11,179 matches
-
știință a opulenței și fariseismului biruitor dându-se uitare faptul că tocmai el, creștinismul, i-a așezat pe europeni în loja planetei, și pentru ca tot astăzi, ca o imensă bătaie de joc la adresa secularelor jertifiri românești întru apărarea întregii creștinătăți medievale de pericolul turco-tătar, Uniunea Europeană să-și deschidă larg porțile în fața milioanelor de neomigratori mahomedani... Fiecare dintre noi poate contribui cu o câtime la îndreptarea actualei stări de lucruri, doar dacă vom urma porunca hristică: „Să vă iubiți unul pe altul
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
au stat în calea tuturor răutăților”, din ea s-a plămădit în zicale molcoma filosofie româneasca a fatalității și resemnării („Ce ți-e scris în frunte ți-e pus”, „Capul plecat nu-l taie sabia” etc.), cu ajutorul ei, în perioada medievală, creștinismul de pe aceste meleaguri a fost fertilizat pe direcția contemplativismului, ea se constituie în multisecularul ax al istoriei noastre defensive („Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul...”), iar vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381050_a_382379]
-
mistere sau secrete de Stat... Se înțelege de la sine că arta de a guverna este identificată cu machiavelismul practicat de către State în secolul al XVII-lea sub denumirea de rațiune de Stat.” ( Michel Senellart, Les arts de gouverner. Du regimen medieval au concept de gouvernement. Editions du Seuil, mars 1995, pp. 8) Este adevărat că Statul apare ca o reacție și ca uzurpare a modelului imperial absolutist, răsturnând fundamentele lui doctrinare, dar în loc să-și asume dimensiunea și coordonatele creștin-naționaliste, Statul păstrează
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
non e altro che tenere in modo i sudditi che non ti possono o debbano offendere>> („A guverna, înseamnă a-i pune pe supușii tăi în incapacitatea de ați face vreun rău.”)( Michel Senellart, Les arts de gouverner. Du regimen medieval au concept de gouvernement. Editions du Seuil, mars 1995, p.16) Grație raporturilor de forță, grație transformării politicii într-o tehnică dominantă a guvernării oculte, din lăuntru și din afară, se atentează permanent la spiritualitatea creștină a Neamului, prin urmașii
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
Evreesc al Americii, supranumit „Vaticanul Iudaismului”, Rabinul Louis Finkelstein, în prefața faimoasei sale lucrări: The Pharisees, The The Sociological Background of Their Faith’ (Fariseii: Fondul sociologic al credinței lor) afirmă la pagina XXI: „Judaismul... Fariseismul devine Talmudism, Talmudismul devine Rabinism medieval și Rabinismul medieval devine Rabinism modern. De-a lungul acestor schimbări de nume... spiritul vechi al Fariseismului a supraviețuit neschimbat... Din Palestina în Babilonia, din Babilonia în Africa de Nord, Italia, Spania, Franța, Germania; și de aici în Polonia, Rusia și Europa
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
supranumit „Vaticanul Iudaismului”, Rabinul Louis Finkelstein, în prefața faimoasei sale lucrări: The Pharisees, The The Sociological Background of Their Faith’ (Fariseii: Fondul sociologic al credinței lor) afirmă la pagina XXI: „Judaismul... Fariseismul devine Talmudism, Talmudismul devine Rabinism medieval și Rabinismul medieval devine Rabinism modern. De-a lungul acestor schimbări de nume... spiritul vechi al Fariseismului a supraviețuit neschimbat... Din Palestina în Babilonia, din Babilonia în Africa de Nord, Italia, Spania, Franța, Germania; și de aici în Polonia, Rusia și Europa de Răsărit, în
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
față de străini în genere, dovadă etniile politeiste milenare, întrucât arhiomenia noastră hristică, universală nu are margini, dar este conservatoare, adică refractară față de invadatori, față de vandali, față de cotropitori, față de exploatatorii mai cu seamă alogeni. Profesorul Ioan-Aurel Pop, titularul Catedrei de Istorie Medievală și Istoriografie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, cel care onorează azi Academia Română ca membru titular, ne dă un exemplu de denigrare erudită și matură, ex cathedra, cu o lucrare-eseu apărută în 1997, la Ed. Humanitas, aparținând unui titular al Universității bucureștene. „Cu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
în spiritul păstrării sacralității unui loc în care au ars timp de doi ani făcliile nădejdii în justiția Istoriei. Cu peste șaisprezece decenii în urmă, în anii 1847 și 1848, în casa orășenească cu influențe de artă barocă din apropierea Cetății Medievale, la numărul 23 al străzii care astăzi poartă numele celui care a devenit conducătorul necontestat al Revoluției române din Transilvania de la 1848-1849, locuiau și se adunau la sfat practicanți la Curtea de Apel a Tablei Regești, printre care Avram Iancu
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
orientări sau secte (anterioare creștinismului în faza de început, apoi contemporane cu creștinismul primitiv) trebuie privite diferențiat atât prin rolul lor la constituirea primelor comunități creștine (esenienii), respectiv prin influența directă sau intermediată pe care au exercitat-o asupra creștinismului medieval (iudeo-creștinii și gnosticii), cât și prin modul diferit cum au fost privite respectivele influențe de dogmatici și/sau de istorii creștinismului, iudeo- creștinismul și gnosticismul fiind tratate ca primele erezii creștine la puțin timp după apariția lor. Taman asta face
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
erezii - iudeo-creștinismul și gnosticismul. Evident, nu înainte de-a oferi cititorilor explicația acestei mici abateri de la tema anunțată în titlul cărții: „Este adevărat că nici iudeo-creștinismul, nici gnosticismul, nici arianismul originar, nici donatismul etc. nu țin, riguros vorbind, de creștinismul medieval, epoca de mijloc începând cu secolul al V-lea. Am evocat însă aceste prime erezii și pentru că multe dintre ele, fie ca atare, fie absorbite în altele, trec dincolo de veacul al V-lea, dar și pentru că servesc ca o prefață
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
în care se află cei mai vechi autohtoni cu atestare istorică de peste 2 milenii. Ei nu-și revendică decât recunoașterea dreptului de minoritate... Ei vor să fie asemenea nouă, cetățeni ai limbii lui Dosoftei și Eminescu... Urmașii românilor din Vlahiile medievale: Vlahia Mare, Vlahia Mică, Vlahia Albă, Vlahia Rodopi, Vlahia Sirmium și Stari Vlahi (Românii Bătrâni) din Bosnia sunt supuși unui regim comparabil cu cel al iobagilor români din Transilvania după acel faimos Unio Trium Nationum, deși își arată cu orice
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
formală (aristotelică) până la pensionare. A murit la București, unde mersese să facă ultima corectură la o carte care a și apărut, la Editura Științifică și Enciclopedică. Ca și colegul de generație, elegantul profesor Ernest Stere (la Istoria filosofiei antice și medievale și Istoria filosofiei românești), profesorul Petre Botezatu și-a publicat foarte târziu lucrările fundamentale: Valoarea deducției, Silogistica, Logica naturală și operativă, Constituirea logicității, Semiotică și negație, Interogați asupra spiritului contemporan, Interpretări logico-filosofice, Discursul metodei - un itinerar logico-filosofic, ș.a. Va fi
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
unul după altul, toate miturile construite de popor și de istorici: “mitul unității daco-geților”, arătând că nu numai dacii și geții populau spațiul Daciei, ci, în egală măsură, și alte etnii: celți, sciți, bastarni, sarmați, iliri, greci etc.; “mitul națiunii medievale”, afirmând că e absurd să se vorbească despre națiuni în Evul Mediu; “mitul Mihai Viteazul”, demostrând că voievodul nu a fost un “unificator” al celor trei țări române, ci doar un “cuceritor” al Moldovei și Transilvaniei, și că majoritatea istoricilor
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
șaptea, iar el se va întoarce ca Mesia tot în luna respectivă (Mircea Eliade, Istoria ideeilor și credințelor religioase , Editura Universitas, București,1994, pp. 170-171). Filosoful antic Philon a făcut o sinteză între gândirea biblică și raționamentul platonicisn, iar filosoful medieval Maimonide a întregit această concepție cu o abordare a Torei în liniile metafizicii lui Aristotel (a fost elevul lui Platon, iar doctrina lui vine să o încununeze pe cea a maestrului său). Maimonide a scris importante tratate de exegeză (de
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
Acasa > Poezie > Imagini > TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval
TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371328_a_372657]
-
Acasa > Poezie > Imagini > TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor purtați de clipele pierdute Sub felinare care lumină opal, Fantome- nsuflețite din vechile redute... Acolo
TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371328_a_372657]
-
MEDIEVALELOR ECOURI... Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor purtați de clipele pierdute Sub felinare care lumină opal, Fantome- nsuflețite din vechile redute... Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre, El însuși umbră a nopții trecătoare... Domnița- i rătăcită în negurile sumbre Sau doar e rătăcită
TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371328_a_372657]
-
noaptea le- au stârnit Sau, ostenite după șuvoi de glume Se scurg acum spre vise, în raiuri de dormit... Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târg de neuitat...! Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Referință Bibliografică: Târgul medievalelor ecouri... / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilian Oniciuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371328_a_372657]
-
limba români, ei fiind țigani, pentru că strămoșii lor au uitat limbile țărilor de proveniență din cauza îndelungatei sclavii. Romii sunt indieni, iar țiganii sunt un mixaj de greci, africani, gavaoni, sirieni, arabi, pe scurt urmașii foștilor sclavi, denumiți "țigani" în documentele medievale oficiale referitoare la sclavie. Țigan este singurul lor autonim, neavând nici vreo limba specială, nici vreo tradiție. Ei nu au știut niciodată că romii se numesc rom în limba lor. Ei sunt romanizați complet, noi romii autentici aplicându-le numele
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
FOST ÎN STAREA SOCIALĂ A ȚIGĂNIEI MULTE ETNII DIFERITE PROVENITE DIN DIVERSE ZONE ALE GLOBULUI. Pentru europeni, cuvântul zigeuner, gypsy, singan însemna în primul rând un nomad. Dar în Țările Române orice nomad, să zicem, un francez dornic de turism medieval, devenea rob. Așa era legea acelor timpuri de mult apuse. Intra francezul în Moldova, și mai avea trei zile de libertate. Dar el, francezul ignorant nu știa de bucuria celei de-a patra zile. A patra zi el era deja
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
mor;Mentă- mi ești dulce morgană...Și de- ar fi... să zbor la tine,Zbor de vultur aș aveaPeste munți, peste coline,Către porumbița mea!Și de- ar fi să scriu poeme,Despre tine a- și tot scrie...... XI. TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI..., de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017. Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
de vultur aș aveaPeste munți, peste coline,Către porumbița mea!Și de- ar fi să scriu poeme,Despre tine a- și tot scrie...... XI. TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI..., de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017. Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor purtați de clipele pierdute Sub felinare care lumină opal, Fantome- nsuflețite din vechile redute... Acolo
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
scrie...... XI. TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI..., de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017. Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor purtați de clipele pierdute Sub felinare care lumină opal, Fantome- nsuflețite din vechile redute... Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre, El însuși umbră a nopții trecătoare... Domnița- i rătăcită în negurile sumbre Sau doar e rătăcită
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Domnița- i rătăcită în negurile sumbre Sau doar e rătăcită în basme viitoare... Noaptea își cântă ritmul prin tainice palate, O cucuvea îngână, fiorul din ecouri, Crâmpeiul din trezirea viselor deșarte Purtat de lilieci, în neguroase ... Citește mai mult Târgul medievalelor ecouri...Emilian Oniciuc- 20.03.2017Cetatea este tristă,Turiștii au plecat;Ecouri mai persistăîn târgul neuitat...................................................... Pavaje patinate, lucind medieval,Sub pași ușor purtați de clipele pierduteSub felinare care lumină opal,Fantome- nsuflețite din vechile redute...Acolo, un cavaler se-
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
O cucuvea îngână, fiorul din ecouri, Crâmpeiul din trezirea viselor deșarte Purtat de lilieci, în neguroase ... Citește mai mult Târgul medievalelor ecouri...Emilian Oniciuc- 20.03.2017Cetatea este tristă,Turiștii au plecat;Ecouri mai persistăîn târgul neuitat...................................................... Pavaje patinate, lucind medieval,Sub pași ușor purtați de clipele pierduteSub felinare care lumină opal,Fantome- nsuflețite din vechile redute...Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre,El însuși umbră a nopții trecătoare...Domnița- i rătăcită în negurile sumbreSau doar e rătăcită în basme
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]