4,239 matches
-
doar Venus... La Lucrețiu, poetul, filosoful și omul de știință se suprapun: a scrie mii de versuri în latină, a elabora noțiuni, a efectua trecerea de la greacă la această limbă atât de puțin făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice pentru a urma și a dezvolta atomismul abderitan, dar și a emite teorii asupra
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
monștri” (I. Ghoerghediac, Institutul pentru combaterea și prevenirea criminalității), la îndemnuri de a coborî actul teatral până la nivelul cartierelor bucureștene „fierbinți”, prin spectacole-lectură adresate părinților, cadrelor didactice, elevilor (Rodica Mitulescu, ANPCA), și la invocarea unor experiențe deja parcurse pe alte meleaguri și cunoscute în literatură ca „artele participative” sau „teatrul oprimaților” (Anca Rotescu, Fundația Concept), ori preocupările specifice țărilor nordice, unde actorii merg în stradă pentru a-i ajuta pe oameni să-și însușească anumite roluri sociale. Dar au fost exprimate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
câte puțin din tot ce am Întâlnit.” (Homer) Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta. (Nu este Însă cazul apatrizilor, care, nemulțumiți cu situația pe care le-o oferă prezentul În țara lor, pleacă pe alte meleaguri spre a găsi acolo belșug, satisfacții, fericire: „Ubi bene, ibi patria” - unde-i bine, acolo e patria; patria este oriunde este bine.) Preferăm să se vorbească rău despre noi, decât să nu se vorbească deloc. Într-adevăr, preferăm să fim
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
al „rătăcirii”. Romanul, conceput ca un „jurnal” al lui Bujor, e însoțit de un prolog și de un epilog, texte impregnate de același sentimentalism desuet. Câteva personaje reapar și în al doilea roman, Sybaris. Astfel, Duduia, bătrână, se reîntoarce pe meleagurile unde trăise alături de Bujor pentru a muri răpusă de remușcare. În cu totul alt registru față de nota falsă, cu vădită tendință moralizatoare, caracteristică scrierilor de ficțiune ale lui A., este scrisă monografia Constanța pitorească cu împrejurimile ei (1908), un adevărat
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
momentul În care s-au confruntat cu o realitate potrivnică sau impasibilă față de o asemenea eventualitate. N. Iorga, de pildă, discutînd la Chicago, la 13 februarie 1930, cu românii americani emigranți din Banat, se Întreba „de ce s-ar pierde pe meleaguri străine atîta vlagă și atîta voioșie? Și de ce, Îndemnînd «acasă» pe fiecare, am auzit spunînd: «Nouă ne place aici»? De ce Între băieți vorbirea aproape exclusivă a limbii engleze? De ce această fatalitate pe care mintea o Înțelege, dar Înaintea căreia inima
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Este maestru emerit al artei (1982), laureată a Premiului de Stat al Republicii Moldova (1996, post mortem, pentru romanul Recviem pentru Maria). M. publică din 1947, când îi apar primele scrieri în revista „Octombrie”, iar editorial debutează în 1956, cu volumul Meleag nesupus, despre cel de-al doilea război mondial. Tematica aceasta o va preocupa și mai târziu, în povestirile Zile de arșiță (1966) și Tăcere și strigăt (1977). Tendința de a sparge clișeele și de a introduce soluții artistice proaspete este
MALEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
reconstituie destinul cântăreței de operă Maria Cebotari. M. și-a exersat cu succes pana și în domeniul literaturii pentru copii: Prietenii mei (1959), Revedere (1964), Flori de dumitriță (1967). Publicistica și-a adunat-o în volumul Pașii vremii (1975). SCRIERI: Meleag nesupus, Chișinău, 1956; Prietenii mei, Chișinău, 1959; Cântecul își face cale, Chișinău, 1961; Zi de vară până-n seară, Chișinău, 1962; Revedere, Chișinău, 1964; Zile de arșiță, Chișinău, 1966; Taina vechiului conac, Chișinău, 1966; Flori de dumitriță, Chișinău, 1967; Cumpăna, Chișinău
MALEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
Marian Flore, țăran. Învață în satul natal, apoi la „școala populară” din Suceava și la gimnaziul din același oraș (1859-1869). Ultimele clase de gimnaziu le urmează la Năsăud și la Beiuș, unde își trece și bacalaureatul (1871). Între timp străbătuse meleagurile transilvane cu dorința, neîmplinită, de a-l întâlni pe Avram Iancu. În această călătorie a adunat un apreciabil număr de cântece populare, în care sunt glorificate faptele de vitejie ale tribunului ardelean. Debutul său are loc în revista „Familia”, care
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
are drept scop lupta „pentru triumful desăvârșit al ideii naționale, pentru realizarea ei în literatura și arta noastră, în cultura și filosofia noastră”. În articolul-program, La plecarea noastră, Vasile Netea afirmă: „Deviza veche a lui Alexandru Papiu-Ilarian, fiu al acestor meleaguri, «Cultura, numai cultura va scăpa pe români, și cultura numai națională poate fi», e astăzi mai actuală ca oricând.” Același autor își arată încrederea în avântul dat literaturii de Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga (Tinerețea în istoria
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
, Gavril (23.II.1914, Nepos, j. Bistrița-Năsăud), filolog, istoric literar și memorialist. Părinții - Maria (n. Palage) și Gavrilă Istrate - erau amândoi iubitori de carte, tatăl, învățător o vreme, fiind un rapsod popular cunoscut pe meleagurile năsăudene. I. a urmat cursul primar în comuna natală, iar pe cel secundar la Liceul „George Coșbuc” din Năsăud, bacalaureatul susținându-l în 1933 la Dej. În același an devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
L. o prezintă direct. Cuvânt despre Transilvania (1982), carte repede retrasă de pe piață, este o colecție de eseuri tributare doctrinei naționalismului mistic, cu îngroșate note polemice antirevizioniste. Culegerea este structurată în patru părți: Rapsodie transilvană, pledoarie exaltată pentru arhaicitatea ținutului, Meleaguri natale, un soi de imn glorificând influența civilizatoare a socialismului, Patriotismul - o necesitate vitală, un manifest împotriva revizionismului, și Cuvânt despre Transilvania, unde sunt prezentate antitetic Transilvania milenară și Ungaria posesivă. Eseurile sunt mai ales reacții polemice, stârnite de vehicularea
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Lucian Costin, Scriitorul bănățean Mihail Gașpar, Craiova, 1930; Ion Breazu, Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, Cluj, 1937, 178-190; Suciu, Lit. băn., 241-262; Cezar Petrescu, Un scriitor uitat: bănățeanul Mihail Gașpar, GL, 1956, 3; Virgil Vintilescu, Un iubitor pasionat al meleagurilor bănățene: Mihail Gașpar, „Analele Societății de limbă română”, 1973, 3-4; Ovidiu Papadima, O viziune sentimentală a istoriei noastre: Mihail Gașpar, „Fata vornicului Oană”, „Semenicul”, 1979, 9; D. M. [Dan Mănucă], „Din vremuri de mărire”, CRC, 1983, 46; Vintilescu, Secvențe, 193-214
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
holeric” o dedică tuturor etapelor bolii contractate pe câmpiile bulgare. Cu o pană mai nuanțată sunt consemnate impresiile de călătorie din Întâmplarea cea mare (1927), unde scriitorul se abandonează, nu o dată, reveriei provocate de însemnele istoriei românești sau a altor meleaguri. Egiptul și mai ales Grecia incită, prin vestigiile lor, la incursiuni livrești sau popasuri mitologice, precum și la reflecții nu lipsite de miez. Prezentul se impune, de asemenea, atenției călătorului, care surprinde, uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
într-un caz și în altul, îl constituie datoria morală pe care ei o au față de inculpat. Nu se poate vorbi în cazul romanului lui G., despre o viziune personală, ci despre o inteligentă adaptare a unor întâmplări stranii pe meleaguri autohtone. SCRIERI: O viață pe o coajă de pepene, București, 1966; Pădurea, București, 1967; Pământ și păianjeni, București, 1969; Nu uita pasărea ucisă, București, 1972; Himera, București, 1982; Apoteoza, București, 1984. Repere bibliografice: H. Grămescu, „O viață pe o coajă
GHEORGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
Apuleius, inclusă în planurile Institutului de Studii Latine. Timp de câțiva ani boala și mizeria în care trăiește sunt atât de mari, încât prietenii vor lansa apeluri repetate spre a i se veni în ajutor. Refăcut oarecum, se retrage pe meleagurile natale, consacrându-se carierei didactice. Între 1949 și 1969 a predat limbile latină, franceză și rusă la liceul din Topoloveni. În ultimii ani de viață și-a reluat timid preocupările literare, dând la lumină, în „Argeș”, o suită de „narațiuni
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
înființarea Universității clujene, precum și cu „ziarul” detenției din lagărul de la Caracal, ele au pregătit vasta autobiografie, în patru volume, Pe baricadele vieții. Cel dintâi panou, Anii mei de învățătură, se concentrează asupra formării sale intelectuale și morale. Ca urmare, evocarea meleagurilor săliștene, în aspectele lor etnografice, a familiei și a petrecerilor copilului și adolescentului este redusă, lăsând loc zugrăvirii mediului școlar și universitar, și acesta doar în măsura în care este cadrul succesivelor opțiuni prin care se cristalizează personalitatea autorului. Din când în când
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
registrului tematic de „dezrădăcinarea strict sămănătoristă, de opoziția sat-oraș, din lirica unui Goga sau Iosif” (Pompiliu Constantinescu), G. își concepe universul poetic axându-se pe două coordonate: una spațială, reprezentată de natura țării, cu o evidentă și explicabilă preferință pentru meleagurile Ardealului natal, și alta temporală, determinată de alegerea, ca fundal al majorității poemelor, a anotimpurilor saturate de lumină (vara și primăvara). Într-un asemenea decor marcat fie de prospețimea primăverii, fie de aura solară a verii, eul liric aspiră să
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
revistei nu lipsește nici proza: fragmente din romanul Admirabilul nebun de Shusaku Endo, capitole din Călătorie spre miazănoapte de Matsuo Bashô, basmele japoneze Farsa lui Matazei și Fântâna tinereții, ca și notele de drum ale lui Corneliu Filip, intitulate Pe meleaguri nipone. Demne de menționat sunt eseurile lui Florin Vasiliu (Matsuo Bashô - „sfântul haikuului”, Poemul pillatian într-un vers și haikuul japonez și extrasele din volumul Japonia în 111 ideograme), cele câteva recenzii semnate de Virgil Bulat, Vasile Igna, Al. Chiriac
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
pastelist, acum într-o expresie epurată, decantată, amintind poezia concisă a Extremului Orient, precum și un rapsod (una dintre piese se intitulează Eu, rapsodul Teofil) al confruntării dureroase cu sfârșitul, îndulcită de credință, de dragostea pentru cei apropiați, pentru limbă și meleagul străbun. Circumscris unor trăiri identice este și volumul La poarta lui Ștefan Vodă, un fel de epopee constituită din nouăzeci și două de piese, toate în spirit popular, turnate în tipar de baladă, doină, bocet sau pastel. Capitol foarte bogat
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
de la „Revistă lunară de turism” la „Turism, ecologie, cultură”. Din 1974 are ediții în limbile engleză, franceză, germană și rusă. Începând cu numărul 1/1992 trece la format de ziar și editează un supliment intitulat „Montana”. Menită să promoveze „frumusețea meleagului străbun, pitorescul naturii și armonia realităților românești” (articolul Drum bun!, 1/1972), revista a avut și o deschidere reală spre cultură, încercând să accentueze dimensiunea spirituală a imaginii turistice a țării. Faptul se reflectă chiar în rubricile sale: „Creion”, apoi
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
Descendentă a lui Alecu Russo („Un străbun/ Mi-a lăsat harul să cânt”), poeta aduce prin versurile sale tot o „cântare României”, simțind ca o datorie să descrie, în imagini grațioase și în versuri de o mare sinceritate și sensibilitate, meleagurile natale. Ea creează un spațiu de basm, un sat moldovenesc cu păduri, vii, livezi, încărcat de vegetație, poame, arome și culori, și un timp miraculos al anilor copilăriei, la care se întoarce mereu cu bucurie și nostalgie. Ca și Lucian
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
este atitudinea defetistă ca ceva nu poate fi făcut sau că nu merită Încercat datorită fricii de eșec și efectelor dăunătoare neintenționate. „Nu știi până nu Încerci” este un refren care reverberează prin Întreaga istorie americană. Dacă oamenii de pe alte meleaguri vor să știe cu adevărat ce Îi supără cel mai mult pe americani, asta este. Nu putem să toleram pesimismul, o trăsătură de caracter pe care o percepem adeseori În cazul prietenilor noștri europeni. Suntem optimiști eterni - cu toate că mulți europeni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca un burete toate informațiile pentru ca la întoarcere să-ți conectezi confrații la mode teatrale, curente, tendințe, modalități. În revistele de specialitate, și nu numai, un punct de interes major sînt comentariile colegilor mei la premiere sau festivaluri de pe alte meleaguri. Citindu-le, ți se risipește pentru o vreme sentimentul inactualității. Chiar dacă ești la curent cu ce se întîmplă, tipul de analiză comparativă poate plasa mai exact fenomenul teatral românesc. Întîmplarea a făcut ca la mijlocul lunii martie să particip la Festivalul
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
minciunilor verosimile", cum o prezintă prozatoarea dictaturii din Est, Herta Müller. Întoarcerea exilatului transilvan nu devine sosire ori rămânere, ci o pură călătorie "acasă", încheiată cu o imposibilă regăsire. Autorul cărții trăiește un dublu eșec. Nu-și va regăsi nici meleagul natal, după care a tânjit, și nici sinele căzut, cioranian, în și din timp. Va exclama, așadar: "aceasta este o călătorie prin propriile mele ruine; o, patrie!" (12) El venea din exil și avea să revină în exil, încredințat că
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
din sufletul, visele și speranțele sale. V-ați întrebat vreodată de unde poate izvorî atâta frumusețe dacă nu dintr-un suflet prea plin de frumos? Întoarcerea această către minunea care este ia românească semnifică spiritualitate și continuitate. Copiii români născuți pe meleaguri străine nu pot intui sau conștientiza la prima vedere acest lucru, cu toate acestea, tinerele generații trebuie direcționate către trecut și frumos! Avem datoria să învățăm tinerii despre istoria și frumusețea din ia romanesca. Dacă noi o purtăm cu drag
IA ROMÂNEASCĂ ÎN ZIUA DE SÂNZIENE, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381287_a_382616]