2,351 matches
-
în zona din jurul orașului Samlaut din Battambang, unde țăranii furioși au atacat o brigadă de colectare a taxelor. Încurajată de cadrele comuniste locale, insurecția s-a răspândit rapid prin toată regiunea. Lon Nol, acționând în absența prințului, a declarat lege marțială. Sute de țărani au fost uciși și sate întregi pustiite în timpul represiunii. După întoarcerea în țară în martie, Sihanouk a renunțat la poziționarea sa centristă și a ordonat personal arestarea lui Khieu Samphan, Hou Yuon și Hu Nim, liderii „contraguvernului
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
a continuat să crească pe măsură ce coloniile înconjurătoare au trimis oameni și provizii. Al Doilea Congres Continental i-a adoptat pe aceștia în Armata Continentală. Chiar și acum, după ce a început războiul deschis, Gage a continuat să refuze să impună lege marțială în Boston. El i-a convins pe reprezentanții cetățenilor să accepte predarea tuturor armelor deținute personal de cetățeni în schimbul promisiunii că oricine poate pleca din oraș. Bătălia nu a fost una majoră în termeni de tactică și victime. În termeni
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
curse își puteau cumpăra libertatea. Conducătorii puteau deveni celebrități în Imperiu pur și simplu supraviețuind, prin prisma faptului că speranța de viață a conducătorilor de carelor de luptă nu era prea ridicată. O asemenea celebritate a fost Scorpus, lăudat de Marțial, care a câștigat 2.048 de curse înainte de a fi ucis într-o coliziune la "meta" când încă nu împlinise 27 de ani. Cel mai faimos dintre toți a fost Gaius Appuleius Diocles (104-146) care a câștigat 1.462 din
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
disciplinei militare britanice. Astfel de unități au inclus Bushveldt Carbineers, regiment de infanterie călare multinațional al Armatei Britanice care și-a căpătat notorietatea ca fiind cel în care au servit Harry "Breaker" Morant și Peter Handcock înainte de condamnarea în fața Curtea Marțială și executarea lor pentru crime de război. Pentru că trupele de gherilă necesitau provizii, Koos de la Rey ca condus o armată de 3.000 de buri împotriva postului Brakfontein, de pe râul Elands din Transvaalul de Vest. Aici se găsea depozitată o
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
acesta era un preț acceptabil. Procesele au început la Istanbul pe 28 aprilie 1919. Acuzarea a adus ca dovadă 42 de documente autentice, care să susțină acuzațiile, multe datate, purtând numele expeditorilor telegramelor și scrisorilor cifrate și numele destinatarilor. Curtea marțială a decis pe 22 iulie că o serie de acuzați sunt vinovați de subminarea constituționalității și de implicare în mascre. De-a lungul întregii sale existențe (28 aprilie 1919 - 29 martie 1920), curtea marțială s-a remarcat prin activitatea slabă
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]
-
scrisorilor cifrate și numele destinatarilor. Curtea marțială a decis pe 22 iulie că o serie de acuzați sunt vinovați de subminarea constituționalității și de implicare în mascre. De-a lungul întregii sale existențe (28 aprilie 1919 - 29 martie 1920), curtea marțială s-a remarcat prin activitatea slabă și ineficiență crescândă. Presupușii vinovați erau sacrificați de sultan pentru salvarea imperiul. Calthorpe și-a dat seama imediat de primejdia care amenința autoritatea de ocupație. El avea să scrie la Londra că procesele tindeau
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]
-
Žižek scrie de asemenea că povestea reprezintă „o țară mică și săracă (Grecia) invadată de armata unui stat mult mai mare (Persia)”, sugerând că identificarea spartanilor cu o superputere modernă este defectuoasă. Pentru că există puține surse și înregistrări privind artele marțiale utilizate de spartani pentru a supraviețui, dincolo de mai bine cunoscutele lor tactici și formațiuni de luptă, coregrafia combatului a fost realizată de o echipă condusă de Damon Caro și Chad Stahelski și a fost o sinteză a artei de luptă
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
mai bine cunoscutele lor tactici și formațiuni de luptă, coregrafia combatului a fost realizată de o echipă condusă de Damon Caro și Chad Stahelski și a fost o sinteză a artei de luptă cu diverse arme având la bază artele marțiale filipineze. Acestea pot fi remarcate în scenele de luptă cu sabia și în tehnicile Arnis/Kali/Eskrima reliefate în scenele de utilizare ofensivă a scuturilor. Paul Cartledge, profesor de istorie greacă la Universitatea Cambridge, a consiliat producătorii în modul de
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
Stabilește contacte cu Alecu Constantinescu, unul din liderii comuniști ai organizației din București. Pe 6 august 1920 Tcacenco este arestat împreună cu alți câțiva activiști. În 17 august reușește să scape din custodie, îndreptându-se spre Iași. În februarie 1921 curtea marțială din Chișinău îl condamnă în la pedeapsa cu moartea (în lipsă). în Iași, asistă la organizarea mișcării comuniste locale. În martie 1921 are loc la Iași conferința organizației comuniste, Tcacenco este ales în comitetul central al acesteia. Susține în timpul dezbaterilor
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
Nu multă vreme după ce s-a alăturat serviciilor secrete din Coreea de Nord, lui Kim, i s-a dat un nume de cod, Ok Hwa și a fost trimisă să locuiască într-un complex aproape de Phenian. S-a pregătit, acolo, în arte marțiale, și-a îmbunătățit condiția fizică și a studiat trei ani limba japoneză. Profesoara de japoneză a lui Kim a fost Yaeko Taguchi, una din mulții japonezi răpiți de Coreea de Nord. Mai târziu, Kim a mărturisit că Taguchi i-a fost cunoscută
Kim Hyon Hui () [Corola-website/Science/321621_a_322950]
-
țări cu peste 2 500 000 de oameni. Organizația lui Kanazawa Sensei are succes datorită carismei acestuia și a atitudinii sale față de ceilalți. Este iubit, admirat și respectat peste tot în lume, chiar și de membrii altor organizații de arte marțiale. Comunincând cu ușurință despre karate cu elevii săi, Kanazawa sensei a ales să își petreacă cât mai mult timp alături de aceștia, fiind astfel solicitat în a le arăta și celorlalți Karate-ka cunoștințele sale, cei din urmă fiind impresionați de antrenamentele
Hirokazu Kanazawa () [Corola-website/Science/321758_a_323087]
-
cu Armata Indiană. Serviciile militare de informații japoneze îl recrutaseră pe Heenan înainte de război, iar el folosise un radio pentru a-i ajuta să țintească aerodroamele Aliaților din nordul Malayei. Fusese arestat la 10 decembrie și judecat de o Curte Marțială în ianuarie. Heenan a fost împușcat la Keppel Harbour, în sudul Singaporelui, iar trupul său a fost aruncat în mare. A doua zi, restul unităților Aliaților au continuat lupta; numărul victimelor civile a crescut, întrucât un milion de oameni s-
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
a venit când a văzut podul profilându-se în fața sa. Pollok a fost arestat după ce a aterizat și a fost dat afară din Royal Air Force pe motive medicale, fără să i se dea șansa să se apere în fața unei curți marțiale. În vara anului 1973, un avion cu un singur motor Beagle Pup a fost pilotat de două ori pe sub pasarela pietonală a podului de Paul Martin, un broker în vârstă de 29 de ani. Martin era eliberat pe cauțiune în timpul
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]
-
întoarcă în Grecia pentru a-și relua rolul din politica greacă. Conform afirmațiilor făcute de fostul monarh numai după ce ambii au decedat, Karamanlis i-ar fi răspuns lui Bitsios că s-ar întoarce cu condiția ca regele să impună legea marțială, așa cum era în prerogativul său constituțional. Jurnalistul american Cyrus L. Sulzberger a susținut că Karamanlis a zburat la New York pentru a o vizita pe Lauris Norstad și pentru a cere ajutorul Statelor Unite în vederea unei lovituri de stat în Grecia, în
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
sezoane pe Nickelodeon în perioada 2005 - 2008. Serialul a fost creat și produs de Michael Dante DiMartino și Bryan Konietzko, care au fost și producători executivi alături de Aaron Ehasz. Avatar este situat într-o lume cu influențe asiatice, cu arte marțiale chinezești și controlul elementelor. Serialul a atras elemente din cultura tradițională asiatică, amestecuti de stiluri anime și desene animate americane. A câștigat premiul Emmy Serialul urmărește aventurile lui Aang și ale prietenilor săi, care trebuie să salveze lumea înfrângându-l
Avatar: Legenda lui Aang () [Corola-website/Science/320995_a_322324]
-
sinitice, de exemplu mandarina (și în special mandarina "lanyin", "zhongyuan" și dialectele din nord-estul Chinei) cu alfabetul arab. Este folosit de minoritățile chineze musulmane, mai ales de "hui" dar și de "dongxiang" "salar". Musulmanii chinezi au dezvoltat și adaptat arta marțială chineză "wushu" în arte marțiale proprii, ca bază având persecuția lor în timpul dinastiei Quing. "Huii" au inventat și adaptat multe stiluri "wushu", de exemplu "bajiquan", "piguazhang" și "liuhequan". Aceste stiluri sunt foarte diferite de stilurile turcice din Xingjiang.
Islamul în China () [Corola-website/Science/317335_a_318664]
-
în special mandarina "lanyin", "zhongyuan" și dialectele din nord-estul Chinei) cu alfabetul arab. Este folosit de minoritățile chineze musulmane, mai ales de "hui" dar și de "dongxiang" "salar". Musulmanii chinezi au dezvoltat și adaptat arta marțială chineză "wushu" în arte marțiale proprii, ca bază având persecuția lor în timpul dinastiei Quing. "Huii" au inventat și adaptat multe stiluri "wushu", de exemplu "bajiquan", "piguazhang" și "liuhequan". Aceste stiluri sunt foarte diferite de stilurile turcice din Xingjiang.
Islamul în China () [Corola-website/Science/317335_a_318664]
-
Armatei a 8-a afirma cu tristețe că est-europenii nu mai sunt de încredere . Cu puțin timp înainte fuseseră stabilite măsuri pentru înăbușirea rebeliunilor și dezertărilor, printre care și investirea comandanților de regiment cu puteri sporite pentru instituirea unor curți marțiale care să judece sumar, după care să urmeze o execuție rapidă a vinovaților. Germanii au considerat că este de dorit ca trupele Hiwi să fie îndepertate din zona, unde simpatizau cu populația locală și au decis să le trimită pe
Armata Rusă de Eliberare () [Corola-website/Science/317344_a_318673]
-
legale, după care a fost și el grațiat. Ceilalți trei au fost condamnați și au fost spânzurați la bordul vasului HMS "Brunswick" la 29 octombrie 1792. În alte procese, atât Bligh cât și Edwards au fost judecați de o curte marțială pentru pierderea vasului (procedură declanșată automat conform legislației maritime britanice, și care nu indică vreo anume suspiciune de vinovăție). Ambii au fost achitați. Bligh și-a reluat cariera navală și a ajuns până la rangul de viceamiral. Cariera sa a fost
Revolta de pe Bounty () [Corola-website/Science/321492_a_322821]
-
afacerii Dreyfus pentru a restabili calmul. În ciuda intrigilor țesute de armată în scopul mușamalizării afacerii, hotărârea inițială de condamnare a lui Dreyfus a fost casată de Curtea de Casație în urma unei anchete minuțioase, și a avut loc o nouă curte marțială la Rennes în 1899. Dreyfus a fost din nou condamnat, la zece ani de detenție, cu circumstanțe atenuante, iar Dreyfus a acceptat grațierea prezidențială, acordată de președintele Émile Loubet. Abia în 1906, a fost oficial stabilită nevinovăția sa în urma unei
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
aceasta, afirmând că „dorește să trăiască pentru a-și demonstra nevinovăția”. Speranțele militarilor au fost deșarte. Du Paty de Clam l-a arestat, totuși, pe căpitan și l-a acuzat de furnizare de informații inamicului, în vederea judecării în fața unei curți marțiale. Dreyfus a fost încarcerat la din Paris. Doamna Dreyfus a fost informată de arestarea soțului ei în aceeași zi, printr-o percheziție a apartamentului tânărului cuplu. Ea a fost terorizată de către du Paty care i-a ordonat să păstreze secretul
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
La 3 noiembrie, deși nehotărât, generalul a dat ordinul de începere a anchetei. Avea toate puterile de a opri mașinăria, dar nu a făcut-o, poate dintr-o încredere exagerată în justiția militară. Maiorul Besson d'Ormescheville, raportor pe lângă curtea marțială, a redactat un în care „elementele morale” ale acuzării (de la bârfe privind manierele lui Dreyfus și pretinsa frecventare de către el a unor „cercuri obscure” până la cunoașterea limbii germane și „memoria sa remarcabilă”) sunt dezvoltate mult mai pe larg decât „elementele
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
a făcut totul să dispară”. Lipsa totală de neutralitate a actului de acuzare l-a făcut apoi pe Émile Zola să-l califice drept „monument de partizanat”. La 4 decembrie, cu acest dosar, Dreyfus a fost trimis în fața primei curți marțiale. Secretul a fost ridicat și avocatul Demange a reușit pentru prima oară să aibă acces la dosar. După ce a citit dosarul, avocatul a căpătat o deplină încredere în achitarea clientului său. Acuzarea se baza doar pe scrisul dintr-un unic
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
pe Dreyfus într-un interviu acordat ziarului "Figaro". I s-a replicat în 29 noiembrie într-un articol de din "Le Gaulois", în care era condamnat rechizitoriul împotriva lui Dreyfus și se punea întrebarea: „ce libertate îi mai rămâne curții marțiale chemate să judece acest caz?” Disputele la distanță între editorialiști au avut loc în mijlocul unei mari dezbateri pe tema chestiunii ușilor închise. Pentru Ranc și Cassagnac, care reprezentau majoritatea presei, procedurile cu ușile închise erau o manevră josnică ce avea
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
a circa zece documente. Printre acestea, scrisori cu caracter erotico-homosexual (între altele, scrisoarea Davignon) pun problema metodelor de intoxicare ale Serviciului de Statistici și a obiectului acestei alegeri documentare. Dosarul secret a fost trimis la începutul deliberărilor, în , președintelui curții marțiale, colonelul Émilien Maurel, din ordinul ministrului de război, generalul Mercier. Într-adevăr, în dreptul militar francez al vremii, toate probele vinovăției trebuie trimise și apărării în scopul de a fi dezbătute în contradictoriu, ceea ce nu era obligatoriu în justiția civilă. Mai
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]