5,243 matches
-
loc! Acum, literalmente, el chiar înțelegea. Un pilastru galben-pai părea irezistibil, căci s-a produs o metamorfoză: pilastrul s-a făcut lapis lazuli când mâna a trecut pe lângă un cocoș de aur. Hmm!... A văzut același semn pe peretele din marmură roșcată de Muri... O fi o ușă care nu-i trădată de clanță?! Să încerce. A contemplat toată încăperea cu luare-aminte, după care a împins peretele respectiv. S-a urnit, și-o oglindă vălurită inundă fundalul. O cameră în stilul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
care se estompa chinuitor, dar nu putea. Trupul nu mai era al ei, nici mintea, nici simțurile. L-a privit neputincioasă, cum i-a întors spatele și a plecat cu pași lejeri, un înger întunecat care abia atingea nisipul de marmură, un înger de gheață care se depărta de ea pe întinsul drum al vieții, fără să se uite o clipă înapoi. Și ea striga, plângea, suspina, urla și blestema dinlăuntrul ființei ei întreaga lume și pe ea însăși, prostia, naivitatea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
i-a arătat mâinile mele unui tăietor în piatră. M-au luat ucenic, m-au învățat și m-au pus la muncă până când mi s-a întărit spatele, iar mâinile mi s-au bătătorit. Dar devenisem ținta batjocorii în atelier. Marmura crăpa numai dacă intram eu în cameră, iar granitul plângea dacă ridicam dalta asupra lui. Cum mă plimbam într-o zi prin târg, am văzut un tâmplar care repara un scăunel pentru o femeie sărmană. Mi-a văzut centura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
simplă: mai bine stăpîn În casa ta decît slugă la alții. - Îți repet că ea n-a crezut În accident! Yves măsura nervos cabinetul, cu telefonul mobil la ureche. Încăperea era mare și sobră, părînd aproape goală. Podea pavată cu marmură, birou din sticlă transparentă, canapea largă și joasă din piele albă. Decor minimalist și lipsit de viață. Singura notă discordantă: o mobilă lungă, străveche, care ocupa o Întreagă parte a peretelui, memorie vie a trecutului medical al insularilor timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
capriciu de arhitect, ci voinței nedisimulate a Yvonnei de a rivaliza cu familia Kersaint. De atunci Încolo, cu sau fără voia acesteia din urmă, aveau să fie două castele pe insulă. În interior, copiile făcute după lucrurile vechi alternau cu marmura rece a podelelor, mobilele lăcuite cu tablourile care povesteau istoria unei familii fără nici o legătură de rudenie cu familia Le Bihan. În camera largă pe care Yvonne o ocupa la parter, un monitor fusese instalat de un medic transportat de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Kersaint. Stilul compozit al monumentului indica rearanjări succesive; cea mai Însemnată data probabil din secolul trecut și conferea ansamblului un stil neogotic pompos. Lucas remarcă, nu fără umor, că acel trufaș memorial se găsea alături de cavoul familiei Le Bihan, din marmură costisitoare, Împovărat de o sumedenie de flori din plastic și de bibelouri amintire. Descifrînd literele aurite ale stelei funerare, descoperi, printre altele, decesul În 1960 a unor copii gemeni În vîrstă de numai cîteva zile. Era tocmai anul lipsă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Îl pîndea pe Pierric care se agita Într-un mod Încă și mai dezordonat decît de obicei. Își legăna frenetic capul mare, cuprins de o excitație neobișnuită. Cu stîngăcie, labele lui mari traseră dintr-o ascunzătoare de sub pretențioasa placă de marmură de pe căminul din living o cutiuță de tablă. O vîrÎ printre cîrpele pe care le ținea În brațe și o șterse spre scara care ducea spre camerele de dormit, mormăind de nerăbdare. Ca un păianjen, Yvonne ieși Încet din ascunzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
brusc de uimire care aproape îmi taie picioarele. Chiar am de gând să fac asta ? Chiar încerc să pătrund incognito în birourile firmei Carter Spink ? Mda. Asta fac. Îmi tremură picioarele și mi-au transpirat palmele, dar pășesc fermă pe marmura strălucitoare, cu ochii în pământ. Mă îndrept către Melanie, recepționista cea nouă, care a început lucrul aici doar cu câteva săptămâni înainte de plecarea mea. Bună ziua, spun cu glasul de travestit. — Vă pot ajuta cu ceva ? Melanie îmi zâmbește. Nu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mai talentați avocați pe care îi cunosc. Nu te pot lăsa să renunți la șansa de a deveni partener senior ca să fii o nenorocită de... menajeră. — De ce nu, dacă asta e ceea ce vreau să fac ? Mă opresc în mijlocul holului de marmură și mă întorc spre el. Guy, am aflat ce înseamnă să ai o viață ! Am aflat cum e să nu muncești în fiecare weekend. Să nu simți presiune asupra ta în permanență. Și îmi place ! Guy nu ascultă nici un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mulțumesc ! spun rîzÎnd relaxată, cu ochii cercetînd holul. Nu-l văd nicăieri. OK. O să fie bine. Probabil că Încă n-a venit. Probabil că nici nu vine azi. Îmi arunc părul spre spate sigură pe mine, traversez cu pași iuți marmura din hol și pornesc pe scări. — Jack ! aud În clipa În care mă apropii de etajul Întîi. Ai un minut ? — Sigur. E glasul lui. Unde naiba... Mă Întorc nedumerită și Îl zăresc pe palier, la etajul de deasupra, vorbind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ar vedea. De ce naiba trebuie să stea chiar aici ? N-are un birou impozant care-l așteaptă ? Oricum. Nu contează. Am să... schimb traseul. Cobor Încet cele cîteva trepte, mergînd cu spatele, Încercînd să nu fac zgomot cu călcîiele pe marmură și să nu fac mișcări bruște, ca să nu-i atrag atenția. În clipa În care trec pe lîngă ea, Moira de la contabilitate Îmi aruncă o privire ciudată, dar nu-mi pasă. Trebuie să scap de aici cît mai repede. Imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
duc, Îmi spun. Mi-a oferit șansa de a refuza. Pot foarte bine să-i telefonez secretarei lui și să-i spun „Scuze, n-am găsit dosarul Leopold“ și totul s-ar termina aici. Șovăi o clipă pe scările de marmură, cu degetele Încleștate pe mapă. Apoi pornesc mai departe. *** CÎnd mă apropii de ușa biroului lui, văd că aceasta nu e păzită de una dintre secretarele lui, ci de Sven. O, Doamne. Știu că mi-a zis că e cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
apartamentul nostru, Îmi dau pentru prima oară În viață seama cît de Înguste sînt scările, cum vopseaua crem de pe pereți s-a scorojit de tot, și cum covorul miroase a varză. Jack locuiește, probabil, În ditamai căsoiul. Cu balustradă de marmură și tot tacîmul. Și ce dacă ? Nu putem avea cu toții marmură. Oricum, probabil că e groaznic să stai acolo. E rece și amplifică orice zgomot. Și probabil că aluneci tot timpul și se ciobește destul de ușor... — Emma, dacă, vrei, pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
de Înguste sînt scările, cum vopseaua crem de pe pereți s-a scorojit de tot, și cum covorul miroase a varză. Jack locuiește, probabil, În ditamai căsoiul. Cu balustradă de marmură și tot tacîmul. Și ce dacă ? Nu putem avea cu toții marmură. Oricum, probabil că e groaznic să stai acolo. E rece și amplifică orice zgomot. Și probabil că aluneci tot timpul și se ciobește destul de ușor... — Emma, dacă, vrei, pînă te pregătești tu, eu Îi ofer lui Jack ceva de băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
niciodată rușine cu corpul tău. Bucură-te de el ! Mama natură ți l-a dat ! Dacă vrei să vii la seminarul nostru cu discuții libere sîmbătă... Îmi trag brațul Îngrozită din strînsoarea ei și Încep să cobor pe scările de marmură, care-mi amplifică țăcănitul tocurilor. Dar, În clipa În care ajung la etajul următor, mă Înhață alt braț. — Hei, poți să-mi spui și mie la ce magazine de mîna a doua te duci tu ? E o fată pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Mulți oameni sînt confuzi În legătură cu religia. Uite o broșură cu grupul nostru care aprofundează studiul Bibliei... — Lăsați-mă În pace ! strig Înnebunită. Lăsați-mă În pace, toți ! Sprintez spre ieșire, urmărită de toate aceste voci, care reverberează În holul de marmură. Împing disperată ușile grele de sticlă, În timp ce bodyguardul Dave se ridică repede În picioare, cu ochii țintă la sînii mei. — Mie mi se par În regulă, scumpo, spune Încurajator. Reușesc În fine să deschid ușa și pornesc În fugă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mai palpitant. Precis că toată lumea va vorbi despre... fotbal. Sau despre politică sau chestii din astea. Exact. Împing ușa de sticlă cu optimism și intru, cu capul sus. — ... o cuvertură Barbie ! aud imediat În jurul meu, din partea opusă a holului de marmură. Un tip de la contabilitate se Întreține cu o femeie cu ecuson de vizitator, care Îl ascultă avidă. — ... și-o punea tot timpul ăsta cu Jack Harper ? aud o voce de deasupra și, În clipa În care ridic ochii, văd un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
hotelului fanii săi francezi și o mare de capete Înălțate spre ferestrele lui vor scanda la unison: Mikell Jacksòn. Un cordon de polițiști Îi stăvilește pe fani. Înăuntru, dacă privești În jos de la etajul șase de‑a lungul scării de marmură, Îi vezi pe bodyguarzii lui Michael. Unul dintre ei dezleagă cuvinte Încrucișate În Paris Herald. - Fantastic, nu, să avem tot circul ăsta pop? mi‑a spus Ravelstein. În dimineața aceasta profesorul era foarte fericit. Se bizuise pe direcția hotelului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
orientare. De data aceasta figurează Vela. Așadar iată‑ne expuși pe amândoi pentru ca toată lumea să poată aprecia. Mâinile ei elegante, larg desfăcute, mă indică pe mine, atrăgând atenția asupra posturii mele stânjenitoare. În acest scenariu, amândoi stăm În fața peretelui de marmură lucioasă din interiorul unei bănci - banca de investiții. Suntem din nou pe picior de război. Dar am venit la bancă la cererea ei. Vela e Însoțită de un bărbat foarte dichisit, cu figură de spaniol, de vreo douăzeci și opt‑treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
la cererea ei. Vela e Însoțită de un bărbat foarte dichisit, cu figură de spaniol, de vreo douăzeci și opt‑treizeci de ani. E de față și un al treilea bărbat, un bancher care vorbește franțuzește. În fața noastră, Încrustate În zidul de marmură, sunt două monede: o monedă americană de zece cenți și un dolar de argint cu un diametru de trei‑patru metri. Vela m‑a prezentat Însoțitorului spaniol. Nu a fost chiar o prezentare, din moment de el m‑a ignorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
are rost să ghicesc. Ce‑i În mintea ta? Când ai vrea să mă Îngheți? - Chiar acum. Mai târziu am s‑o fac și eu. Ne vom deștepta Împreună În secolul douăzeci și doi. Reflexii cenușii și luciul plăcilor de marmură erau menite să te convingă de perena stabilitate a dolarului. Dar marmura era totodată și fațada unui depozit de păstrare la rece - sau a unei cripte. Curată nebunie. Trupul tău va fi depozitat, Împreună cu trupurile altor investitori, dincolo de fațada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să mă Îngheți? - Chiar acum. Mai târziu am s‑o fac și eu. Ne vom deștepta Împreună În secolul douăzeci și doi. Reflexii cenușii și luciul plăcilor de marmură erau menite să te convingă de perena stabilitate a dolarului. Dar marmura era totodată și fațada unui depozit de păstrare la rece - sau a unei cripte. Curată nebunie. Trupul tău va fi depozitat, Împreună cu trupurile altor investitori, dincolo de fațada de marmură. O să zaci Într‑un laborator vegheat de niște preoți‑tehnicieni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
erau menite să te convingă de perena stabilitate a dolarului. Dar marmura era totodată și fațada unui depozit de păstrare la rece - sau a unei cripte. Curată nebunie. Trupul tău va fi depozitat, Împreună cu trupurile altor investitori, dincolo de fațada de marmură. O să zaci Într‑un laborator vegheat de niște preoți‑tehnicieni care te vor asista, generație după generație, reglând temperatura, umiditatea, și Înregistrându‑ți condiția pe fișe. - O să revii la viață, m‑a asigurat Vela. Imaginează‑ți dobânda compusă la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
schița nici un zâmbet. Iar eu, când amuzam oaspeții la cină, eram bănuit că fac din ea ținta glumelor mele. După toate probabilitățile, În timp ce mă imaginam Într‑o bancă, cu un ban de zece cenți și un dolar uriaș Încrustați În marmura șlefuită, nu eram conștient că fusesem salvat. Doctorii cu medicamentele lor, surorile cu Îngrijirile lor, tehnicienii cu meșteșugul lor, concuraseră să mă tămăduiască. Dacă și când voi fi complet salvat, aveam să‑mi văd Înainte de viața mea. Și dacă n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mănăstirilor pictate, clopot voievodal, una bucată, 500 lbs., sec. XV; aici (3) s-a dezvoltat satisfăcător de mai mulți ani, proces care continuă cu pași repezi; în E-S-E, în deltă și zona de litoral, șarpele mare tip Kneph, una bucată, marmură, sec. I; valorificat cultural cf. (2) la Muzeul Regiunii, semnificația sa e astăzi mult redusă; în S, moaștele Sfântului Dimitrie de la Dunăre, nimic de făcut; în V, Pietrele Doamnei; (3) se recomandă; în sfârșit, legendarul Paloș despre a cărui origine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]