2,165 matches
-
el cunoaște imnurile potrivite și eficace, spune (Yasna 28, 11): Tu, cel care În aceste șimnuriț păstrezi pentru totdeauna Adevărul și Gândul Bun, o Domnxe "Domn" Înțelept, Învață-mă cu gura ta, potrivit cu Spiritul tău, să rostesc șaceste imnuriț prin mijlocirea cărora existența primordială va deveni prezentă. Răsplata (mșda) are, mai ales În asemenea fragmente, o valoare escatologică evidentă, la fel ca În g³th³ (Yasna 34, 13): șArată-neț calea despre care Îmi spui, o Doamne, care este cea a Gândului Bun
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
literal „viziune”, dar În aceste contexte escatologice are mai degrabă sensul de „conștiință”). Într-un fragment din Uștavaitș G³th³, poetul Își exprimă dorința de a putea traversa podul Împreună cu toți cei care, „bărbați și femei”, au făcut fapte bune prin mijlocirea Gândului Bun și au Întărit Adevărul. El adaugă că la „podul Despărțitorului” vor ajunge și karapan și kavi (cf. mai sus, subcapitolul 2.3) pentru a deveni apoi, după ce vor fi puși În fața propriei conștiințe (da¶n³xe "dae>na>"), oaspeți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cazuri: se duce la templu (19,1 și 19,14). În al doilea caz, se roagă cerând ajutorul lui Dumnezeu (19,15-19). Urmează de fiecare dată o intervenție a profetului Isaia. În 2Rg 19,2-4, regele cere expres ajutorul și mijlocirea rugăciunii sale. În 2Rg 19,20, însă, profetul trimite drept mesaj regelui un lung oracol împotriva regelui Asiriei (19,21-34). Prima concluzie (19,8-9) sugerează că Senaherib a trebuit să abandoneze, cel puțin pentru o perioadă, planul de a asedia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
societăților neoccidentale, în primul rând o putere de disoluție a vechilor structuri, nu obligatoriu și de creare a unora noi și acesta este cel dintâi aspect care pune serios în discuție prezumțiile teoriilor dezvoltării prin modernizare. Să examinăm chestiunile prin mijlocirea acelor teorii care prezintă dezvoltarea drept un fenomen imputabil proceselor modernizării. Înainte de a examina această serie teoretică, să reținem clasificarea pe care Alvin J. So o face teoriilor dezvoltării. O primă clasă este aceea a teoriilor care asimilează dezvoltarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceea că modernizarea și dezvoltarea devin comprehensibile prin agentul capabil să le declanșeze și să le întrețină (1964). Care este grupul social responsabil pentru modernizarea economică a lumii a treia? În vederile lui McClelland, al cărui model îl prezentăm prin mijlocirea lui Alvin J. So, acesta este format din întreprinzători autohtoni, nu din politicieni sau din consilierii occidentali. În consecință, clasa politică trebuie să investească în factorul uman, nu doar în infrastructurile economice. Pentru a-și verifica ipoteza, el a utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
investitorii întrețin într-o societate un spirit care inspiră amânarea gratificării; managerii induc în societate un spirit de disciplină. Există deci mai multe centre de energii potențiale pentru modernizare în societate. Teoria baricadelor Davis, ale cărui idei le prezentăm prin mijlocirea lui Alvin J. So, propune un model complementar la teoria lui Weber, acela al baricadelor, pe care le utilizează societatea spre a se apăra de efectele modernizării, mai ales când acestea sunt puternic disolutive. Ideea că schimbarea socială indusă de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probleme de balanță de plăți și dificultăți politice”; „Regimurile care sunt cele mai subdezvoltate azi și mai feudale sunt cele ce-au avut cele mai strânse legături cu metropola în trecut” (So, 1990, p. 96); Să reținem, în fine, prin mijlocirea lui Dos Santos, definiția dependenței: „relațiile dintre două sau mai multe state (țări) îmbracă forma dependenței când unele dintre ele (cele dominante) pot să se dezvolte și să se autoimpulsioneze, pe când altele (cele dependente) pot face acest lucru numai ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
foarte ușor reformulate, restructurate sau chiar rescrise din temelii în funcție de necesitățile de stat. Datorită acestor proprietăți, cărțile școlare și literatura didactică pe care acestea o alcătuiesc se pretează unei interpretări în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate ideologic, prin mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căruia putea acționa în direcția modelării cognitiv-comportamentale și axiologice a propriilor populații. Rămâne ca în capitolele imediat următoare să examinăm concepția despre naționalitate transmisă prin canalele instituțiilor de învățământ, precum și imaginea trecutului colectiv aprobată statal (i.e., memoria colectivă) instituită prin mijlocirea literaturii didactice în conștiința istorică a elevilor. 3.1.3. Concepția despre naționalitate Am urmărit, mai devreme, procesul de metamorfozare succesivă a conceptului de "națiune" în gândirea Școlii Ardelene, de la înțelegerea juridică a națiunii ca elită privilegiată, la elasticizarea granițelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât naționalistă, cât religioasă. M.-L. Murgescu (1999) sintetizează mariajul dintre doctrina patriotismului și morala religioasă prin insolita noțiune de "civism creștin" (p. 52). Religia primează în fața națiunii, chiar dacă cea din urmă nu este complet absentă din mesajul propagat prin mijlocirea manualelor de istorie. Înainte de orice, educația publică derulată în statele danubiene modelează supusul religios, loial mai întâi Bisericii și Credinței, abia apoi Domnului și Patriei. Într-un univers școlar dominat de bucoavne și texte religioase, în care finalitatea educației era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a fi simple transmițătoare inocente din punct de vedere ideologic de cunoaștințe tehnice, aceste cărți școlare își asumau la modul explicit și declarat deschis sarcina de educație morală. Patriotismul difuzat prin mijlocirea literaturii didactice, despre care am văzut că era în fapt pre-naționalist, avea ca finalitate ideologică asigurarea loialității politice a populației față de status quo. În scopul decriptării modului de gestionare a trecutului (i.e., memoria colectivă) caracteristic perioadei de timp pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu oasele înaintașilor noștri" (p. 7). Patria nu e nici limba, care poate fi doar un instrument pragmatic de comunicare, "un mijloc de translațiune al daraverilor [negustorilor] dintre ei" (p. 9). Ea trebuie să fie depozitarul experiențelor istorice, suportul prin mijlocirea căreia se perpetuează în timp, ad infinitum, tradiția istorică lăsată moștenire de generațiile primordiale, expresia liturgică a sufletului românesc. Schimbând direcția de înaintare și luând-o pe calea cunoașterii catafatice, Delavrancea își precizează din ce în ce mai clar concepția biologizantă a națiunii: "Părinții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statale românești au acționat simultan pe două fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce învață un sistem energetic-dinamic situat într-o ambianță, un complex de alte sisteme energetice și dinamice, și care acționează prin adaptări, ajustări, modificări etc., privite ca acțiuni de învățare. În fundamentarea teoriilor acțiunii, învățarea are la bază achiziția prin mijlocirea experienței anterioare solicitând procesele intelectuale. Formarea acțiunilor mentale constituie temelia formării celorlalte procese psihice. Teoriile fiziologice prezintă mecanismele neurologice ale învățării, considerându-le esențiale. Aceste teorii explică învățarea pornind de la ipoteza că aceasta are la bază recrutarea neuronilor pentru un
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
presiunea factorului antropic prin activitățile socio-economice, fapt ce generează un anumit mod de gospodărire, prin aplicarea unui management adecvat, care trebuie să se întemeieze pe efectele produse de ființa umană (constructoare, reglatoare și beneficiară a producției agroecosistemului) asupra ecosistemelor, prin mijlocirea factorilor socio-economici. Proiectul își propune aplicarea conceptului de sisteme de agricultură ecologică integrată în arealul montan, ca rezultat al sintezei principiilor de agricultură ecologică emanate de practicile tradiționale, dar și a sintezei principiilor de agricultură din diverse lucrări științifice. Cercetarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]