3,725 matches
-
eu nu scriu mecanic. Vreau ca fiecare, dar fiecare din acești nu să fie gândit și simțit până în măduva lui. Să fie trăit cu toți nervii, cu toată carnea mea. Să nu crezi că e simplu. Câteodată se întîmplă să meditez și cîte-o săptămână întreagă până să mai adaug un cuvânt, pentru că vreau ca opera mea să fie perfectă, să mă reprezinte desăvîrșit." Nu înțelegeam nimic. Priveam când la Egor, când la foile pe care amurgul le făcea roz-sidefii. Am încercat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în brațe, am simțit pentru întîia dată teama că dragostea Maitreyiei ar putea cândva să mă obosească. Aș fi vrut să rămân și eu singur, măcar un ceas după plecarea lui Harold, căci prezența lui mă agitase și voiam să meditez, să fac un efort de înțelegere, să-mi precizez anumite hotărâri. Iar Maitreyi de-abia aștepta ca să plece musafirul, pentru ca să-mi cadă în brațe. Simțeam că mi se răpește ceva al meu, mi se calcă un petec de loc rezervat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întunerecul... Vroia să mă aibă cu toți ochii, cu toată setea ei de mine, și îmbrățișarea din întunerecul celor dintâi nopți o înspăimîntase. Adesea mă întrebam când doarme, căci pleca întotdeauna în zori, iar peste două-trei ceasuri (în care timp medita și scria, ca să mă desfete pe mine a doua zi, la birou, cu poeme și scrisori făcute pentru dragostea noastră) se cobora jos să pregătească ceaiul. Tot ea era aceea care îmi bătea în ușă dimineața, foarte discret și foarte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fără memorie (căci, dacă n-aș avea jurnalul, nu mi-aș aminti nimic din acea vrerile, într-atît de viu și de atent eram la cele ce se petreceau în jurul meu și niciodată nu aveam răgaz să-mi amintesc sau să meditez, să leg faptele unele de altele, să reactualizez anumite scene; așa că acum trebuie să mă conduc după firul acelor foarte sumare însemnări, ca și cum aș descifra viața altuia, căci memoria acelor zile și nopți de arzătoare agonie nu o mai am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
un raft o sumă de cărți de teozofie, ocultism și yoga; dar a cumpărat numai cărțile lui Ramacharaka, prin care a avut "revelația Indiei".) Două zile n-am putu să-mi fac plimbările mele lungi, n-am putu visa și medita cum obișnui am de atâtea luni, pentru că Jenia era încă bolnavă și avea nevoie de mine aproape la fiecare ceas. Simțise și ea, în cele din urmă, că mă cam plictisește puțin, dar era atât de singură și atât de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
un prestigiu de care aflaseră nu numai instructorii și studenții faimoasei universități din Nalanda, dar mai mulți maeștri, asceți și contemplativi. Când împlinise 40 de ani, devenise discipola faimosului filozof Chandrakirti. Petrecea mai multe luni pe an într-o peșteră, meditând și transcriind operele maestrului ei. Acolo se afla când, dezlănțuindu-se o furtună, auzi trăsnetul căzând deasupra, în munte, apoi mai multe stânci se desprinseră și, revărsîndu-se ca un râu de pietre, astupară gura peșterii. Încercase zadarnic să iasă. Apoi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cred că am convins-o. Dar, din fericire, este pasionată de logică și dialectică, și mai ales asta discutăm... Îndată ce a sugerat o călătorie în India, mai precis în provincia Uttar Pradesh, unde s-ar fi găsit peștera în care meditase Rupini, profesorul Tucci a fost de acord ca Institutul Oriental să patroneze această expediție. Datorită intervenției lui Jung, cheltuielile erau acoperite de o fundație americană. Când s-a aflat de acest proiect, mai multe ziare s-au oferit să suporte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
transportat la Gorakhpur. Acolo îi așteptau șase mașini încărcate cu ziariști, tehnicieni și o camionetă a televiziunii indiene. Au urcat spre frontiera Nepalului până în regiunea unde, după indicațiile date de Rupini, s-ar fi aflat peștera în care obișnuia să mediteze. Din fericire, în afară de el, un pandit din Uttar Pradesh, cunoscător al filozofiei Madaryamika, se afla la căpătâiul ei când s-a deșteptat. La insistența doctorului, toți ceilalți se camuflaseră printre arbori la vreo zece metri în urmă. Ca și cum l-ar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
seama totuși că îl pierzi, ai stat chiar în cumpănă un timp, apoi ai spus fie, măcar de data asta !). După ce s-a îmbrăcat, nemulțumită că nu are la dispoziție nici măcar un bideu, darmite sala ei de baie luxoasă, ai meditat la cât de dezamăgitoare sunt victoriile. Atunci ți-ai amintit ce-i spuseseși în acel moment de pierdere de sine : că lupți împotriva defectelor proprii (sfiiciune de a vorbi în public etțetera), sperând o carieră în politică sau în diplomație
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
părului ! Ce vagă asemănare, în afara acestui uluitor fapt ; că nimeni, nici măcar Cel de Sus, nu știe mai multe lucruri despre el decât mine ! La limba franceză, pe care o știe de acasă și pentru care a dat examene de romanist, meditează acum două domnișoare de pension, iar duminica, atunci când viața orașului se retrage, suptă în misterioase adâncuri, și fascinantul citit ajunge o ocupație plicticoasă, își acordă permisiunea de a visa la tenul lor de porțelan vermeil, la neverosimilul lor păr luminos
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se pare tristă. — Iar începi! Proprietăți, proprietăți, proprietăți! — Alex nu folosește Papucul. Vara trecută, când i-am văzut picturile și decorațiile, erau exact aceleași pe care le făcuse cu ani în urmă. — Poate că-i locul unde-i place să mediteze. Nu-i treaba noastră. Încearcă să te gândești puțin și la viața ei, pentru numele lui Dumnezeu! Nu-ți place casa asta în care locuim? — Îmi place pentru că-i a noastră. Dar e atât de mică. — Necazul cu tine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dar constatând că ajunsese aproape pe podea, se ridică, cu oarecare dificultate, bombănind, și se așeză pe un scaun de lemn care scârțâia și se zgâlțâia alarmant. Îți pare bine că te-ai întors? întrebă Alex. John Robert păru să mediteze cu gravitate asupra întrebării. Da, îmi pare bine, răspunse în cele din urmă. Recunosc o mulțime de oameni din vecinătate, de prin prăvălii... schimbați, desigur. Părinților mei le plăcea să locuiască aici, au avut întotdeauna vecini prietenoși. — După America, Ennistone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
face numai cât mă uit la tine. — Asta-i bună, uite-l pe George! Emma, care își deschisese umbrela, o închise la loc. George, îmbrăcat în chiloți de baie negri, stătea absolut nemișcat pe marginea bazinului. Privea în depărtare și medita. Dimineața, când se sculase, auzise din nou păsările vorbind cu glas omenesc. O clipă crezuse că-i Stella, care discuta afară pe scară. Numai că acolo nu era nimeni. Ieșise în grădină și văzuse un pește înotând într-un copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fi idiot. — Cum a fost? — Grozav. Am văzut-o pe „servitoare“ la biserică. Pe cine? Pe servitoarea maică-tii. — A, Ruby? Ți-a vorbit cineva? — Preotul a venit după mine și mi-a spus bună seara. — E o pasăre ciudată. Meditează pe muzică de jazz. Pe vremuri a fost luptător. — De ce n-ai venit și tu? — Aș fi stârnit senzație. Ți-a plăcut la St. Paul la fel de mult ca la reuniune? — Da. — Mai mult? — Nu. — Bun. Ce ți-a spus Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu unghiile lui boante, care scoteau un zgomot hârșâit, audibil, și privea, fără să fie văzut, în direcția lui Gavin Oare și Maisie Chalmers, care chicoteau la o masă din colț, și a doamnei Bradstreet care bea apă sulfuroasă și medita adânc asupra teribilului ei secret. Dacă vrem să mergem la un hotel, ar trebui să rezervăm de pe acum camerele. Ne ajunge o zi, o să ne întoarcem seara acasă. Cred c-ar fi plăcut să dormim la un hotel. Eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să-l reparăm? L-a crăpat o cană de bere, nu o piatră, am auzit-o când a căzut. Dar fereastra n-are nimic. Da, totuși geamul e plesnit, ar trebui să spunem cuiva. Crezi că John Robert stă și meditează la povestea asta? Nu, meditează probabil la cartea lui de filozofie și a uitat complet de noi. Uneori mă întreb cât de des își aduce aminte măcar că existăm... Nu fi atât de îngrijorată, Hattie, iubito. — Aș vrea să vină odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
crăpat o cană de bere, nu o piatră, am auzit-o când a căzut. Dar fereastra n-are nimic. Da, totuși geamul e plesnit, ar trebui să spunem cuiva. Crezi că John Robert stă și meditează la povestea asta? Nu, meditează probabil la cartea lui de filozofie și a uitat complet de noi. Uneori mă întreb cât de des își aduce aminte măcar că existăm... Nu fi atât de îngrijorată, Hattie, iubito. — Aș vrea să vină odată și să se termine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ucid pentru că ai năruit totul... vrei să mă distrugi cu orice preț... și l-ai ucis pe Rufus, l-ai ucis pe Rufus, l-ai ucis pe Rufus...! Părintele Bernard stătea în biroul lui din casa clericală de la St. Paul, meditând în sunetele benzii lui Scott Joplin 1, care cânta Trestia de zahăr. Ședea ca de obicei, neclintit, relaxat, cu mâinile pe genunchi. Pe vremuri obișnuia să îngenuncheze. Dar găsise că asemenea poziție e cu totul inconfortabilă și generatoare de emoții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se sâmbătă. În casă plutea o lumină domoală, gălbuie. Într-un colț, o lampă slabă ilumina icoana calmă, strălucitoare, care reprezenta botezul lui Hristos. (Părintelui Bernard nu-i plăceau imaginile mai chinuite, mai contorsionate.) În fața lui, statuia lui Buddha Gandhara medita cu pleoapele plecate și buzele ușor țuguiate. Fața de o austeră frumusețe îmbina calmul orientului cu o îngândurată tristețe, elenistică. Părintele Bernard îl iubea pe Buddha pentru că nu era un judecător al faptelor lui. Nu-i acorda nici o atenție preotului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
orientului cu o îngândurată tristețe, elenistică. Părintele Bernard îl iubea pe Buddha pentru că nu era un judecător al faptelor lui. Nu-i acorda nici o atenție preotului și nu avea pretenția să fie ridicat în slăvi. Dar părintele Bernard, care nu medita întotdeauna cu pleoapele plecate, îi acorda, în schimb, foarte multă atenție lui Buddha. În ce privește meditația, există două școli de gândire. Unii învățați cer să-ți golești mintea de orice gând. Alții îți îngăduie circuitul unor gânduri întâmplătoare, pe care trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un efort continuu de purificare prin rugăciune, meditație, sacrificiu, efort. Pelerinajul te ajută să înțelegi mai bine acest drum ce-l ai de parcurs și chiar îl parcurgi mai ușor, cu plăcere, cu bucurie și seninătate interioară. Toate acestea le meditez în ritmul pașilor, același ritm alert pe care-l am mai mereu. Am constatat că dacă merg mai încet, mă dor picioarele și mă simt mai obosit. Nu întâlnesc pe nimeni pe drum, niciun pelerin, ci doar doi bărbați la
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
flancat de copaci, iar umbra lor este ca o binecuvântare cerească. Din când în când mai întâlnesc câte un biciclist, sau familii la plimbare, dar nici urmă de pelerini. Merg grăbit și în liniște, singur cu gândurile mele, rugându-mă, meditând, bucurându-mă de tot ce văd. Mă uit din mers la apa care curge și eu constat că merg mai repede decât cursul ei. Mă bucură aceasta, dar apoi îmi vine un alt gând: într-o zi eu mă voi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
acestei vieți. Intr-o zi drumul meu se va termina, dar mulți alții vor continua să meargă, și tot așa înainte, tot așa ca și în trecut, de când este lumea. Imi aduc aminte de anul trecut, pe drumul din Spania meditam uneori la același curs al vieții: chiar dacă tu te oprești pe drum, alții vor continua să meargă mai departe, și, de fapt, important nu ești tu, ci drumul pe care îl parcurgi, și mai ales cum îl parcurgi, cu cine
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cât e vara de lungă pe toate străzile orașului. "Cu cât o să treacă timpul, cu atât am să-l înțeleg mai bine", își spune Lucian. Acum, în absența lui, deja de atâția ani, are parcă mai multă disponibilitate sufletească să mediteze la personalitatea tatălui său, la relația care a existat între ei doi... Își amintește de memoria lui foarte bună. La fel, de spiritul său de observație și mai ales de curiozitatea sa, care nu l-a părăsit toată viața. Și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
oraș, muncim în același oraș. De 1 Mai ieșim cu toții la defilare pe bulevardul I.V. Stalin. Dar țara? Avem cu toții un scop comun, construirea socialismului. Sunt cetățenii Republicii Populare Române un colectiv? La toate acestea vă las de asemenea să meditați până la următoarea oră de dirigenție." Dacă se gândea la strada sa, Dragoș vedea clar aproape fiecare casă. De fapt și le amintea pe toate fără excepție, ba chiar și exact înșiruirea lor pe o latură și pe cealaltă, așa cum îi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]