6,049 matches
-
și-a asimilat conștiința geto-dacă, a înaintașilor punând bazele unei înfloritoare culturi și civilizații creștin-ortodoxe. Toate virtuțiile sale excepționale și responsabilitatea plenară a desăvârșirii lor i-au conferit aureola celui mai mare Comandant al istoriei și aura de Apostol al Mântuitorului. Creând un Imperiu Ortodox, i-a lăsat o mostenire spirituală, milenară. Strălucitor la chip, cu suflet de lumină, cu har în cuvânt, cu dreptate în inimă, cu evlavie de ascet, cu pătrundere mistică, neclintit în credință, biruitor în nădejde, jertfitor
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
s-a înălțat cu jertfa sa la cerul Crucii. Istoria l-a gravat artistic în timp, iar Dumnezeu și l-a ales în Sfatul Său de Taină. Omul cel Mare al istoriei a devenit Sfântul Constantin întocmai cu Apostolii dumnezeirii Mântuitorului Hristos. Sfârșit Referință Bibliografică: ÎMPĂRATUL CONSTANTIN - CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1237, Anul IV, 21 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
Martiri, Sfinți, Dascăli, Poeți, Filosofi, Duhovnici, Mărturisitori, Voievozi, Vlădici, Artiști, Țărani, etc. Purtând responsabilitatea chemării, misiunea Crucii încredințate, apostolatul Jertfei, acești iluștri Aleși au atins vocația hristică a iubirii lui Dumnezeu. Istoria îi așează în Panteonul celor Mari, iar Biserica Mântuitorului în Cetele alese ale Sfinților. Constantin, coboară din cetatea Naissul Moesiei trace (Niss-Macedonia), din vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană dintre cele mai bune și de o dărnicie fără margini” (Eutropium Breviarium, cartea a 10-a, cap. 1) și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
mai adânc și Roma păgână, precum și predispunerea înaintașilor săi-cezari, despoți-tirani la ura, prigoana, persecuțiile și uciderea creștinilor, aleșii Împăratului Dumnezeu-Iisus Hristos. Așadar, Constantin a trecut de grabă și necondiționat sub ascultarea Împăratului Vieții, oprind persecuțiile și prigoanele îndreptate împotriva Bisericii Mântuitorului lumii, a emis legi cu caracter creștin, a convocat la Niceea, Întâiul Sinod Ecumenic al Bisericii Celei Una, Universală, Sfântă și Apostolică, a promulgat Edictul de toleranță religioasă cu respectarea tuturor confesiunilor din imperiu și a zidit noua capitală a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Sfântă și Apostolică, a promulgat Edictul de toleranță religioasă cu respectarea tuturor confesiunilor din imperiu și a zidit noua capitală a noului Imperiului creștin Dac ortodox la Bizanț, numită Constantinopol, după numele său de ctitor, dar închinată veșnicei slăvirii a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Maicii Sale-Preafericita Fecioară Maria. Către anul 658 î.Hr., tribul Megarilor, desprins din Marele trunchi Trac, având în frunte pe viteazul Bizant, și-a ridicat pe Bosfor cetatea de scaun numită Bizanț, iar mai apoi în fața
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
nu-i persecută, și nici nu-i încreștinează cu forța. (Sfântul Constantin cel Mare..., op. cit. p. 317) Deși Împăratul i-a încrustat noii Capitale numele său, convins că Înțelepciunea Sfântă a Dumnezeului Tată sălășluiește în lumina Logosului-Fiu, a închinat Constantinopolul Mântuitorului Hristos. Nichifor Calist, ne redă cuvintele augustei inscripții puse de Constantin cel Mare sub statuia sa: Ție, Hristoase, Care ești Dumnezeu, dedic acest oraș. (P.G. 145, col. 1325- VII, 49). Aceeași inscripție, dar cu un conținut mai larg, provine de la
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
P.G. 134, col. 1108- XIII, 3). Altă informație venită de la Constantin Acropolites, consemnează că: orașul a fost ridicat în numele Mamei lui Dumnezeu. (Cuvânt elogios, p. 340) Împăratul Constantin cel Mare a manifestat o deosebită cinstire și față de Apostolii și Martirii Mântuitorului nostru, astfel că Orașul sfânt a fost închinat și venerării lor. Dacă nu ar exista Răsăritul Ortodox, Apusul catolico-protestant ar fi apus de mult. După sucombarea sub huni în anul 476 d. Hr., Apusul și-a ridicat pleoapele abia în
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
-L pe Domnul și Crucea Sa dătătoare de viață și l-au mărit pe Constantin, biruitorul. (Sf. Teofan, Scrieri cronice, PG 108, p. 84). După bătălia de la Pons Milvius - Podul Vulturului, din 28 Octombrie 312, împotriva tiranului păgân-prigonitor Maxențiu, când Mântuitorul Hristos Însuși i-a prezis biruința, poporul și senatul Romei i-au deschis larg porțile Cetății, primindu-l cu cinstea care i se cuvine marelui eliberator și salvator împărat. Constantin, relatează istoricul-ierarh, apropiat al împăratului și-a făcut intrarea în
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică, palatul Lateran. După trei ani de la celebra biruință divină și augustă de la Pons Milvius, senatul roman i-au ridicat biruitorului un Arc de Triumf pe care au inscripționat cuvintele
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Cruce a înnobilat suferința, dându-i un sens dumnezeiesc, mântuitor. Răstignirea Domnului a zgâlțâit deopotrivă din temelii marginile Cosmosului și toate încheieturile omenirii. Suferința creștină capătă o altă existență, ce nu are nevoie nici de explicare, nici de justificare. Răstignirea Mântuitorului așează lumea creștină într-o atitudine spirituală profundă, prin care Biserica Sa purifică mistic și ascetic sufletul noii lumi hristice întru veșnicie. Sfintele Patimi ale Domnului și Dumnezeului nostru, suferința Lui pe Cruce a fost acceptată și trăită, doar ca să
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
bunătatea, frumusețea chipului său, a staturii lui, întrecându-i chiar și pe cei de aceeași vârstă cu el prin puterea lui, s-a apropiat de Dumnezeu, cinstindu-L mai presus de toate cele create și existente: aflându-L a fi Mântuitor și păzitor al împărăției și dătător al tuturor bunătăților. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 12, în PSB, vol. 14. Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 19-20; 69) Referințele oferite de cronicarii și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
a conștiinței moral-creștine, privind slujirea lui Dumnezeu, Care i-a încredințat binecuvântarea ocrotirii Neamului și a Bisericii Sale. Un astfel de Conducător este dator să administreze Imperiul sau Statul care-i este încredințat, dar, care trebuie axat doar pe persoana Mântuitorului lumii Iisus Hristos. Acest fapt se numește Teocrație ortodoxă, exercitată sub sceptrul ecumenicității creștine. Aruncând privirea pe Epistola imperială trimisă de Constantin lui Saporie, împăratul perșilor în care face referire la grija lui Dumnezeu față de poporul său, rămânem înmărmuriți de
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
care o constituie vocația scrisului îmi dă o bucurie peste măsură și o profundă mulțumire sufletească. Scrisul ales, bine cumpănit este apanajul mărturisitorului credinței și al demnității, care poartă în ființa sa admirația, cântarea, slava, poezia, credința și dragostea pentru Mântuitorul nostru Iisus Hristos și mândria sfântă a Neamului său protodac. Scrisul binecuvântat mă îmbracă în lumina harului cu o haină aleasă și prea înfrumusețată. Șoaptă cu șoaptă sufletul îmi scrie pe cașmirul inimii cuvintele unei frumoase dedicații, așa cum florile de
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
pe care le săvârșim în fiecare clipă a vieții noastre, cerând astfel, prin atitudinea smerită a îngenuncherii, milostivirea lui Dumnezeu, iertarea și izbăvirea noastră din moarte. Duminica însă, fiind ziua bucuriei pentru învrednicirea noastră de Împărăția lui Dumnezeu, prin Învierea Mântuitorului, îndrăznim a privi către cer, prin poziția verticală a trupului, așteptând împlinirea făgăduinței lui Dumnezeu către noi, și deci nu mai îngenunchem. Cu toate acestea, hotărârea Sinodului I Ecumenic la care am făcut referire are un caracter disciplinar, urmărind uniformizarea
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine - acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice creștin botezat, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.” Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată în conținutul și fondul ei
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
să aibă parte, în continuare, de folositoare bucurii, de binecuvântate mângâieri și de nemărginite împliniri duhovnicești, atât aici pe pământ, cât mai ales dincolo, în lumea cealaltă - a Împărăției Cerurilor, unde să se bucure de înveșnicita comuniune cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în lumina cea neînserată a Sfintei Treimi! Amin!... Dr. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României Referință Bibliografică: Semnal editorial și publicistic: Pr. Dr. Nicolae Rusu, Repere istorice în dezvoltarea relațiilor dintre
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUȘANI, JUDEȚUL PRAHOVA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUȘANI, JUDEȚUL PRAHOVA Parepa-Rușani este o localitate din județul Prahova, situată la aproximativ
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUȘANI, JUDEȚUL PRAHOVA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUȘANI, JUDEȚUL PRAHOVA Parepa-Rușani este o localitate din județul Prahova, situată la aproximativ 32 de kilometri de orașul Ploiești, renumită pentru culturile de cereale și legume, pentru bălțile cu pește și pentru cele două monumente religioase: Biserica veche a
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
în cimitir. Nu voi uita niciodată lumânările aprinse în perioada Deniilor și în timpul cununiilor, puritatea și bucuria aproape sacre pe care le trăiam când de Vinerea Mare mergeam la Biserică cu flori fragede și parfumate de narcise și lalele în cinstea Mântuitorului. Sîmbătă, 6 august 2016, am participat la slujba religioasă dedicată Hramului Bisericii, Schimbarea la Față a Mântuitorului pe muntele Tabor. Slujba a fost oficiată de preotul paroh Marinică Bănică. Vineri seara au avut loc Vecernia și Litia în cadrul cărora au fost sfințite
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
și bucuria aproape sacre pe care le trăiam când de Vinerea Mare mergeam la Biserică cu flori fragede și parfumate de narcise și lalele în cinstea Mântuitorului. Sîmbătă, 6 august 2016, am participat la slujba religioasă dedicată Hramului Bisericii, Schimbarea la Față a Mântuitorului pe muntele Tabor. Slujba a fost oficiată de preotul paroh Marinică Bănică. Vineri seara au avut loc Vecernia și Litia în cadrul cărora au fost sfințite 5 bucăți de artos, „pâine cu gust de cozonac”, grâu, vin și untdelemn, rostindu-se
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
făcut albe ca lumina.” Dumnezeu însuși a dat mărturie despre esența divină a lui Iisus, spunând „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru care am binevoit; de acesta să ascultați!” În predică mai este prezentată și relația dintre Schimbarea la Față a Mântuitorului și viața omului obișnuit pentru care praznicul Schimbării la Față „este un bun prilej de meditație”, „un îndemn de a fi cu luare aminte la cuvintele lui Dumnezeu-Tatăl”. Creștinii sunt sfătuiți să lucreze pentru „schimbarea la față a întregii țări
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
omenirii. Să sperăm că Biserica „Schimbarea la Față” din localitatea Parepa-Rușani, județul Prahova își va găsi restauratorii și va reuși să își desfășoare în condiții normale misiunea pentru care a fost creată. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUȘANI, JUDEȚUL PRAHOVA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
doua oară prin scris, prin pictură. Acum, metaforic, Melania Cuc reușește să „meargă pe apă”. Adică a ajuns la acel prag al înțelegerii lumii, încât, fără urmă de misticism, să-și asume o condiție cristică, în care minunea înfăptuită de Mântuitor să fie posibilă și pentru cei ce cred în cuvânt. Iar „marea” biblică să fie „marea de cuvinte”. „Mersul pe apă” al Melaniei Cuc confirmă încă o dată că autorul se respectă pe sine, adăugând încă „o piatră pentru templul” ei
PORTRET AL ARTISTULUI LA TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353449_a_354778]
-
insulițe de flori, ape curgătoare, dealuri înverzite, biserica Domnului cu șapte petale care se desfăceau în razele soarelui, cu șapte uși prin care veneau și ieșeau oamenii, închinându-se și minunându-se de acea frumusețe...Și-am mai văzut pe Mântuitor, răstignit pe o mare cruce... Și când m-a văzut, a coborât de pe acea cruce și mi-a zis: Și Domnul care mă urcase la ceruri a dispărut și eu am rămas singur, admirând acele meleaguri de vis. Așa am
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
morții și al Învierii, iar prin chipul uman pe care îl are sugerează totodată ființa duală a lui Iisus Hristos, de fiu al omului și fiu al Domnului, de Dumnezeu întrupat în pământesc. Pânza de culoare albă reprezintă atât giulgiul Mântuitorului și puritatea vieții acestuia, cât și haina duhovnicească a omului. Salcia, înlocuitor românesc al finicului, sugerează bucuria cu care Iisus a fost întâmpinat de pământeni și mai este încă așteptat și întâmpinat în sufletele oamenilor. Florile sunt simbolul frumuseții divine
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]