3,668 matches
-
ca funcție esențială justificarea, consolidarea și chiar reproducerea dominației politice și culturale exercitate de occidentali asupra celor supuși autorității lor discursive? Spre un răspuns afirmativ ar Înclina, de data aceasta, orice critică structuralistă a colonialismului, ca și interpretările de tradiție marxistă sau foucaldiană. Tot ceea ce pot spune este că Încercarea de a ieși dintr-o atare dilemă presupune asumarea unei perspective ideologice, implicată și moralizatoare, așa că prefer să las fiecărui cititor posibilitatea de a-și exprima opțiunea sau chiar de a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideologice nu au scăpat nici ele atenției cercetătorilor. Sunt de amintit, mai Întâi, lucrările dedicate mitizării și ideologizării figurii lui Horea XE "Horea" la nivelul folclorului, al publicisticii, al literaturii ficționale sau al reprezentărilor plastice. Ștefan Pascu și alți istorici marxiști au cheltuit multă energie În fastidioasa lor dezbatere cu privire la „caracterul” mișcării lui Horea, etichetată drept „revoluție”; este adevărat, demersul respectiv prelungește un interes „terminologic” (de fapt, cu substrat ideologic) mult mai vechi, pe care Îl regăsim și la Nicolae Densușianu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poezia sa „Deutscher und Ire”, scrisă În anul 1846, Weerth vorbește despre necesitatea solidarizării germanilor cu irlandezii, de care i-ar uni, ca element comun, aceeași sărăcie. Era vorba, aici, de idealul de solidaritate al proletariatului internațional, inspirat de gândirea marxistă. Dacă primele trei sfere de interes erau proprii, În general, statelor apusene, În cazul cărora nu se punea atât de acut problema națională, cu totul altă rezonanță avea chestiunea irlandeză pe o a patra filieră, cea a popoarelor „mici și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sub Îngrijirea lui A. Oțetea și S. Schwann. Chiar dacă nu În toate aceste cazuri putem vorbi de o manifestare a obedienței istoriografice, se remarcă totuși fascinația exercitată de un asemenea subiect, indiferent dacă preferințele autorilor merg sau nu spre ideologia marxistă. Tocmai pentru a relativiza o asemenea atracție - nefirească, totuși, pentru un demers științific —, cred că nu este de dorit nici alunecarea În cealaltă extremă, iar asemenea subiecte pot fi oricând abordate, fără nici un fel de complexe. În contextul ideologic din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apogeu. Ca urmare, nu sunt Înregistrate decât contribuțiile și bibliografia existentă până la acea dată. Pentru evoluția cercetărilor de după 1990, până astăzi, vezi capitolul următor: „De la «imaginea celuilalt» la geografiile simbolice”. O expunere teoretică privind caracterul cunoașterii istorice, făcută de pe poziții marxiste, la Jerzy Topolski, Metodologia istoriei, București, 1987, p. 212-247 (vezi mai ales capitolul „Relativismul cognitiv...”, pp. 227-236); similar la Alexandru Tănase, Victor Isac, Realitate și cunoaștere În istorie, București, 1980, passim; Nikolai Iribagiakov, Clio În fața judecății filozofiei burgheze, București, 1980
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dezvoltare care poate fi urmărit). Relativismul reduce istoria literaturii la o serie de fragmente disparate și deci discontinue, în timp ce majoritatea concepțiilor absolutiste fie că servesc numai o situație actuală trecătoare, fie că se întemeiază (cum e cazul cu criteriile neoumaniștilor, marxiștilor si neotomiștilor) pe vreun ideal abstract, străin de literatură, nepotrivit formei istorice a literaturii. Termenul de "perspectivism" implică recunoașterea faptului că există o singură poezie, o singură literatură, comparabilă de-a lungul veacurilor, care se dezvoltă, care se transformă, care
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Mihai făcea parte din elita boierească a Țării Românești, avea o personalitate extrem de accentuată, a lăsat pentru istorie, în legătură cu înfăptuirea Unirii, vorbele : „Pohta ce-am pohtit !”. Și pe acest om scenariul Buzduganului cu trei peceți îl transformă într-un gânditor marxist : Eu cred că nu drepturile și pohtele principilor trebuie să dicteze cursul istoriei, drepturile și voința națiilor trebuie puse mereu în față, pentru ca, odată și odată, să rămână în față, pentru totdeauna. Mulți spectatori români vor fi tresărit de plăcere
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de maghiari, Sathmarer Schwabenpost, săptămânal redactat la Carei. (Abia în anul următor a fost interzis pentru o perioadă, atunci când se scrisese că Mein Kampf trebuia să-și găsească loc în fiecare cămin german). Tot atunci s-a interzis și revista marxistă Korunk; mai mult, în primăvara lui 1941 - dar nu din cauza militarilor - se găsea într-un serios pericol și revista Helikon, care îi publica pe cei mai valoroși scriitori din Transilvania și se bucura de patronajul contelui Bánffy Miklós. Totuși nu
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
O arhitectură corespunzătoare poate combate neliniștea socială. Arhitectura poate preveni revoluția. În timp ce Le Corbusier considera arhitectura drept o cale de evitare a revoluției, arhitecții Rusiei post revoluționare (Alexei Gan și Moisei Ginzburg) o vedeau în măsură să sprijine idealurile revoluției marxiste. Clădirile nu trebuiau doar să reflecte pasiv schimbarea condițiilor sociale ci trebuiau să fie instrumente active ale schimbării. „Clădirile însele trebuiau să fie revoluționare și să acționeze ca element activ social”. România. Comitetele de planificare - contraexemplu pentru Squatteurs Tentația adamică
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ca sistemul internațional după Războiul Rece să capete o nouă dinamică. Capacitatea de adaptare a structurilor economice la modificările survenite pe plan european după Revoluțiile din Centrul și Estul continentului european și-au găsit expresia în noile reglementări adoptate. Socialismul marxist, este mort sau pe cale de a muri ca o ideologie a conducerii statelor și economiilor dar și ca mișcare internațională. Dar contrar presupunerilor făcute, aceasta nu semnifică sfârșitul poveștii. Socialismul marxist are încă un viitor cu acțiune morală, ca o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
și-au găsit expresia în noile reglementări adoptate. Socialismul marxist, este mort sau pe cale de a muri ca o ideologie a conducerii statelor și economiilor dar și ca mișcare internațională. Dar contrar presupunerilor făcute, aceasta nu semnifică sfârșitul poveștii. Socialismul marxist are încă un viitor cu acțiune morală, ca o disciplină academică, ca o predilecție a oamenilor muncii și chiar a intelectualității în țările în care regimul comunist a existat.<footnote Robert Jervis , Seweryn Bialer , Soviet -American Relations after the Cold
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
o intensă campanie de propagandă îndreptată împotriva Occidentului: „Liderii din Vest au decis să se înarmeze și eventual să ne termine, dacă vor putea, într-o confruntare militară. Aceasta reflectă neputința lor într-un război diplomatic. Se confirmă așadar analizele marxiste asupra capitalismului și sterilitatea capacităților politice... Am detestat întotdeauna capitalismul și ne-am străduit să-i scădem puterea... În sfârșit azi, după mulți ani, au devenit conștienți de ceea ce ne separă și au învățat să ne privească ca pe inamicii
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
de politică externă și pe cea internațională (de exemplu, problema imigrantelor, a refugiatelor, munca la negru și traficul de carne vie, violența împotriva femeilor pe plan internațional, cercetarea teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul marxist se înscrie în a doua etapă de teoretizare menționată în introducerea acestui capitol, genul ca punct de sprijin pentru critica teoriilor și practicilor internaționale consacrate. Caracteristică feminismului marxist este înțelegerea relațiilor de gen ca elemente constitutive ale relațiior sociale, ca
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul marxist se înscrie în a doua etapă de teoretizare menționată în introducerea acestui capitol, genul ca punct de sprijin pentru critica teoriilor și practicilor internaționale consacrate. Caracteristică feminismului marxist este înțelegerea relațiilor de gen ca elemente constitutive ale relațiior sociale, ca instituții fundamentale pentru bunul mers al societăților, întemeiate prin impunere sau negociere între grupuri a căror putere este substanțial diferită. Diferența de gen nu este o chestiune individuală
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
gen nu este o chestiune individuală, așa cum relațiile între sexe nu sunt în primul rând o chestiune privată. Ele sunt realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
chestiune privată. Ele sunt realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de cea
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de cea de clasă, dar reductibile, la rândul lor, la cauze materiale de tipul: distribuția resurselor, structura proprietății, regimul drepturilor de proprietate, interesele transnaționale ale capitalului
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
alt tip de inegalitate față de cea de clasă, dar reductibile, la rândul lor, la cauze materiale de tipul: distribuția resurselor, structura proprietății, regimul drepturilor de proprietate, interesele transnaționale ale capitalului, structura producției la scară globală. Distinct și remarcabil la feminismul marxist este faptul că autoarele acestui curent realizează cel mai adesea o abordare combinată a relațiilor de putere la scară globală (centru-periferie, dezvoltat-subdezvoltat, metropolă-colonie, rasă albă-alte rase, bărbați-femei). Stabilirea unor mecanisme interne comune tuturor acestor relații de putere, profund asimetrice, contribuie
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
prototipului uman masculin. Feminismul teoriei critice este o altă teorie importantă în studiile feministe contemporane ale Relațiilor Internaționale care poate fi încadrată etapei genului ca element constitutiv. Fiind un curent mai recent (anii '90), se resimt asupra lui anumite influențe marxiste, îndeosebi importanța cauzelor materiale în evoluția societăților, influențe gramsciene orice societate este scena unui conflict dialectic între forțele interesate de statu-quo și cele interesate de schimbare și influențe postpozitiviste, în sensul conceperii cunoașterii ca subiective, limitate și aservite întotdeauna unor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
și influențe postpozitiviste, în sensul conceperii cunoașterii ca subiective, limitate și aservite întotdeauna unor interese greu perceptibile. Feminismul teoriei critice încorporează distincția fundamentală operată de Robert Cox între teoriile orientate spre rezolvarea problemelor și cele critice (vezi și capitolul Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale). Astfel, feminismul teoriei critice în Relațiile Internaționale nu își propune cercetarea obiectivă a unor aspecte din Relațiile Internaționale, ci teoretizarea contestatară a structurilor hegemonice de cunoaștere și de putere existente, completată prin reflecția asupra surselor de transformare
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
reunește acele lucrări care transgresează criticile sau le duc mai departe, pentru a propune reteoretizări coerente, fundamentate ale realității internaționale și, chiar mai mult, pentru a genera procese de inovare a practicilor, actorilor și regulilor. Feminismul perspectival, feminismul de inspirație marxistă și cel constructivist sunt cele care au tatonat depășirea criticii în direcția propriei construcții alternative și a transformării. Contribuțiile la această a treia categorie devin, în acest stadiu al subdomeniului, cele mai promițătoare, mai inovatoare și mai importante, etapa criticilor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Pentru realiști, războiul este inevitabil, cauzat fiind de agresivitatea naturală a statelor. Tradiția liberală afirmă că războaiele apar ca urmare a nedezvoltării mecanismelor democratice sau din cauza neînțelegerilor, ele putând fi evitate prin dezvoltarea unor instituții specifice. Din punct de vedere marxist, motivul principal pentru care statele apelează la violență unul împotriva altuia este capitalismul: războiul ține de logica însăși a competiției dintre statele capitaliste. Dezvoltate în perioada Războiului Rece, Studiile de Securitate au fost în particular tributare concepțiilor realiste și neorealiste
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
percepțiilor și identităților sedimentate de-a lungul timpului, confirmat sau transformat prin interacțiunile internaționale și procesele de construcție ale actorilor de astăzi. Constructivismul nu vine să afirme că lumea este mai bună, mai rea sau fundamental diferită decât o descriu marxiștii, realiștii sau idealiștii. El susține că resorturile înțelegerii lumii internaționale sunt altele decât cele propuse de paradigmele anterioare, ceea ce se reflectă în modalitățile prin care poate fi cunoscută, comunicată și transformată ceea ce considerăm îndeobște a fi realitate internațională. Este cu
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
sunt un fel de stații seismologice de înregistrare subtilă și fină a înstrăinării umane, iar Jean Paul Sartre s-a dezis public de concepția despre libertate în Ființa și Neantul, făcând apel, sub influența vădită a prestigiului crescând al filosofiei marxiste, existențialismul păcătuiește, în oricare dintre variantele sale mai vechi sau mai noi, prin faptul că identifică libertatea cu alegerea, redusă la un act gratuit. Iată în întregime argumentarea lui Sartre . Logica vieții conduce personajele sartriene care se autoiluzionează că ar
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
opera direct în franceză și nu a mai avut nevoie de intermediari. Asta a fost o greșeală a celor care, înainte de ´89, dădeau același nume, susținând că avem de-a face numai cu materialiști. Bineînțeles că puneau în evidență linia marxistă la nivelul marelui anonim, dar concluzia e că nu știm să ne popularizăm. Și mai există ceva care mi-a provocat adesea amărăciune: sunt colegi din diverse domenii care, atunci când merg în străinătate, nu vorbesc ce trebuie și nu numai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]