3,411 matches
-
pe degetele mele, parfum ce variază de la o specie la alta - de vanilie, de lămâie, de mosc sau cu miros dulceag, mucezit, greu de definit. Încă nesatisfăcut, m-am avântat mai departe. În sfârșit, am văzut că ajunsesem la capătul mlaștinii. Terenul ce se Înălța dincolo de ea era un paradis de lupine, căldărușe și scrophulariacee. Sub pinii Ponderosa Înfloreau crini Mariposa. În depărtare, umbrele norilor fugari Împestrițau verdele Întunecat al versanților de deasupra arborilor de construcție și griul cu alb al
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mai bune, Departamentul de Război al Statelor Unite dezvăluise reporterilor planurile pentru o Forță Navală aeriană. În iulie, Blériot a zburat de la Calais la Dover (făcând și o buclă suplimentară când și-a pierdut direcția). Era sfârșit de august. Brazii și mlaștinile din nord-vestul Rusiei au gonit prin fața ochilor mei și În ziua următoare au cedat locul pădurilor de pin și pârloagelor germane. Mama și cu mine jucam un joc de cărți numit duraciki, pe o masă rabatabilă. Deși era ziua-n
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prăpădește de râs Duma Vlaicului. I-o momit și i-o tras pe șfară cătinel-cătinel, unde-o pohtit Măria sa, la loc strâmt și cu mocirlă. Ce i-o fătat mintea "Năzdrăvanului"! zice logofătul Tăutu căzut în admirație. O pitit în mlaștină, în smârcurile Racovățului, dincolo de pod, o pitit sumedenie de buciumași și trâmbițași... Și, când or prins să buciume și darabanele să bubuie, s-o iscat un tărăboi de ziceai că sună Apocalipsa! adaugă Luca Arbure. "Ahaaa!!", și-au zis turcaleții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și darabanele să bubuie, s-o iscat un tărăboi de ziceai că sună Apocalipsa! adaugă Luca Arbure. "Ahaaa!!", și-au zis turcaleții!, hohotește hatmanul Șendrea, "acolo-i bârlogul ghiaurului!! Pe el!!! Înainte!!! Aiaia!! Allah!!! Allah!!!" Și s-or înglodat în mlaștină până la burta cailor, și-a fost o îmbulzeală de se călcau pe bătătură, nici să se scarchine turc pe turc!... "Înainte!!! Înapoi!!! Înapoi!!! Înainte!!!..." Mamăăă!!! Ce viermuială!! Ce bulucbășie!! își freacă mâinile cu bucurie vornicul Bodea. Taie!! Împunge!! Lovește!! Omoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a săbii aș prețălui cu aurul ista... Pune coroana pe treapta de jos; rămâne cu capul gol, cu pletele blonde pe spate. Aferim nostimadă când o afla Mohamed-sultan, de așa trântaie ce-o mâncat strălucita armie a Împărăției, rușinată în mlaștina ce-i zice "La Podul Înalt", hohotește vornicul Bodea, un roșcovan cu ochi de viezure, musteți pe oală și o gură hlizită. Și când te gândești că Süleyman-Hadâm-Pașa avea strașnică poruncă: "Pe afurisitul ghiaur al Moldovei de barbă să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
da drumul acelor care-i călcaseră țara în picioare și întinseseră o mână îndrăzneață către cununa sa. Dacă aveți atâția bani și putere, ce-ați căutat aici la mine?", striga el nenorociților, care fură înfipți în țepile ce împodobiră sălbatec mlaștina cruntă." N. Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești răutăți întrece și pe dracul; și, care în urma biruințelor lui asupra hanilor tătari și asupra vecinilor unguri și munteni... pretinzându-se neatârnat... a năvălit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
luptat strămoșii nu vom putea explica școlarilor cum de mai existăm și ce au ei de urmat. și am mers la tablă și le-am pus ca pe cutia de șah și trupe și căruțe și tunuri și apă și mlaștină și ce și cum. Nu știu ce-a mai fost, adică nu mai are importanță. Eram afară, respiram și mă întrebam de ce domnul Mămăligă zâmbea cu gura până la urechi. Luasem examenul! * și iată-mă și pe mine între furci. Profesorul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
arestări care începuseră să zeciuiască liniștea comunității. Mi se strecura în suflet o teamă bolnavă, altceva decât teama din tranșee, o teamă amplificată poate și de oboseala atâtor zadarnice speranțe. Intrasem cu tot cu viața și sărăcia noastră într-o mlaștină unde pașii se înfundau în neștiut până la dispariție. Am intrat. Stătea lipit de tocul ferestrei bătând cu un singur deget în clapa lemnului. Un minut-trei. Afară mașina, aceeași mașină sau una asemănătoare cu cele care, sub perdeaua nopții se opreau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
au făcut robii pământului și ai copiilor. De fapt, s-au smerit și s-au înălțat. Au fost niște mucenici deoarece s-au jertfit pentru copiii lor; au crezut în ei și au reușit să-i scoată la mal din mlaștina patimilor. I-au văzut pe toți la casa lor, oameni între oameni, chiar dacă copiii nu s-au întors imediat să le mulțumească, să-i slăvească și să le facă viața mai ușoară. Mai port în inimă durerea că nu am
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
dispărut și «cea mai frumoasă și cea mai mare insulă fluvială urbanizată a Europei», prin acoperirea cu pământ a traseului canalului Apei moarte. Azi, a mai rămas doar amintirea din toponomastica stradală: Piazza Isolo și via Interrato dell'Acqua morta (Mlaștina acoperită). Câștigarea pâinii cu propria muncă În timpul vacanțelor școlare de vară și pentru o bună parte a anului 1885, a contribuit și Giovannino la susținerea familiei. Și-a găsit de lucru făcând-o pe curierul pe lângă un librar, care își
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o pată mai supărătoare pe tablou a fost epidemia de holeră ce cuprindea capitala. La vremea aceea, St. Petersburg încă mai era un oraș cu aspect foarte oriental și dotat cu servicii municipale destul de înapoiate. Această întinsă cetate, ieșită din mlaștini prin voința lui Petru cel Mare, își etala seria de palate rococo, cu zidurile lor de culoare sînge de bou, verde fistic și galben șofran pe malurile estuarului Nevei, de unde se vedea săgeata de aur a Amiralității, sau de-a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
romano nu mai era deșertul contemplat de Chateaubriand. Vedeai aici gospodării prospere înconjurate de eucalipți, dar din punct de vedere administrativ Roma se afla tot în zona "malarică": imediat ce ajungeai pe dealurile Sermoneta și Piperno spre Terracino, apa stătută a mlaștinilor Pontice luceau în stufărișul cîmpiei; iar cazurile de paludism se întindeau, prin mlaștinile de la Maccarese populate cu turme de bivoli negri, pînă dincolo de Pisa; vestitele "castelli romani" Frascati, Albano, Castelgandolfo nu erau, nici ele, scutite. Se poate măsura progresul înregistrat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de eucalipți, dar din punct de vedere administrativ Roma se afla tot în zona "malarică": imediat ce ajungeai pe dealurile Sermoneta și Piperno spre Terracino, apa stătută a mlaștinilor Pontice luceau în stufărișul cîmpiei; iar cazurile de paludism se întindeau, prin mlaștinile de la Maccarese populate cu turme de bivoli negri, pînă dincolo de Pisa; vestitele "castelli romani" Frascati, Albano, Castelgandolfo nu erau, nici ele, scutite. Se poate măsura progresul înregistrat de atunci. Cînd m-am reîntors în 1913, ca ministru, am putut să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
rațe grăbite să ajungă la baltă, spre a cerși, sufocați, o privire binevoitoare de la Stăpîn, în cea mai aiuritoare escortă de onoare. De la Constantinopol la Salonic am călătorit cu trenul, traversînd cîmpii, fără să fi văzut țipenie de om, doar mlaștini unde berzele în căutare de broaște își înălțau silueta ascuțită printre stufărișuri. Acest traseu terestru te făcea să pierzi priveliștea feerică oferită de sosirea cu vaporul în golful ca un arc de cerc, încadrat de munții cu flancurile acoperite de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
atacurile pentru a permite țării să-și regăsească echilibrul normal. Toate aceste figuri ministeriale erau reprezentative pentru păturile sociale din Belgia cărora le aparțineau. Brocqueville era tipul gentilomului, mare vînător în fața Celui de Sus, priceput în a bate miriștile și mlaștinile cu pușca în mînă, în a da pe gît vinul de Burgundia fără ca, la cei 70 de ani ai săi, să piardă ceva din măiestria manevrelor politice, parlamentare și de culise. Hymans, cu trăsături rafinate, păr argintiu, amintind de unele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
De ce este Claudia de acord să-i citească povestea fratelui ei? * Ce ai învățat tu din această povestire? 2) Desparte în silabe și grupează cuvintele următoare după numărul de silabe din care sunt alcătuite. mână, veveriță, cap, temperatură, sare, pește, mlaștină, frumusețe, grădină, dimineață, tipografie, deal, animal, munte, vânt, vânat, aspirator, șes, căldură, matematic. 3) Scrie cuvinte în care să folosești, pe rând, fiecare din silabele următoare: ea, ia, ie, uă, ua. 4) Alcătuiește propoziții în care să folosești cuvintele scrise
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
senzația arderii și înghețării corporale, dar fără tendința spre limita eliberatoare a decesului căci sunt mai viu ca niciodată și nemuritor întru blestemul damnării finale. Încercarea de a striga, precum un pelerin ce s-a rătăcit și se scufundă în mlaștini necruțătoare, este opturată de fluviul negru ce mă înghite, aruncându-mă, mai adânc, în crizele unui înec ce nu se termină. Resimt, apoi, experiența pierderii tuturor celor dragi, sentimentul ratărilor marilor speranțe și intenselor iubiri, inutilitatea și plictisul, ura exacerbată
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Ca o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să facă, după V. Eftimiu, basm dramatizat (Făt-Fru-mos, Păcală), cu vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii", "mlaștina", "spinul", "călătorul", "scorbura", "frunza", "malul", cifruri cu corespondent în universal. UMORIȘTII Caragiale, Teleor, Bacalbașa creară o tradiție a umorului, ce îngădui lui D. Anghel și lui St. O. Iosif să se dedice genului vesel. Viața românească primi cronicile lui G.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din cer", "incendii" "în diamant", barbiza excesiv, dând indicații de facultate poetică în descrierea parnasiană a unei cești: Văd timp de bătălii. Leat mediu. Cu alții-n fier și-n gânduri grave, Dădu și prințul un asediu. Pe undeva, prin mlaștini slave. Acum scrie o poezie (Elegii și alte poeme, Cântecele regilor de jos) cu ușoară tendință socială, de un sentimentalism minor, patetică, la chipul transparent, cu mâhniri delicate: Orașe - păduri fără foi! - Jefuitoare - ale anilor, Iată, îmi chem amintirile, Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În ceea ce privește modul de utilizare a terenurilor, în bazinul superior al râului Bahluieț există următoarele folosințe actuale: intravilan (5,63%), pășuni și fânețe (28,22%), păduri (11,48%), livezi (2,87%), vii (2,61%), terenuri agricole (47,52%), lacuri (0,8%), mlaștini (0,87%). Terenurile arabile sporesc în suprafață, îndeosebi în ariile centrale ale bazinului hidrografic Bahluieț (pe terasele Bahluiețului, pe moșiile așezărilor rurale), dar se întâlnesc și în zonele marginale ale acestuia. Vița-de-vie este cultivată, mai cu seamă, pe versanții din jurul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
În ceea ce privește modul de utilizare a terenurilor, în bazinul superior al râului Bahluieț există următoarele folosințe actuale: intravilan (5,63%), pășuni și fânețe (28,22%), păduri (11,48%), livezi (2,87%), vii (2,61%), terenuri agricole (47,52%), lacuri (0,8%), mlaștini (0,87%). Terenurile arabile sporesc în suprafață, îndeosebi în ariile centrale ale bazinului hidrografic Bahluieț (pe terasele Bahluiețului, pe moșiile așezărilor rurale), dar se întâlnesc și în zonele marginale ale acestuia. Vița-de-vie este cultivată, mai cu seamă, pe versanții din jurul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
mai lasă celor rămași plânsul inimii Lui Iisus, care topește în picuri nevăzuți plânsul etern cu care noi, pământenii, facem legătura cu morții noștri dragi și cu Dumnezeu. Moartea camarazilor noștri nu trebuie să ne clatine, să ne cufunde în mlaștina deznădejdii. Ea înseamnă îndemn la credință și luptă. Iisus cu moartea Sa a biruit moartea și celor din morminte, dăruindu-le viață veșnică. Neamul nostru românesc, prin jertfă și moarte, a creat istorie și va trăi pururi, iar peste călăi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trebuie să ardă adevărul în care să se regăsească fapte de bun român și bun creștin. Când Dumnezeu va trimite îngerii lui să culeagă faptele noastre pământești pentru care ați depus legământ de slujitor și apostol, vei fi găsit în mlaștina minciunii, pe drumul pierzării, nu pe cărarea Crucii lui Hristos cu inima curată. Prea Sfinția Ta, întoarce-te la adevăr, la conștiință. Legionarii au dat râuri de sânge pentru Hristos și Neam. Au zidit altare, nu au pângărit cele sfinte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ românesc și slujesc pe străin, în loc să slujească pe cei care i-au ales, mințindu-ne cu slogane perfide, împingându ne în mlaștina pieirii. Moartea unui neam începe cu deposedarea de pământ, care înseamnă Patrie. Mintea celor care ne conduc azi e puțină, și o folosesc, cât o au, pentru jefuire și distrugere a tot ce a mai rămas din vechiul nostru patrimoniu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Aud cum cresc lichenii/ în ochiul oglinzilor negre/ și-n încăperea strâmtă unde m-am întors/ văd cum se prelinge pe ziduri/ vorbire străveche,/ nevindecatele răni/ de pe trupul leprosului// Cu fața spre asfințit/ în singurătate/ lunec/ cu treptele casei/ în mlaștinile zămislitoare/ de putredă frăgezime” (Al patrulea amurg). În următoarele cărți se reiau aceleași teme și motive, cu variații de ton. Universul din Multcălătoare / Preatrecătoare (1981), din nou întunecat, e înghețat, împietrit, veșted („regatul de iască al Mumei”), iar lamentoul sună
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]