3,109 matches
-
alocuri calcaroase, ce prezintă atracții deosebite. Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se înalță vârful Padeș. Acesta a constituit în vremuri de restriște loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din fața năvălitorilor străini. Masivul muntos, în întregul său cât și în împrejurimile immediate a localității, ascunde în subsol numeroase bogății: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmură, calcar, dolomite, etc. În această zonă Nădrag - Obreja - Crivina -Tincova - Fârdea, cercetările geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Cea mai friguroasă lună a anului este luna ianuarie când se înregistrează valori medii de -2.8 °C, iar cea mai călduroasă este luna iulie când temperatura medie ajunge în jur de +21 °C. Deși aici o influență deosebită are masivul muntos, localitatea fiind așezată de-a lungul văilor înguste și adânci, vântul predominant în decursul întregului an este cel din direcția sud - est (frecvența sa este de 3,1...) deși în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
și a drumurilor de acces înspre și dinspre uzină, în vederea asigurării continuității activitățiilor economico - sociale în mod normal. Localitatea Nădrag, se află situată în cea mai mare măsură pe terenul celor două pâraie mai mari Padeș - Cornet, ce izvorăsc din masivul muntos Poiana Ruscăi. Padeșul izvorăște chiar din apropierea vârfului (1378 m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotită de la izvoare, este de circa 34 km, incluzând și partea de la confluența cu Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiș sub
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Bărăgan sau în Dobrogea, râul era cunoscut sub numele de "Gălbinița" sau "Galbenul", având la bază același principiu descriptiv care a dat naștere și numelui de origine slavă. Limita bazinului hidrografic Ialomița, în zona superioară (cumpăna apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clăbucet și Ciucaș din Carpații Meridionali și dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din Câmpia Vlăsiei și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
ului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali, și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu 2.544 de metri. Până în perioada interbelică Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2.536 de metri, era considerat
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu 2.544 de metri. Până în perioada interbelică Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2.536 de metri, era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra. Masivul Făgăraș, de la est la vest măsoară în linie dreaptă, aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km. ului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord și
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
lungi (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. Suprafața totală acoperită de munții Făgărașului este peste , fiind, spre comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât a munților Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgărașului se găsesc 8 vârfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu , Negoiu cu , Viștea Mare cu , Călțun-Lespezi cu , Vânătoarea lui Buteanu cu , Cornu Calțunului cu , Hârtopu cu , Dara cu . Există, de asemenea, 42 de vârfuri având peste și mai
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
și mai mult de 150 de vârfuri de peste . Aceste vârfuri sunt separate între ele prin șei adânci, unele coborând până sub 2000 m altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m). Această densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, i-au atras masivului și denumirea de Alpii Transilvaniei, expresie atribuită savantului francez Emmanuel de Martonne. Din creasta masivului se desprind către nord și sud, ca niște puternice contraforturi de piatră, un mare număr de spinări prelungi (picioare de munte) dispuse aproape perpendicular pe
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
șei adânci, unele coborând până sub 2000 m altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m). Această densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, i-au atras masivului și denumirea de Alpii Transilvaniei, expresie atribuită savantului francez Emmanuel de Martonne. Din creasta masivului se desprind către nord și sud, ca niște puternice contraforturi de piatră, un mare număr de spinări prelungi (picioare de munte) dispuse aproape perpendicular pe creastă. Ele au lungimi și mai ales înfățișări diferite, după cum sunt orientate spre nord sau
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
înclinate - să coboare în salturi, formând numeroase cascade. Printre văile cele mai pitorești se numără: văile Moașei, Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul. Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt puține față de bogăția de plante endemice și de arii peisagistice splendide. Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
numără: văile Moașei, Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul. Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt puține față de bogăția de plante endemice și de arii peisagistice splendide. Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează și nori proprii! Aici sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
complet senin. Masivul își formează și nori proprii! Aici sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
predominanței unui mineral negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline albe (de exemplu: marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile de calcare sunt în această zonă mai rare. Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
vârfuri peste 2.500 de metri, inclusiv cel mai înalt vârf din România, Moldoveanu. Mai jos au fost menționate numai vârfurile de peste 2 400 metri. Pentru o listă completă vezi Lista vârfurilor muntoase din România după înălțime. Haina vegetală a Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată. Păduri compacte acoperă pantele munților până la o înălțime de aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de sub centura
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
foarte bogată și variată. Păduri compacte acoperă pantele munților până la o înălțime de aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului. Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic, înalt și drept, alcătuind codrii cu adevărat măreți. Pentru frumusețea pădurilor de fagi argintii de pe Valea Bâlei ca și pentru celelalte
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului. Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic, înalt și drept, alcătuind codrii cu adevărat măreți. Pentru frumusețea pădurilor de fagi argintii de pe Valea Bâlei ca și pentru celelalte valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
mamifere ursul carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Crucea de pe Caraiman", fiind trecut pe lista monumentelor istorice cu codul . Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Crucea Eroilor Neamului este situată în șaua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului către Valea Seacă, la altitudinea de 2291 m, fiind unică în lume atât prin altitudinea amplasării, cât și prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălțime de 28 m și două brațe de câte 7 m
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
Sun), arhipelagul "Glénan" (Enezeg Glenan). În Golful Morbihan cele mai mari insule pe care există și câte un sat sunt "Île aux Moines" (Insula călugărilor) și "Île d'Arz" (Insula ursului). Toată această diversitate se datorează situării Bretaniei în cadrul unui masiv hercian, numit Masivul Armorican. Această situare are un impact și asupra aspectului general al reliefului, foarte vălurit, dar fără diferențe notabile de nivel. Asemenea Normandiei învecinate, până acum 50 de ani, peisajul era de tip "Bocage", cu suprafețe mici de
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
Enezeg Glenan). În Golful Morbihan cele mai mari insule pe care există și câte un sat sunt "Île aux Moines" (Insula călugărilor) și "Île d'Arz" (Insula ursului). Toată această diversitate se datorează situării Bretaniei în cadrul unui masiv hercian, numit Masivul Armorican. Această situare are un impact și asupra aspectului general al reliefului, foarte vălurit, dar fără diferențe notabile de nivel. Asemenea Normandiei învecinate, până acum 50 de ani, peisajul era de tip "Bocage", cu suprafețe mici de teren, înconjurate de
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
întâmplă la coicnirea a două trenuri, văzută cu încetinitorul. Odată munții formați însă, asupra lor se abat alte forțe ale naturii, erodându-i până ce întregul proces se reia, în decursul a milioane. de ani. Formarea munților este un ciclu fără sfârșit, masive aflate în diverse stadii ale acestui ciclu putând fi întâlnite pretutindeni în lume. Multe lanțuri fac parte la rândul lor din alte lanțuri mai mari. Unul din principalele lanțuri coboară pe coasta de vest a Americii, altul formează Alpii și
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
eroziune a gheții, apei și gravitației. După formarea unui lanț, dezagregarea începe să distrugă suprafața rocilor. Ghețarii, râurile și căderile de pietre transportă aceste resturi lăsând în urmă piscuri și creste individuale și numeroase văi. În acest stadiu se află masivele mai tinere, precum Alpii și Himalaya, care au început să se formeze acum 4,5-10 milioane de ani. Odata cu continuarea dezagregarii și a eroziunii, piscurile se transformă treptat în dealuri rotunjite. Se poate observa în unele părți din Scoția
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]