5,446 matches
-
căpitanul Alecu Racotă, primul din Escadronul 6 de cavalerie Zimnicea, cel de-al doilea comandantul Divizionului 3 de cavalerie din aceeași localitate, și-au minimalizat participarea până la negare. Astfel, deși parucicul Hariton Racotă a însoțit grupul lui Ion Eliade Rădulescu, maior Christian Tell, căpitan Nicolae Pleșoianu și locotenent Grigore Serurie la Islaz, la 9/21 iunie, unde a fost citită proclamația revoluționară, iar fratele său, căpitanul Alecu Racotă a primit dispoziții de la Guvernul provizoriu, proaspăt întocmit, să se deplaseze cu ostașii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Pleșoianu în oraș și apoi de plecarea lor la București 286. La "tacrirul" din 8/20 februarie 1849, Ștefan Gărdescu, fost suptocîrmuitor la plasa Blahnița (jud. Mehedinți) în timpul revoluției, a precizat că, în iunie 1848, el se afla trimis de maiorul Ștefan Vlădoianu în satul Pistolu (jud. Dolj), unde, "murind lăcuitorii acelui sat foarte rău de holeră, eram însărcinat împreună cu doftorul 287 ca să-i facem cuviincioasa curățenie", zăbovind acolo patru zile. Întors ulterior la Craiova, "bolnăvindu-mă de holeră, am zăcut trei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din Moldova, cât și din Țara Românească, din rândul cărora n-au lipsit cadrele medicale (dr. A. Fătu, înscris cu 3 exemplare), cadrele militare (coloneii Mavrodi și Singurov, comandând câte 30 de exemplare fiecare, doamna Smaranda Singurov, 3 exemplare, iar maiorul Constantin Duca, cu soția sa, Paulina, tot câte 3 exemplare fiecare) și societatea civilă, boieri și reprezentanți ai burgheziei comerciale (Ioan Negruzzi, 9 exemplare; soția sa, Maria, 3 exemplare; Dimitrie Codreanu și soția sa, câte 9 exemplare fiecare; Dimitrie Biberi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
remediile clasice, ca: ipeca pentru provocarea vomei, sinapisme, alcool camforat, eter, laudanum, amoniac, mentă pentru ceaiuri și altele de acest fel; medicul șef a fost asistat de chirurgii șefi Battarel și Montgrand, de pe navele "Vauban" și "Suffren" și de chirurgul maior Gourrier, de pe vasul "Friedland"402. Rămășițele diviziei 1, cea mai grav atinsă de holeră, ca și efectivele mult rărite ale diviziei a 2-a și a 3-a s-au reîntors la Varna în primele zile ale lui august, după ce
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în funcțiune 411; el a profitat de altfel nu numai de bunele relații stabilite cu comandantul trupelor otomane, Omer Pașa, și cu statul său major, dar și cu ofițerii britanici care îi erau atașați, printre care colonelul Cannon (Behram Pașa), maiorul O'Rilley, John Simmons și Sir Stephen Lakeman (Mazar Pașa), inspector general de cavalerie, devenit apoi comandant al pieții București 412. La 6/18 august, Colquhoun semnala ministrului Afacerilor Externe, lordul Clarendon, apariția primelor cazuri de holeră la București: "Am
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de precizat, fiind, de fapt, foarte mic"583. Unele surse semnalează însă prezența sporadică a holerei în Moldova și în primul trimestru al lui 1917. Astfel, persistența unor asemenea îmbolnăviri este atestată de telegrama trimisă, la 11 ianuarie 1917, medicului maior Mihai Ciucă, șeful Secției de igienă de la Spitalul de contagioși nr. 1 din Iași, de către medicul locotenent-colonel profesor Ion Cantacuzino, șeful Serviciului de epidemii al Armatei: Veți pleca cu primul tren la Bârlad, de unde veți lua laboratorul mobil, împreună cu personalul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
odată, că de atâta război ni s-a acrit sufletul și ne-au secat lacrimile. Tot așteptăm să ne pomenim cu tine pe acasă, măcar pe câteva zile, că alți ofițeri capătă concedii des. Și noi avem în gazdă un maior, tare de treabă, polonez. Bietul om toată ziulica oftează de dorul familiei, că-i însurat și are șase copii... Știi, dragul mamei, că pe protopopul Groza l-au luat și l-au dus în internare prin Țara Ungurească, fiindcă Pălăgieșu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de om! Dar cum să-i numeri, când toată pădurea era plină de spînzurați? Ori poate că numai groaza m-a făcut să-mi pară mai mulți?... Atunci am închis ochii, gîndindu-mă cu mirare stupidă: "Asta-i pădurea spînzuraților..." Un maior ungur, înalt și cu profil de păsare, mi-a șoptit, poate ca să mă ispitească: "Toți sunt cehi... și ofițerii, și soldații... numai cehi!" Am tăcut, parcă mi-ar fi făcut o mustrare. Apoi i-au spânzurat pe toți trei deodată
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mistuin-du-se într-un foc lăuntric. Generalul îl măsură iar din cap până în picioare și apoi îi oferi un loc lângă dânsul. Pe bancheta cealaltă, în fața excelenței, ședeau un colonel cu figura colțuroasă, pe care Apostol nu-l cunoștea, și un maior slab, cu ochii scânteietori de inteligență. Aghiotantul, auzind iar gălăgie pe coridor, se strecură afară, să atragă din nou atenția domnilor că excelența-sa poate să se supere... Generalul îi puse fel de fel de întrebări despre cum a fost
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
întrebuințăm într-un serviciu mai fără osteneli mari... Uite, să treacă la coloana de muniții! Așa-i?... Căci noi suntem umani... Noi... armata noastră... Unde aiurea și-ar mai bate capul un comandant să menajeze asemenea scrupuluri?... Ce zici, domnule maior? S-a mai pomenit atâta umanitate în vreo armată de când e istoria? Și totuși pe noi ne acuză dușmanii de barbarie!... Ce lume! Ce nedreptate! Tocmai în clipa aceea aghiotantul se furișă iarăși înlăuntru. Generalul își curmă reflecțiile și-i
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ne-am culcat, zău așa! De obicei pe vremea asta suntem adormite, dar azi parcă Dumnezeu ne-a șoptit să mai stăm... Și uite așa vorbeam cu toantă asta de Rodovica și o muștruluiam, că tocmai azi-dimineață a plecat și maiorul cel polonez și am robit toată ziua ca să curățim în odaia unde a stat aproape șapte luni, știi, în odaia ta și care a fost a tatălui tău, fie iertat... Ce-i drept, maiorul a fost om de omenie, dar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
că tocmai azi-dimineață a plecat și maiorul cel polonez și am robit toată ziua ca să curățim în odaia unde a stat aproape șapte luni, știi, în odaia ta și care a fost a tatălui tău, fie iertat... Ce-i drept, maiorul a fost om de omenie, dar acuma a trebuit să plece că, zice, iar o să pornească bătăliile cele mari... Degeaba, nu se arată a pace... S-a tot vorbit vreo două săptămâni că vine pacea, că muscalii așa și pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
d-asta îmi e frică. De n-ar fi ca al tău tată, care - Dumnezeu să-l ierte - Mi-a făcut viața amară cu-ndărătnicele-i certe... - Ce cuminte este Bibi... ? Da cuminte! ca și tine. Ca și tată-său maiorul... Ține minte foarte bine Tot ce-i spuneți... - C-ar aduce așa mult cu dînsul? Nu, Nu găsesc asemănare așa mare. - Da, da! Vezi tu Nu îi seamănă-n afară. Înlăuntru. Numai minte-i. Nu vezi tu cum momițica repetează
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
țin lucrul tăinuit. Și când vine Escelența? Astăzi vine, înspre sară. Potrivite sunt acestea? Bine faci tu? Bine dară. Să-ți spun, dragă mătușică. Când întîiu m-am măritat Am făcut-o din iubire. Bine oare mi-a îmblat? Și maiorul se-nsurase din iubire-ntîia dată. Cum i-a mers lui poate bine... așa-i lumea asta toată. Și fiindcă am nevoie de un sprijin, de-un asil Și fiindcă n-am pe nimeni decât numai pe copil, Mă mărit, să pot
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
un sprijin, de-un asil Și fiindcă n-am pe nimeni decât numai pe copil, Mă mărit, să pot cu tine a trăi în București Și să-mi cresc copilul bine. Altfel nu-ți închipuiești Cumcă poate fi. Ascultă, dar maiorul ce va zice? El? Dar bine ce-i cu dînsul? El rămâne tot aice. Iară vii la vorba veche? {EminescuOpIV 536} Viu și voiu veni vezi bine. Tu-l iubești, el te iubește, ce-o să facă fără tine? Doamne, Doamne
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe vârful muntelui, ca să poată vedea frumusețile din vale. Nici prostia nu mai are frontiere. Prostul se agață de partea întunecată a îndoielii. Între proști mă simt, pur și simplu, idiot. În dreptul unei guri de canal scria : Aici a căzut maiorul Popescu ”! Muiat în puțină cultură, prostul devine snob. Într-un cuplu, spunea P.Țuțea, există cel puțin un nerod. Când funcționează și triunghiul conjugal, incidența crește spectaculos. Capul unora se lasă prea mult contaminat de inteligența picioarelor. Prostul vulgarizează și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
care se zbătea țara. Atunci am cunoscut intelectualii cartierului, vreo zece cu toții. Unii dintre ei aveau mașina de scris moștenire, o țineau pe șifonier și nici nu știau să bată... în spatele poliției se aud mereu lătrături groase: sânt cîinii-lup, toți maiori și colonei, locuind în cuști cu grade diferite de confort, după gradul și meritul fiecăruia. Șoseaua Colentina a fost demult un loc de hoinăreală pentru mine. Pe la treisprezece-paisprezece ani coboram la Obor din tramvaiul 4 și-o luam în sus
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
parte și de cealaltă a drumului. Majoritatea dormeau cu puștile în bandulieră, cu foile de cort trase peste cap, după drumul istovitor al retragerii, după înfrângerea fără luptă. La pod, liniște. Din spirit de camaraderie, comandantul batalionului de grăniceri, un maior tânăr, îl primi bine, după ce află prin ce trecuse. Mai mult, îi făcu o propunere surprinzătoare: - La mine este lipsă de ofițeri, trei basarabeni au preferat să se întoarcă acasă, așa că, dacă vrei, poți prelua comanda unei companii, cu care
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
și, ca o primă (mult prea tardivă) măsură de precauție, un agent aduse un ordin scris: “Nimeni nu are voie să facă baie în Siret.“ Semnă de primire, după ce consemnă data și ora primirii. La bivuac deja sosiseră anchetatorii, un maior și doi căpitani. Ioan dădu o declarație scrisă, în care specificase că inițial marcase porțiunea de acces, până unde apa era periculos de adâncă, apoi că le atrăsese atenția soldaților să n-o depășească. Specifică și numele celor care-l
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
hainele și încălțămintea după aceea. Fața locotenentului radia când ne spuse: “Ei, acum puteți merge în oraș!“, fiind sigur că la punctul de control, vom fi întorși înapoi. După ce-am fost concentrat, l- am reîntâlnit pe ofițerul care, ajuns maior, nu-și schimbase obiceiurile. Îi obliga pe soldați să se descopere chiar dacă ploua sau ningea, îi punea să bată pas de defilare prin noroi. Nimeni nu-i reproșa nimic, pentru că se considera că fiecare își instruia oamenii cum știa, cât
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
zi, unui soldat îi rămăsese un cartuș pe țeavă, iar piedica puștii, trasă. Un ofițer îl atenționă să-și pună armamentul în ordine, numai că accidental, soldatul apăsă pe trăgaci. Evident, focul de armă se auzi în toată unitatea. Apăru maiorul, roșu la față. Înțelesese într-o clipă ce se întâmplase și fără nici o vorbă, începu să-l plesnească peste cap cu cravașa, până-l podidi sângele. Soldatul continua să stea în poziție de drepți. Am aflat că mai târziu, în timpul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
la față. Înțelesese într-o clipă ce se întâmplase și fără nici o vorbă, începu să-l plesnească peste cap cu cravașa, până-l podidi sângele. Soldatul continua să stea în poziție de drepți. Am aflat că mai târziu, în timpul luptelor, maiorul a fost rănit. Se târa pe pământ, gemând: “Măi băieți, ajutați-mă și pe mine!“ Nimeni n-a vrut să-l audă. După faptă și răsplată!” - Ioane, am convingerea că vom scăpa cu bine, dacă... Nu, fără dacă! *** - Doamne, bune
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ai acestui tip de manipulare se numără Ingo Swann și Uri Geller. Primul a reușit să contemple locuri despre care nu știa nimic altceva decât coordonatele de longitudine și latitudine. Un alt exemplu, mult mai recent, demonstreză actualitatea acestei tehnici: maiorul E.D. Dames a fost selectat împreună cu echipa sa pentru a depista, după războiul din Golf, instalațiile de producere a armelor biologice. Rezultatul: nu s-au găsit arme de biologice operaționale, ci doar instalații de cercetare pentru producerea lor. Cercetarea zonei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de colaborare militară, Carol I a trimis la Sud de Dunăre: Diviziile II și III ale armatei române. Prințul Carol a devenit conducatorul armatelor româno-ruse din fața Plevnei; în luptele duse pentru ocuparea redutei Grivița : au murit eroic: căpitanul Valter Mărăcineanu, maiorul George Șonțu și peste 800 de soldați; steagul otoman a fost capturat de soldatul Grigore Ion; datorită sprijinului armatei române Plevna a fost cucerită la 28 noiembrie/10 decembrie 1877 (Osman Pașa s-a predat generalului român Mihail Cristodulo Cerchez
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
teologie negativă în Biserica Apuseană după cum urmează: „Între Creator Și creatură nu poate fi afirmată nici o similaritate, fără a afirma o disimilaritate Și mai mare între ei”<footnote „Quia inter creatorem et creaturam non potest similtudo notari, quim inter eos maior sit dissimilitudo notanda” H. Denzinger, Enchiridion Symbolorum, Freiburg Herder, 1957 [31st ed], 432 D 806) [trad. germ.] J. Hochstaffll, Negative Theologie, Munich Kosel, 1976, p. 154). Cf. C. Yannaras, „Person und Eros”, Gottingen Vandenhoeck/Ruprecht, 1982, p. 205; H Vorgrimmler
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]