolo unde opera, și nu de sus, din cer, lucrarea unei grații omenești. Și este grăitor că cei de-a dreptul răi profită de miraje ca să mintă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cel metafizic se solidarizează relevând totodată unitatea dintre credință și cunoaștere, armonizate prin prezența transcendenței, a Ființei: metafizic postulată, teologic trăită, în „dorința firii” orientată către Dumnezeu. Raționalitatea creației vădește înțelepciunea și mărirea Creatorului: „Dumnezeu vrea ca tot omulsă se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” (I Timotei 2, 4). În-credințare și credință Gheorghe VLĂDUȚESCU, Sabin TOTU 1. Cuvântul grecesc Pivstiς (hv) `nseamnă „în credere (credință)în altul”: prin opoziție, la Parmenides, B 1 30: ouk... pistis alethés, în„părerile
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
De aceea și Hristos a pus mai presus de toate credința ca ocondiție sine qua non nu numai a minunilor pe care le săvârșea ci șia mântuirii sufletului deoarece după orice vindecare adăuga de în-dată: „mergi, credința ta te-a mântuit” (Luca 7, 50). De subliniat căDomnul nu zicea „te-a vindecat”, ci „te-a mântuit”, ceea ce denotă cădin perspectiva cerului mult mai importantă este vindecarea sufletului decât cea a trupului. Credința era la fel de importantă și necesarăși în perioada Primului Testament
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
non nu numai a minunilor pe care le săvârșea ci șia mântuirii sufletului deoarece după orice vindecare adăuga de în-dată: „mergi, credința ta te-a mântuit” (Luca 7, 50). De subliniat căDomnul nu zicea „te-a vindecat”, ci „te-a mântuit”, ceea ce denotă cădin perspectiva cerului mult mai importantă este vindecarea sufletului decât cea a trupului. Credința era la fel de importantă și necesarăși în perioada Primului Testament. Acest fapt îl are în vedere pro-fetul Isaia care avertizează: „dacă nu veți crede, nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și Cleopa în drum spre Emaus,ca aluzie la Patimile și slava lui Mesia. Jertfa Mântuitorului pe Cruceare o însemnătate cosmică și prin ea se încununează lucrarea Sa,deoarece tot ce a făcut și a învățat nu ar fi putut mântui, dacă nuera „sfințirea ca adevăr” (Ioan 17, 17) care dezleagă din legături(Ioan 8, 32). Dar Învierea lui Hristos este ca și „desfacerea izvoarelor adâncului celui mare și deschiderea jgheaburilor cerului” (Fa-cere 7, 11); „Adevărul va răsări din pământ și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ochii lor”(Faptele Apostolilor 1, 9). Ucenicii și-au adus aminte că le spusese: „Lumea nu Mă va maivedea” (Ioan 14, 19). Deci, Mântuitorul nu se mai arăta lumii,pentru că n-a venit să piardă lumea, ci ca s-o mântuiască (Luca 9,55). Arătarea Sa în ipostaza de după Înviere ar fi însemnat pentrulume pedepsirea ei, așa cum soldații păzitori ai mormântului Său se făcuseră ca niște morți la arătarea îngerilor (Matei 28, 4). Deci,arătarea Mântuitorului nu era o cale a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Adevărul vă va dezlega din legături” (Ioan 8, 32); „Lațul s-arupt și noi am zburat!” (Psalm 123, 7); „Scoate din temniță sufletulmeu, ca să se mărturisească Numelui Tău” (Psalm 141, 7); „Eu suntUșa! Prin Mine de va intra cineva se va mântui! Și va intra și va ieșiși pășune va afla” (Ioan 10, 9).Învierea care-L arată „aur lămurit în foc” (Apocalipsa 3, 18) esteputerea Mântuitorului de a-i aduce pe ucenici în „staulul oilor”(Ioan 10, 1) pentru Duhul Sfânt
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este de-a dreapta lui Dum-nezeu și se supun Lui îngerii și stăpânirile și puterile” (1 Petru 3, 22); „Întru nimeni altul nu este mântuirea, căci nu este sub cer nici unalt nume dat între oameni, în care trebuie să ne mântuim noi” (Fapte-le Apostolilor 4, 12). În urma biruinței și „slavei” lui Hristos princruce, Sfântul Apostol Petru spune: „Potrivnicul vostru, diavolul,umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită, căruia stați îm potrivă tari în credință” (1 Petru 5
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și punând în noi cuvântul împăcării” (2 Corinteni 5, 19). De aceea, doar acei dintre „cei morțicu duhul vor învia, care vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu”(Ioan 5, 25). Orice violență ar da statut ontologic antitezei întunericului. Numai îndreptarea mântuiește: „Se vor rușina de Fiul Meu!”(Matei 21, 37), de Lumina șederii Sale „de-a dreapta” (Psalm 109, 1).Dumnezeu încercase întoarcerea celor din Sodoma prin prezențaSa personală: „Păcatul lor este cumplit de greu! Mă voi pogorî să văd,dacă faptele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în gurata și în inima ta», adică cuvântul credinței pe care îl propovăduim.Că de vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul și vei crede îninima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morți, te vei mântui. Căcicu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturisește spremântuire” (Romani 10, 6-10). Învierea este, deci, temelia credinței:„Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră” (1 Corinteni 15, 14). Credința în Înviereeste
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
În Sfânta Liturghie credinciosul trăiește unirea deplină cu Hristos așa cum exprimă cântarea de la încheierea slujbei Sfintei Euharistii: „Am văzut lumina cea adevărată, am primit Duhul cel ceresc,am aflat credința cea adevărată, nedespărțitei Sfintei Treimi închi-nându-ne, că Aceasta ne-a mântuit pe noi”. De pe această culme aTaborului creștinul coboară din nou în lume, pentru a aduce în earoadele „primirii Duhului celui ceresc”. „Credința cea adevărată”pe care a aflat-o acolo este trăirea credinței mărturisită în Simbol,care îl însoțește și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
prezentă ca și cum am dura o mie de ani,în credință și curăție, iar față de fiecare clipă a vieții să ne compor tăm ca și cum ar fi ultima din această viață, ca o ultimă șansă de ane îndrepta, a ne căi și mântui. Cugetarea sau meditarea la moarteși la cele ce veșnic îi vor urma, „ținerea minții în iad, fără a deznădăjdui” (Sfântul Siluan Athonitul)<footnote Vezi Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui! Spiritualitatea Sfântului Siluan Athonitul. Tâlcuiri teologice, ediție îngrijită
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
făcută aSfintelor Taine, a Sfântului Trup și Sânge, a insuflărilor și luminări-lor pe care mi le-a dăruit și tuturor celorlalte daruri. Câtă spaimă șice deznădejde mă va cuprinde atunci!Fiecare osândit va zice: mult a făcut Dumnezeu ca să mă mântuiască. Câte binefaceri firești ale harului mi-a dat ca să mă convingăsă-L iubesc! Câte insuflări, câte iluminări, câte taine - ca să mă aducăpe calea mântuirii! M-a mângâiat cu făgăduințe, m-a amenințat cuîngroziri, mi-a dat vreme de pocăință. Dar, din pricina
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca să mă aducăpe calea mântuirii! M-a mângâiat cu făgăduințe, m-a amenințat cuîngroziri, mi-a dat vreme de pocăință. Dar, din pricina împietritei mele inimi, toate au fost în zadar. Deci foarte de departe sunt osândit.Puteam ușor să mă mântuiesc, dacă mă feream de la început depricinile păcatului, dacă rămâneam statornic hotărârii făcute că nuvoi mai păcătui: o făgăduință hotărâtă, o spovedanie generală, opocăință sinceră m-ar fi dus la cer. Puteam fi osândit pentru ceva și, pentru o plăcere de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nici felul cum acest cuvânt s-a integrat în limba română și nici preistoria lui în continuitatea prelatină a materialului lingvistic, aceasta cu atât mai mult cu cât derivate românești precum a meni, a pomeni sunt aduse din slavă, a mântui din maghiară, a menține din franceză, mănunchi din latină etc. Cuvântul este analizabil etimologic: m-ân-ă. Prima parte, m-, are echivalente în vgr. mao „a dori, a tinde, a intenționa”, lat. emo „a lua, a apuca, a primi”, sl. -em (în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și cuprinde „știința istoriei, a limbei, a manifestărilor artistice, a vieții juridice, a datinilor. Acestea, spune el, întăresc vertebrele naționalității, acestea fac ca un popor să se cunoască pe sine însuși, îl păstrează în originalitatea și tinerețea lui și-l mântuie de platitudinea unei culturi cosmopolite”. Recunoscând caracterul romanic al limbii române, E. pune viitorul României pe seama componentei dacice a spiritului românesc. O nouă Romă, sau o nouă Dacie, urmează să fie construită prin deșteptarea spiritului celor cândva învinși, șansa viitorului
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lujer, 130 lume, 48 maghiar, 67 mai, adv., 186 mal, 53 mană, 135 Maramureș, 74 mare, 53 Marea Neagră, 138 masă, 97 Masca, 57 Mastacăn, 57 măi, 69 mănunchi, 44 măr, 130 măre, 69 Mășcătești, 57 mâl, 43 mână, 44 a mântui, 44 mânz, 134 a meni, 44 a menține, 44 mertic, 104 meserie, 135 Meseșeni, 57 mia, 134 miel, 134 mierță, 104 minte, 135 mir, 104 mire, 186 Misica, 57 Mișca, 57 mladă, 104 mlaștină, 53 Moesia, 53 Moisei, 53 Moișa
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care se află aceștia. Ce ar fi dacă ar încerca acea clipă de reală fericire, clipă care le va aduce aceeași salvare și mântuire ca a lui Faust? Descoperiți acum și această formă de fericire, fiind singura care vă va mântui... De ce să nu se încerce și acele clipe cu adevărat consistente, incomparabilă în vibrațiile trăirii cu alte forme de fericiri; și căreia să-i poți spune clipei: "rămâi, ești cea mai frumoasă!" Iar ea va rămâne pentru eternitate. Va rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
numai victimele, ci și toți călăii, nu numai sclavii, ci și toți stăpânii, nu numai cei umiliți, ci și ofensatorii lor, cei din boxa acuzaților și judecătorii care au citit sentința, cei păcătoși și cei care au vrut să-i mântuie, cu forța, cei înșelați și escrocii, cei mințiți și profitorii, deținuții și paznicii lor, împărații și supușii... Acest ultim și implacabil judecător n-a cruțat pe nimeni. A venit o clipă când moartea s-a așezat în spatele călăului și i-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
satul risipit în depărtare pe dealuri, crucea de lemn vopsit a Mântuitorului, te ispitesc cu geniu, i-a spus rusul acela, Boris, lui Theo, cu bună-știință s-a lăsat ispitit, și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne mântuiește de cel, Întors din sat, îi cer cu hotărâre părintelui Varava cheia de la biserica cea nouă, voi intra acolo, de ce oare n-am făcut-o până astăzi?! Mi-a fost frică?! De ce?! Abia reușesc să împing ușa înaltă cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
micșorează și se turtește și nasturii de cărbune Îi cad și Îi cade și nasul de morcov și oala spartă Îi atârnă Într-o parte și a doua zi, pe pământul ud, morcovul stă lângă oala spartă răsturnată. Se mai mântuie o iarnă. Am continuat studiile la Școala nr. 52 de pe strada Matei Voievod până În anul 1961 când am reușit la examenul de admitere În liceu. În această perioadă am activat În rândul Organizației Pionierilor, unde am fost locțiitor de commandant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
spurcată, chiar dacă stai apoi ceasuri Întregi, În genunchi pe coji de nucă sub masă. Pe masă Își dă pasențe madam Ursu, că vin americanii, că o să moară Groza, că Pauckerița e vampiră. Și așa o veșnicie, iad nesfârșit Înțepător. Te mântuie pocăința și Într-o bună zi scapi. Mama se Întoarce acasă de la maternitate. Ai de acum un frățior, te bucuri de el cât e de frumos, cât este de urât, și nu mai ești obligat să mănânci iarba aia spurcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
exploatați și sclavi aduși din Africa mai de demult. Negrul rânjește spre tine și-ți Întinde o bomboană. Atât. O zbughești ca din pușcă și spaima morții și disperarea te aruncă direct În pivniță, unde stai ceasuri Întregi ca să te mântui. Din când În când ciupești coaja pâinii proaspete, o ciupești zdravăn ca să te mai Întremezi și să ieși din dârdâială. Când te scoate de acolo, mama ta te bate. Te bate pentru că nu știi să explici clar ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pasă când minți a doua oară că ai luat zece la teză la română, Gagarin e mai important acum. Mai grav este că teza nici nu s-a dat. Se dă abia mâine. E jale. Îl lași puțin pe Gagarin. Mântui pe nerăsuflate propoziția circumstanțială de mod. Va trebui să faci teza ca și cei care de obicei iau nota zece. Ce bine ar fi dacă și la examenul de absolvire ți-ar cădea un subiect din sintaxă. Și pentru că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În clasa a IX-a la seral”, atât mai apucă să-ți spună și se strecoară hoțește spre hala unde mașinile huruie Îngrozitor. Apeși cu furie cuțitul de strung În piatra polizorului și În jerba de scântei, care ți se mântuiește sub privirea inundată de lacrimi, te Întrebi cine este Polixenia, cine este această strungăriță și, În general, ce rost mai are să treci pe la laborator. Cu un gust În gură și pe buze, metalic, dulce, acru, sărat, te Întorci spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]