257,135 matches
-
pasiv-impersonal. Interesul acestor resurse gramaticale apare evident mai ales în perspectiva contrastiva: față de celelalte limbi romanice, română trebuie să recurgă mult mai des la construcțiile "cu subiect nedeterminat", pentru că utilizează mult mai des conjunctivul (care marchează gramatical persoană) în locul infinitivului (mijloc ideal pentru sensul generic). De fapt, construcțiile cu sens generic nu privesc doar subiectul, ci apar într-o mare varietate de poziții gramaticale ("dacă te doare capul, trebuie să te vadă un medic"; "nu te supără cînd se vorbește despre
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
seamă,ascet pios, timid și care nu vrea să supere pe nimeni i se opune un demon dezlănțuit, plin de forță, seducător, viril, care-și îngenunchează victima și perturbă liniștea sătucului. Două ipostaze pe care Adi Carauleanu le joacă cu mijloace bine dirijate și stăpînite, o vreme fiindu-ti greu să descoperi trucul: că este unul și același. Doina Deleanu o părăsește pe Teibele cea cuminte, exemplara în comportament și în micuța comunitate, o femeie cu simțurile anesteziate de tradiție, pentru
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
de marmură, Agrigento e stîngul, Selinunte e dreptul," (Elegia italica). Sau: "Dar aud clipocind Ada și Tevere dinspre izvoarele mitice/ spre metropolele plămînilor tăi? (ibidem). Sau: "Lacul Bracciano și tainicul, umbrian Trasimene,/ întunecatul Bolsena le presimt, cam unde ți-e mijlocul sacru" (bidem). Asimilarea datelor "străine" e deplină, cuprinsă în metabolismul unui suflet care-și obține cu ajutorul lor mulaje delicat-solemne. Năzuința poetului e cea a aproximării unei unități cît mai bogate a componentelor propriei ființe, comunicînd cu universul. Artificiile cărturărești devin
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
dos,/ Iarna-l port cu mita-n jos/ Greu, greu de uitat. * Curioasă această situație pe care nu reușesc să mi-o explic: știi că cel cu care te cerți are perfectă dreptate, și continui să-l ataci, deși la mijloc nu-i vorba de nici un interes mai serios, de nici un cîștig, de nici o plăcere de a contrazice, o ceartă si-atît. El are dreptate, sigur, ți-ai dat seama din primul moment, dar, confuz și prost vorbitor, adversarul nu stie să
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
îl percep tot mai mult ca pe unul dintre ei! Având că mâna dreaptă un scamator într-ale logicii precum Dudu Ionescu, e clar că dl Constantinescu a pășit pe terenul alunecos în care îl interesează păstrarea puterii prin orice mijloace, inclusiv prin adoptarea unui populism desantat, a unui antiintelectualism respingător și a unui naționalism păgubos. Marea problemă pe care o am cu condamnările lui Miron Cozma și a "tigaretistilor" e una de context, adică de logică. Să le luăm pe
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
legat prea mult de Fabius Maximus care, în calitate de curtean, încercase să-l susțină că moștenitor al tronului pe Agripa Postumus, împotriva lui Tiberiu, fiul Liviei. Ea, că mama violență a lui Tiberiu, avea să arunce asupra poetului petrecăreț trăznetul, la mijloc mai fiind vorba și de aventurile fiicei sale, Iulia, companioana de nebunii cu mediul poetului. Mare va fi fost stricăciunea pedepsită crunt de perechea imperiala, deoarece însuși Ovidiu mărturisește: "De ce oare oi fi văzut eu acel lucru? De ce oare ochii
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
indică în continuare doar numărul ziarului; sublinierile îmi aparțin); "știți proverbul cu lupul la stîna? Tot așa și cu viscolul" (2698), "Astăzi, roată vremii se intoarce" (2686). Acest registru accepta diminutive ("Nu ne mai speriem de o ploicica", 2150) sau mijloace expresive și orale de realizare a sensului superlativ: "ninge cît vedem cu ochii" (2699). Semnale orale, dependente de existența unei perspective subiective sînt și folosirea prezumtivului ("o fi mai cald, dar...", 2692), luarea unei distanțe față de sursa informației ("în următoarele
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
erau cu adevarat exilați politic activi, înfruntînd toate riscurile unei astfel de alegeri. Există un cod moral al exilului, care separă net diaspora politică, de stînga comunistă din țară și din Occident, pe care trebuia să o combată prin orice mijloc. Din nefericire, multi așa-zis "rezistenți", de fapt colaboratori cu regimul de la București, vorbesc astăzi în numele exilului politic. Am asistat anul trecut la o astfel de performanță, la Academia Română din Romă, unde un asemenea "rezistent" care în anii stalinismului călătorise
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Comedia Franceză"? Un amestec de prețuire pentru rigoarea și știința rostirii cuvîntului, a plasării accentului în frază, pentru valoarea acordată textului cu o amendare a unui joc static, bazat nu în primul rînd pe artă actorului că un complex de mijloace, ci pe vocația rostirii. Am privit spectacolul Vicleniile lui Scapin conștientă de șansă de a vedea pe scena Teatrului Național din București zece dintre actorii trupei Comediei Franceze, dar și cu sentimentul acut dezvoltat pe parcursul derulării reprezentației că mă aflu
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
-l face pe Scapin un singuratic disperat, într-o lume la fel de disperată, care își afirmă starea prin gesturi atît de exterioare (cum a fost acela al sugrumării cuiva de către cineva, repetat aiurea pînă la anulare) și printr-o puținătate de mijloace teatrale, mi s-a părut cumva și împotriva tradiției textului și nerealizata actoriceste. Nu m-a impresionat nici o interpretare. M-a surprins sărăcia artei și a mijloacelor. În propunerea lui Gérard Giroudon - Scapin, șirul de trucuri și vicleșuguri care ar
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
cuiva de către cineva, repetat aiurea pînă la anulare) și printr-o puținătate de mijloace teatrale, mi s-a părut cumva și împotriva tradiției textului și nerealizata actoriceste. Nu m-a impresionat nici o interpretare. M-a surprins sărăcia artei și a mijloacelor. În propunerea lui Gérard Giroudon - Scapin, șirul de trucuri și vicleșuguri care ar fi trebuit susținute mereu altfel în funcție de receptor, s-a redus la o singură formulă executată absolut de fiecare dată la fel, oricine ar fi fost cel ce
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
putință infinită de creație a poporului peste care domnește și pe principiul unei libertăți, neîmpiedicată de nici o cenzură, nici de aceea a fățărniciei, a împins această putere de creație la infinit. Se poate discuta dacă marea mișcare provocată de imensele mijloace puse-n pierdere de către suveran, a corespuns în calitate intențiilor regale și dacă sforțarea scriitorului ar putea să se apropie de nivelul lor. Poate că da, sau, mai repede, poate că nu. Realitatea este că intelectul lucrează și că lucrează
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
arătă retractili cînd sînt incitați cu soluții radicale. Neînduplecarea incomodează, s-ar preferă cîteodată o abordare mai destinsa, măi înceată, măi supla în dezvelirea relelor. Zadarnic m-am zbătut să-i conving, pe cale rațională, pe cei onest nedumeriți, ca la mijloc e o neînțelegere. Neîndemînatic mă transpuneam în modul lor de percepere a lucrurilor și observăm că e tulburata comunicarea. De unde țîșnește discordanta? Dacă Ana Blandiana stăruie pătimaș pentru o clarificare pînă în pînzele albe - acțiunea ei nu denotă un instinct
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
deceniu (că și în celălalt) se datora exclusiv imaturității electoratului. Putea să fi fost electoratul cît de matur (cum crede autorul că s-a petrecut la alegerile din decembrie 1937) trucajul în alegeri se practică sfidător cu cele mai variate mijloace, de la votare pînă la măsluirea rezultatelor. Și asta pentru că regele numind guvernul, care, apoi, făcea alegerile, acestea știa întotdeauna să le cîștige. La noi, atunci, guvernul nu era expresia alegerilor ci, paradoxal, invers. Personalitatea regelui Carol al II-lea, bine
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
supunerea. Sînt documente și informații care atestă că sovieticii erau înțeleși cu ungurii și bulgarii pentru a ne atacă simultan pe trei fronturi, în cazul cînd România ar fi refuzat ultimatumul. Și un război pe trei fronturi România nu avea mijloace să ducă. În condițiile vitrege date, cedarea, de tipul strategiei brîncovenești, a fost singura alternativă posibilă. Țară s-a împuținat tragic, dar și-a păstrat statalitatea. Și regele a plătit, pentru asta, cu tronul. Trecînd la personalitatea lui Ion Antonescu
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
importanțele vîrtuți de exegeza ale d-lui Alexandru Săndulescu. Volumul se citește cu mare interes, peste tot întîlnind observații fine, pătrunzătoare care vor rămîne, cu siguranță. În studiul despre Alecsandri- omul de lume aflăm că poetul cultiva scrisoarea că un mijloc de mondenitate și rafinament spiritual, neexistînd, aici, intenționalitatea artistică. A știut, toată viața, să-și ocrotească o existență senina, de beatitudine, ferindu-se iarnă de frig (de care a suferit constant), fie în căldură bine întreținută a conacului de la Mircesti
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
a apucat, te știam om serios", și el se necăjea, așa că am început să semnez Barbu B. Brezianu, ca să evit confuziile. Uitați, de exemplu aici, un număr din Ultima oră, din 2 martie 1929. Vedeți? Semnătură mea cu B. la mijloc. Inițiativa paginii acesteia îi aparținuse tot lui Comarnescu. Aflase el că mai trăiește, complet uitat și paralizat din 1915 în urmă atentatului unui nebun, Alexandru Davilla. Și ne-a trimis la el. Bietul Davilla stătea pe lînga Sanatoriul Antoniu, pe
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
de un limbaj anume, ci de forma optimă prin care poate dialogă cu lumea din jur și, mai apoi, prin care își poate dezvălui credibil propria lui lume fabulatorie, afectiva și morală, el a recurs, în ultimii ani, la toate mijloacele pe care le-a avut la îndemînă: de la desen la pictură, de la colaj la instalație, de la performance la filmul video și de la notă de jurnal intim la confesiunea publică. Nouă expoziție pe care Ilea a deschis-o acum în București
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
banditismului politic a apus chiar si in România. După crearea acestui precedent (care sper să coincidă cu o trezire la viață a Justiției române), le va fi foarte greu diverșilor pescuitori în ape tulburi să mizeze în continuare exclusiv pe mijloace ilegale. Va veni, să sperăm, și rândul celor care au folosit și folosesc serviciile secrete pe post de poliție politică, va trebui să vină și rândul celor care au abuzat cu nerușinare de funcții și poziții politice pentru a face
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
descoperim dacă privim rolul cărților în anumite momente ale societății europene. Karl Popper face, într-o conferință din 1989, afirmația șocantă că, la începutul democrației ateniene, s-a aflat prima piața liberă a cărții din istorie. La Atena, puțin după mijlocul secolului VI înainte de Cristos, copierea, expunerea și vînzarea de papirusuri cu opera lui Homer, din ordinul lui Pisistrate, au determinat o intensificare a schimbului de idei, a vietii spirituale, în general, constituind cele dinții forme de societate civilă din istorie
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
arestat, ci și-a luat măsuri personale de atac. Atac nocturn spre Capitala, într-o formă de război fulger cu puterea. Fapt fără precedent în mineriadele anterioare, Miron Cozma recurge pentru prima dată la expediția nocturnă. Mineriada de noapte, ca mijloc de acțiune, dezvăluie pentru prima dată, absolut vădit, ca și în mineriadele desfășurate la lumina zilei a existat o latură tenebroasa - acea latura care a făcut ca aproape fiecare dintre expedițiile lui Miron Cozma la București să lase în urmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
Z. Ornea Românul este o specie literară tîrzie în orice cultură și cum literatura noastră a aparut tocmai spre mijlocul secolului trecut, românul își poate revendică adevărată naștere după al doilea război mondial, înflorind efectiv în interbelic. Sigur, îi putem detecta începuturile tocmai în secolul al XVIII-lea cu baroca Istorie ieroglifica (1705) a lui Cantemir, apoi, făcînd un pas
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
în care am învățat să nu mă surprindă nimic, mărturisesc spășit că inițiativa "nemuritorilor" m-a uluit! Nu mi-aș fi imaginat că instituția care pe vremea comunismului s-a umplut de atâta rușine va avea curajul (da, pentru că la mijloc e un curaj al sfidării!) s-o ia de la început cu mișmașurile, minciuna și nesimțirea. Nu mi-ar fi trecut prin minte că președintele Academiei e atât de orbit de patimi încât să nu-i pese nici de onoarea numelui
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
celor doi primari. Ce l-a împiedicat pe primarul general să preia controlul operațiunii deszăpezirii urbei dacă nu i-a plăcut opera subordonaților săi? E, de asemenea, greu de priceput de ce dl. George Pădure nu a rezolvat problema ghețușului cu mijloace de primar, nu de angajat al salubrității. Dacă exemplul său va fi urmat și de alții, mîine, poimîine, ministrul Transporturilor se va urca pe locomotivă sau va da cu mătura prin vagoane, ca să dea exemple ceferiștilor. Și tot despre primari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
pîine") tăcerea noastră, a tuturora. Dar Pîine de tăcere este o carte prea interesantă, ca literatură, pentru a ne lăsa pradă haloului de stranietate și tragism despre care vorbeam. Adrien Pasquali, istoric literar, traducător și prozator helvet al generației de mijloc (s-a născut în 1958, în Valais), părea să dețină cîteva din atuurile majore ale cîștigătorului, într-un spațiu cultural (cel romand) nu o dată parcimonios în elogii și dificil în a-și accepta (dar și în a-și construi) particularitatea
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]