19,907 matches
-
nu eram încă pregătită și am mai făcut 2 ani în sat, unde era liceu agricol, doar prima treaptă. După încă doi ani, mi-am încercat norocul din nou în oraș, dar de data asta, am ales o școală de meserii care se numea, școală profesională. Am intrat acolo și a fost bine, am făcut un an și șapte luni și am avut asigurată cazarea și masa. A fost bine, pentru că mama nu trebuia să plătească nimic. Am avut o perioadă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
La un timp s-a auzit glasul lui Puicuță: Se zărește felinarul din poarta crâșmei! Ca mâine ajungem. Și tare am chef ca în noaptea asta să golim polobocul cu vin al crâșmarului! Se vede treaba că ești nou în meserie, Păvăluță băiete,de nu știi că la Costache vinul și rachiul nu se termină niciodată. Nou în cărăușie, dar vechi între băutori, ha ha ha! Unde-i Pâcu să te audă și să vezi tu ce ar fi morfolit muștiucul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Flaubert a dat mare bătăi de cap Tribunalului, care a considerat cartea sa Bouvard și Pécuchet, rămasă neterminată, drept „o capodoperă Închinată reconversiei profesionale“. Mulți dintre membrii DHRA se recunoscuseră În cei doi eroi ai cărții, care au renunțat la meseria de copiști pentru a se dedica pe rând agriculturii, grădinăritului, științei despre păstrarea hranei, chimiei, anatomiei, medicinei, biologiei, geologiei, arheologiei, arhitecturii, istoriei, mnemotehniei, literaturii, dramaturgiei, gramaticii, esteticii, politicii, gimnasticii, ocultismului, teologiei, filozofiei, religiei, educației, muzicii și planificării urbane, fără a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de labirintul funcționăresc din Viața de Apoi. Totul a Început Încă de la recepție: RECEPȚIONERUL: Bine-ați venit. Numele, vă rog. NAPOLEON: Napoleon Bonaparte. RECEPȚIONERUL: Vreo literă dublă? NAPOLEON: Nu. RECEPȚIONERUL: Ocupația? NAPOLEON: Împărat. RECEPȚIONERUL (după ce a răsfoit Îndelung nomenclatorul de meserii): Nu avem așa ceva. Poate impiegat. Sau Împâslitor pânză sticlă. NAPOLEON: Nu, Împărat. RECEPȚIONERUL: Unde v-ați desfășurat activitatea? NAPOLEON (deja iritat): Întoată Europa. RECEPȚIONERUL: Aha. Deci flotant. La mine scrie caporal, dar probabil că dosarul n-a fost actualizat (Întinzându
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și pe spinările unor pietoni, oprirea În totalitate a traficului, ceea ce pentru el avea conotația, ba nu, scuzați!, Însemnătatea unui stop cardiac În inima Cetății Eterne. Mai mult ca orice, gândul blocajului definitiv, calvarul oricărui agent de circulație pasionat de meseria sa, l-a cutremurat, dându-i un curaj nebunesc. Cu ce era, mă rog, situația diferită față de oricare altă seară de trafic sufocant, mai ales la ora când toți se Îndreptau spre case venind de la serviciile lor bine plătite - slujbe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
biroului, de unde mi-a dăruit o privire azurie ca apele de cristal de la Waikoropupu. Acum, când nu mai trebuia să Împartă spațiul cu dublura, părea de două ori mai frumoasă. — Cum v-ați dat seama? m-a Întrebat ea. — Secretele meseriei. Să zicem că v-aș oferi un preț bun pentru a avea acces la secretele-astea. Ce era să răspund? Că prețul potrivit presupunea o străveche activitate umană generatoare de extaz și, uneori, de pensie alimentară? Sunt prea domn pentru
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
regal care tocmai a ciopârțit urechea suveranului. Ca un dresor de purici dând spectacole Într-o canisă. Ca un balon plutind printr-un poligon de tir . Nu-mi rămânea decât să trag obloanele și să mă apuc de o altă meserie, poate curățător de tancuri petroliere sau controlor al sexului la pui. Dar cum mă descoperise? Ce mă dăduse de gol? Îl urmărisem doar de la mare distanță, cu infinite precauțiuni. Niciodată privirile nu ni se Încrucișaseră, niciodată nu se oprise În fața
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
reumatic. Vezi? Chiar și aici ai simțit nevoia să faci o comparație de toată jena. Încheieturile unui reumatic, puahhh... — Ai dreptate, a admis Kuznețov. Cred c-o să trebuiască să rescriu pasajul. — Sincer, cred c-ar trebui să te lași de meseria asta. — E imposibil. Deja am semnat un contract pentru următoarea carte. Vrei să știi despre ce-i vorba? — Mai bine-aștept filmul. — De ce ești răutăcios cu cel care ți-a dat viață? Uite, ca să-ți faci o idee, e vorba despre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-mi amintesc măștile pe care le-a schimbat de atâtea ori. înrobit patimei care acolo - pe scândurile scenei - transformau fiecare clipă în respirare a unei existențe imaginate. A avut norocul unor profesori de aur: Aurel și Victoria Costescu-Duca. A învățat meserie chiar și de la un idol între cântăreții generației antemergătoare: Dinu Bădescu. A avut șansa de a găsi la Opera Română, așa cum exista ea la Cluj și la București în deceniul al șaselea, un mod de a trăi - integral - în teatru
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
care este o vedetă. Atâta zvârcolire, atâta geamăt, atâta tulburare pe scenă, când de fapt este felul lui vesel, zburdalnic, hâtru, contagios în bună dispoziție. Și câte mai știe să facă tocmai cu mâinile lui: o casă întreagă, bricolaj și meserii de tot felul... îl reaud, la telefon, în ziua când împlinește 70 de ani. Tot energic, tot pe vorbă delicată, sperând la proiecte inteligente, mulțumit că ne-am amintit prilejul. Cum să-l uităm? (Cotidianul, 13 ianuarie 1977) P. S.: O
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
colorate, și-a urcat în avion, cu destinația Otopeni. Experiența n-a fost inutilă. El a devenit specialist în sortat dosare de Securitate, care la urma urmelor trebuiau clasificate după aceleași principii ca și puii de găină. Și cum natura meseriei îl punea în contact cu o sumă de oameni cu greutate, care știau bine că o mână spală pe alta, în câteva luni scriitorul și-a văzut visul cu ochii: cărțile sale vechi au fost reeditate, premiate și puse în
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
de seminar, până la lucrarea de licență sau de doctorat - se poate obține prin mica publicitate, de la profesioniștii compilațiilor?! Vorba ceea: dai un ban, da' stai în față. Iată o nouă și rentabilă ocupație care ar trebui urgent introdusă în nomenclatorul meseriilor în-dră-gite de români. Cunosc o universitate pe care nicicând n-a împovărat-o prestigiul și căreia un ziar local i-a acordat de curând titlul de "fabrică de doctori". Titlu pe deplin meritat, de vreme ce, încă înainte de 1990, toți activiștii locului
Titluri cu tarif by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9199_a_10524]
-
cei doi țărani care asistă la ultima vânătoare i-am luat dintr-o realitate pe care am trăit-o așa cum se întâmplă adesea, pentru ca, de fapt, construim un patch-work și sunt niște creaturi total abrutizate. Înnegrirea trăsăturilor face parte din meserie. Nu fac cadouri nimănui! Waligny poate să fie patetic, poate să fie odios, dar nu-l percep ca fiind ridicol, si de aceea nu l-am masacrat. Lucru pe care l-am făcut cu țăranii care sunt niște primate cu
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
1989, în ambientul unei vizite a unor prieteni, în jur de ora 18,00 sunt chemat telefonic la unitate de către comandantul acesteia, lt. col. Rizea Ion. Musafirii au rămas acasă la mine dar la plecare spre unitate le-am spus că meseria de ostaș nu ține cont de momentul în care ne găseam. Mi-am cerut scuze și am plecat la unitate. Ajuns relativ repede am constatat că toate cadrele unității fuseseră chemate în cazarmă în condițiile unei alarme de luptă. Mi-
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
de învățământ superior: Academia Forțelor Terestre, secția chimie, Institutul Politehnic București și Academia Militară Generală, secția infanterie. Revenind, aveam o repulsie față de persoana generalului Militaru și de aceea nu i-am executat ordinul, indiferent de consecințele asupra mea. Numai că meseria mea, a ostașului este pregătirea pentru luptă și lupta. Cu alt prilej stimate cititor mă voi apăra în detaliu, amănunțit, asupra acestui aspect al neexecutării ordinului lui Militaru. Dar să reluăm la evenimentele din acea perioadă în garnizoana Huși. Din
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
o adversitate față de securitate care monitoriza orice silabă pronunțată împotriva regimului Ceaușescu la rândurile organizate la ușa magazinelor alimentare în miezul nopții. Lumea nu înțelegea că sunt niște operatori de securitate ai statului de atunci, ce trebuiau să-și facă meseria așa fiind sistemul. Mă opresc asupra câtorva persoane cu funcții importante la nivelul orașului Huși. Încep cu ing. Ioan Neamțu, directorul I.A.S. Huși. Pe acest om îl cunoșteam personal îndeosebi când lucram direct cu dânsul în toamnele agricole unde
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
M-a condus în încăperea în care era, găsindu-l într-o stare de ,,imponderabilitate” și îmbrăcat în pijama. Părăsind reverența, mi-a făcut câteva aprecieri jignitoare la adresa armatei, iar eu văzând cum vorbește, l-am întrebat care-i este meseria de bază. Mi-a spus că este electrician. Eu i-am replicat sec ,,se cunoaște”, după care i-am propus să-i asigur paza, dacă-l afla cineva că este acolo, să fie apărat eu asigurându-l de discreție. A
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
la drept vorbind era făcută și în mod experimental, în armată fiind necesară pentru repararea tehnicii militare de specialiști din toate armele. Astfel că în 1966, unii subofițeri au fost selectați pentru a face unele cursuri de specialitate în domeniul meseriei și în urma unor examene să fie promovați ca maiștri militari cu gradul conform vechimii. Aici a fost punctul forte pentru că cei care au dat examene de maiștri chimiști la școala unde eram și pe care i-am ajutat foarte mult
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
multe activități militare cu ocazia unor zile naționale și cu specific militar. Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, la masa festivă, ce am organizat-o la o sală de club mi s-a dedicat și o poezie specifică meseriei dedicată de fostul comandant Cata Martin pe care țin să o redau în continuare.
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
venit de hac. Și mi-a zis Virgil să nu le combin! Așa... Ce remarcam? Ce căutam? Stilul ziceam... asta caut. Îl tot caut, printre trend-uri, fashion-iconuri, street chip&chic-uri, vedete, starlete, sexi-adolescente, reviste, mall-uri, mame... Grea meserie." Și tot așa, pînă la sfîrșitul articolului. Că a picta nu e totuna cu a scrie știm de mult, doar Luminița Mihai dă semne că nu a aflat încă acest amănunt. Cît despre pîrîiașele ce i-au izvorît autoarei din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9221_a_10546]
-
prea mare pentru dl Eugen Simion. Aș spune chiar: dimpotrivă. Sunt unul dintre cei dezamăgiți, contrariați, șocați de evoluția de după 1990 a intelectualului care în perioada comunistă constituia un veritabil reper profesional pentru noi, cei care ne încercam în dificila meserie de critic literar. I-am citit mereu cu plăcere cărțile, le-am recenzat cu entuziasm, le-am recitit și nu m-au dezamăgit. E limpede, în breasla lui, Eugen Simion va rămâne unul din cei patru-cinci critici și istorici literari
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
Prietene Smith, din cîte Înțeleg, insinuezi că de fapt n-am deschis seiful și deci n-am găsit nimic, adică mă faci mincinos, ceea ce aproape că mă jignește. Te rog să ai mai multă Încredere În mine. — Prietene Pablo, În meseria noastră, prea multă Încredere strică. Nu avem aceeași meserie, eu sunt doar o persoană privată care Încearcă să-și ajute prietenii. Nici o problemă, și eu Încerc să ajut nerecunoscătoarea națiune americană, făcînd pe agentul CIA. Dacă Îmi amintesc bine, cînd
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
n-am deschis seiful și deci n-am găsit nimic, adică mă faci mincinos, ceea ce aproape că mă jignește. Te rog să ai mai multă Încredere În mine. — Prietene Pablo, În meseria noastră, prea multă Încredere strică. Nu avem aceeași meserie, eu sunt doar o persoană privată care Încearcă să-și ajute prietenii. Nici o problemă, și eu Încerc să ajut nerecunoscătoarea națiune americană, făcînd pe agentul CIA. Dacă Îmi amintesc bine, cînd am intrat În casă, dormeai. Poate că numai ai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
DANSUL FOCULUI Adrian Petrescu (n. 4 iunie 1976, Cluj-Napoca) ilustrează tipul de scriitor autentic, ancorat, dincolo de mode și clipe efemere, într-un Olimp luminat de seninătate și echilibru. În timpul săptămânii, când nu se ocupă cu scrisul, practică meseria de depanator-montator de echipamente uzate, adică e doctor de cărți. Firma unde le repune în circuit poartă denumirea de Anticariat. în fișa postului scrie simplu: administrator, calificare obținută la Facultatea de profil a Universității „Babeș-Bolyai“ din urbea natală. Pentru a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
e mama croitoriei, spune Angelina, asta așa o fi, apoi urmează cusutul, atenție mare Delfinașule, ce-ți mai umblă degețelele, mai mare dragul să te vadă omul muncind, și nu în ultimul rînd, călcatul, dresul, pusul pe umeraș, retușul final. Meserie, artă, e atunci cînd nici nu te mai gîndești la lucrul pe care îl faci, cînd totul vine de la sine. Tușica apucă cu ochii închiși balotul de stofă, îl trîntește pe masă, îl desfășoară, alege lungimea de care are nevoie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]