3,272 matches
-
coastă, sprijinită În proptele mari de stejar. De-abia sta ; te mirai cum n-o dă vântul jos” (377, p. 99). 362. Străinii au ocupat, de regulă, zona de mijloc a societății românești, cea compusă mai ales din negustori și meseriași. „Jupăn Ițic - se spune Într-o anecdotă populară, publicată În 1880 - venise să-și esercite meseria În orașul P., unde era lipsă de asemenea meșteșuguri, fiindcă românilor nu le place meseria” (3, p. 51). Iată viziunea exagerată a unui tânăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vară-am isprăvit/ O mănăstire și un schit,/ Cu Învelit și cu vopsit !”, spune Ștrul tinichigiul Într-o fabulă publicată În 1907 de I.L. Caragiale. În acest timp, Șmul migălește „o iconiță mititică” (336, III, p. 519). După cum se vede, meseriașii evrei nu considerau că repararea bisericilor creștine sau fabricarea de obiecte bisericești ar intra În contradicție cu propria lor confesiune. Meșteri evrei din Moldova, de pildă, au fabricat lumânări de ceară pentru biserici până la 1826, când mitropolitul Veniamin le-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu are În vedere munca pentru sine, personală (În gospodăria proprie) și nici pe cea independentă sau a liberilor profesioniști. Unii membrii ai profesiunilor liberale pot fi exclusiv, liber profesioniști, ori salariați, dar ei pot avea și concomitent, ambele calități. Meseriașul sau artizanul (croitor, tâmplar, fierar), medicul sau farmacistul care Își desfășoară activitatea la sediul profesional (atelier, cabinet) pentru diverși clienți sunt supuși normelor dreptului civil În relațiile cu aceștia și nu ale dreptului muncii. Agentul comercial permanent, care În calitate de intermediar
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2002 s-a utilizat o structură corespunzătoare recomandărilor făcute de organismele de specialitate ale Organizației Națiunilor Unite și Comunităților Economice Europene: agricultori particulari, membri ai asociațiilor agricole, salariați cu ocupații agricole, patroni, liber profesioniști, salariați cu ocupații neagricole (exclusiv muncitori), meseriași și comercianți particulari, personal al cooperației meșteșugărești și de consum, muncitori salariați. În analizele economice, precum și În comparațiile internaționale, populația activă este corelată cu populația totală sau cu anumite segmente ale acesteia, determinându-se ratele de activitate. Matematic vorbind rata
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de istorici drept "unelte vorbitoare", nu s-a manifestat sub nicio formă ca act de vânzare a forței de muncă. De asemenea, mai târziu, nici în orânduirea feudală, în care au existat mai multe clase sociale (feudalii, țăranii liberi, șerbii, meseriașii și clerul), nu se putea pune problema vânzării forței de muncă; șerbii erau "legați" de pământul feudalului (munceau pentru el, îi asigurau produsele agricole de care acesta avea nevoie, el fiind proprietarul pământului și al șerbilor). Nu a existat nicio
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
burghezi" nu li se acordă o importanță deosebită, întrucât, în opinia marxiștilor, aceștia sunt proprietari ai mijloacelor de producție, pe care le folosesc ei înșiși și nu angajează sau "exploatează" altă forță de muncă. În această categorie sunt incluși micii meseriași, micii negustori și cei mai mulți dintre profesioniști. Factorii amintiți mai sus pot fi socotiți, în opinia multor specialiști sociologi și economiști, ca factori adiacenți (pe care i-am putea numi "pasivi") și care, eventual, ar putea crea o diferențiere între viețile
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
În șirul tradițiilor frumoase ale satului de altădată, Dumitru Dascălu include și claca - o formă de într-ajutorare prin muncă, având adânci rezonanțe etice și umane, la care participau persoane de diferite vârste, de la copilandri până la cele încărcate de ani, meseriași sau simpli pălmași, prieteni sau oameni cu suflet mare, sensibili la nevoile altora. Făceau obiectul clăcii construcția unor case sau a unor anexe gospodărești pentru tinere familii cu posibilități materiale reduse; reparațiile ample ale unei locuințe care a suferit avarii
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
să le tăiem cu dalta și ciocanul zdrelindu-ne mâinile până la os prin toată mizeria aia de fiare năclăite de uleiuri și pământ pietrificat. Înaintând la pas cu demontatul, vedeam tot mai limpede cu ce avem de-a face. Orice meseriaș cu un strop de experiență ar fi Înțeles Însă din capul locului și dintr-o privire cu ce nenorocire se Încurcase moșu’, pe ce-și aruncase banii și cât o să-i mai dea de cheltuială grămada aia de fiare vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
paideice exemplare, consumate În antichitatea clasică sau În cadrul creștinismului (ne și mirăm uneori cât de mult a rămas În urmă teoria față de practică!). Așadar, În ce măsură dascălul trebuie să depășească statutul de simplu funcționar al informării/formării elevilor săi, de bun meseriaș ce „predă” o cunoștință, de tehnician al procesului de Învățare, pentru a ajunge la un statut cu totul deosebit, de adevărat magistru, de flacără vie care prin propria gândire și viață se arată altor minți și suflete? Cât de obligat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
sociologului Petre Andrei, ale cărui lucrări erau influențate de Durkheim și Weber și care mai târziu a devenit un simpatizant al eugeniei. Vezi capitolul 3. 29. Suțu, „Eugenica și hereditatea”; Brătescu, Biological and Medical Sciences in Romania. 30. A.C. Cuza, Meseriașul român, București, 1893. 31. Ornea, Anii treizeci; Cristian Sandache, Doctrina național-creștină În România, Paideia, București, 1997; Volovici, Nationalist Ideology. 32. Vezi I. Ludo, În jurul unei obsesii, București, 1936, citat În Volovici, Nationalist Ideology. 33. Volovici, Nationalist Ideology; William Oldson, A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și aplicată În U.R.S.S”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, pp. 299-318. Cupcea, Salvator, Probleme de eredobiologie, Sibiu, 1944. Cuza, A.C., Meseriașul român, București, 1893. Cuza, A.C.. Despre poporație. Statistica, teoria, politica ei. Studiu economic-politic, ediția a II-a revăzută, București, 1929. Cuza, A.C., Doctrina Naționalistă Creștină. Programul Ligii Apărării Naționale Creștine, Cluj, 1934. Daniel, Dinu C., Les Élitespsychobiologiques et leurs rapports
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
om! Am cântat cu două-trei artiste, Raina Kabaivanska era o artistă extraordinară. Marie Collier imposibil să o descrii în cuvinte... Domingo, era o încântare să cânți cu el...Dar, băgați de seamă, acesta este fiorul din scenă, unde tu ești meseriașul. Pui la bătaie toate forțele ca să nu te lași copleșit, și totuși te copleșește. Dar asta ridică foarte mult calitatea spectacolului. A.V. S-a spus mai înainte că dirijorul poate "ridica" sau poate "înmormânta" un spectacol de operă. Maestre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de a însărcina autoritățile în subordine, spre a favoriza introducerea creșei, ca fiind o instituție utilă nu numai la țară "unde părinții nevoiași sunt siliți a petrece toată ziua pe câmp, în munca agriculturii", ci și prin centrele industriale, unde meseriașii se ocupă în afară de domiciliul lor, la vreo fabrică, uzină etc. Comitetele de conducere a creșelor și a sălilor de copii vor cuprinde și membri ai corpului didactic elementar, "spre a se putea priveghe la menținerea regulilor de educație și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prin viața universitară, studenții formau o categorie socială bine individualizată, cultivată, sensibilă la progres ca și la injustiții. Din datele de arhivă rezultă că între 1890-1920 majoritatea studenților mediciniști provenea din familii de condiții materiale modeste, mici slujbași, modești intelectuali, meseriași cu puțină dare de mână; erau foarte mulți evrei și ei aproape sau chiar săraci, ambițioși și harnici, doritori să se facă "doctori". Aproape că lipseau fetele; femeia medic avea să apară mult mai târziu, fiindcă la acest fapt concurau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și cele două scaune cu rezemătoare defectăîn set complet, în același spațiu restrâns dintre frigiderul ,,Arctic’’ (de tip nou), și stâlpul structurii de rezistență al camerei. Drept în față, ușa termopan ce dă drept în balcon... A fost instalată de ,,meseriași'' cam de mântuiala, căci trec curenții de aer pe sub ea ca printr-o turbină. Când ninge, vântul spulberă fulgii de nea, se bagă zăpada până aproape de masă. Frigul încremenește până și caloriferele de tip nou din aluminiu, care oricum sunt
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și de cele asemănătoare. Așa este. Să vedem cum va ajunge cetatea să le asigure pe acestea. O dată, îl va avea pe agricultor, apoi pe constructor, apoi pe țesător? Sau vom adăuga acolo și pe cizmar și pe încă un meseriaș dintre cei ce se îngrijesc de nevoile trupului? Desigur. Deci cetatea, redusă la esențial, ar consta din patru sau cinci oameni. Așa se pare. Ei bine, nu trebuie însă ca fiecare dintre ei să-și pună munca sa în comun
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
armelor? Câtuși de puțin. Însă noi l-am oprit pe cizmar să vrea să ajungă țesător sau zidar, ci /i-am prescris să fie/ cizmar, pentru ca treaba cizmăriei să fie bine făcută în cetatea noastră; la fel fiecăruia dintre ceilalți meseriași i-am încredințat o singură îndeletnicire - cea pentru care este dăruit prin fire - pe care urmează să o practice bine de-a lungul vieții întregi, fără a scăpa timpul potrivit și eliberat de alte îndeletniciri. Dar oare meseria războiului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
amestecat aur în facerea acelora dintre voi în stare să conducă. De aceea ei merită și cea mai mare cinste. Câți le sunt acestora ajutoare, au argint în amestec, iar fier și aramă se află la agricultori și la ceilalți meseriași”. Fiind voi toți înrudiți, veți zămisli copii mult asemănători cu voi înșivă; se poate însă întâmpla ca un copil de argint să se nască dintr-un părinte de aur și dintr-unul de argint să se nască unul de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
novele, tot de Dito și Idem sub titlul În rătăcire conțin: Răzbunare, Romanul Zoiei, Pablo Domenec, Vera, Noria și tot în aceeași colaborare tragedia istorică Ana Boleyn. Volumele de poezii germane originale: Furtune, Liniștea mea, Vrăjitoarea, Iehovan, Patria, Cântece de meseriași, Rheinul meu, Cântece de Mare și Cartea mea; multe din aceste poezii au fost traduse în limba românească de Coșbuc și publicate în Minerva, 1906, sub titlul Valuri alinate. Trebuie să mai existe traduceri din poeziile Carmen Sylvei și de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în text că de la 1 octombrie 1932 se reduc cu 50% cotele actuale ale impozitului agricol, impozitul pe clădiri scade de la 12 la 10%, cota impozitului pe profesii (avocați, medici, ingineri, arhitecți) de la 8 la 6%, iar de la micii industriași (meseriași) care lucrează singuri sau ajutați de cel mult șase persoane taxa cifrei de afaceri nu se mai percepe... „O lege binevenită” este legea controlului averilor, trebuincioasă din toate punctele de vedere, că se va putea controla averea tuturor înalților dregători
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
abonaților la Luptătorul. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. 131 * „Pentru libertatea presei” era publicat în Glasul Bucovinei din 20 decembrie 1931 protestul Sindicatului ziariștilor bucovineni care se ridica „cu ultimă energie contra confiscării ziarului Luptătorul din Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIV, XV al Gremiului Architecților în Bucovina și al Uniunii micilor industriași și meseriași din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. 131 * „Pentru libertatea presei” era publicat în Glasul Bucovinei din 20 decembrie 1931 protestul Sindicatului ziariștilor bucovineni care se ridica „cu ultimă energie contra confiscării ziarului Luptătorul din Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIV, XV al Gremiului Architecților în Bucovina și al Uniunii micilor industriași și meseriași din Bucovina, apare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIV, XV al Gremiului Architecților în Bucovina și al Uniunii micilor industriași și meseriași din Bucovina, apare la Cernăuți, ianuarie 1929, în limba română dar mai mult în germană, lunar, redacția și administrația în strada Regina Maria nr. 27 (Tipografia „Mercur”), în patru pagini. Editor Max Veissmann, giranți responsabili Karl Mayerowicz și Anton Zawada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Max Veissmann, giranți responsabili Karl Mayerowicz și Anton Zawada. În editorialul scris pentru români, singurul material în întregul ziar, se apreciază „că nici o pătură a populației n-a fost lovită atât de greu de criza economică mai mult decât breasla meseriașilor, ceea ce explică starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Anton Zawada. În editorialul scris pentru români, singurul material în întregul ziar, se apreciază „că nici o pătură a populației n-a fost lovită atât de greu de criza economică mai mult decât breasla meseriașilor, ceea ce explică starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]