11,461 matches
-
mijloace de subsistență și de ce-i trebuia cu de prisos. În anul 1399 el iertă moșiei Polcăuții toate îndatoririle de bir și sarcini cătră domnie, precum și datoria de-a pescui trei zile pe an moruni pentru masa domnească, fiind această moșie a mănăstirii Strugalea cu hramul Maicei Domnului; și tot mănăstirii aceștia Vodă-i rândui 15 chible de grâu și două buți cu vin, să aibă a le lua în tot anul de la Curtea domnească. Au așezat ca nimeni să nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
călugărilor voie de-a căuta pe teritoriu unguresc atât pășune pentru vite cât și orice le-ar mai fi trebuit din ale traiului. Și principele Serbiei, Ștefan, manifestă o deosebită bunăvoință pentru această mănăstire, căci în anul 1407 îi recunoscu moșiile situate pe teritoriu sârbesc și dăruite ei de cătră tată-său Lazăr, iar pentru a se înmulți populația de pe acele moșii el purtă de grijă ca toți aceia cari vor recruta coloniști să fie scutiți de dări și sarcine. După
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ale traiului. Și principele Serbiei, Ștefan, manifestă o deosebită bunăvoință pentru această mănăstire, căci în anul 1407 îi recunoscu moșiile situate pe teritoriu sârbesc și dăruite ei de cătră tată-său Lazăr, iar pentru a se înmulți populația de pe acele moșii el purtă de grijă ca toți aceia cari vor recruta coloniști să fie scutiți de dări și sarcine. După interesele bisericești se luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de instrumente oarbe a acelei neastâmpărate ambiții care, îmboldită de satana, i-a putut amăgi să fugă pe furiș din Ungaria și să ia de sine și arbitrariu în stăpânire o provincie laterală a Ungariei. În urmarea acestora regele confiscă moșiile ce le avea Bogdan Dragoș și coborâtorii lui cei haini în Maramureș, anume moșia Cuhnea Mare și cu multe cătune, ca fiind ale coroanei, apoi dărui cu ele pe voievodul Balcu, pe fiul voievodului Sass din Maramureș și pe frații
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amăgi să fugă pe furiș din Ungaria și să ia de sine și arbitrariu în stăpânire o provincie laterală a Ungariei. În urmarea acestora regele confiscă moșiile ce le avea Bogdan Dragoș și coborâtorii lui cei haini în Maramureș, anume moșia Cuhnea Mare și cu multe cătune, ca fiind ale coroanei, apoi dărui cu ele pe voievodul Balcu, pe fiul voievodului Sass din Maramureș și pe frații săi Dragu, Dragomir și Ștefan, pentru că aceștia ținuseră cu credință la coroana Ungariei, se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
coroana Ungariei, se împotriviseră hainilor coborâtori ai lui Bogdan-Dragoș, îi oferiseră regelui Moldova și preste tot se arătaseră zeloși în serviciu, alipiți, folositori și vrednici de răsplată. În anul 1373 cei doi frați Balcu și Dragu se așezară pe o moșie câștigată de ei, Boczko din Maramureș, își sporiră acolo numărul moșiilor și dădură ocazie de-a se naște și putința unei activități influente unei vestite familii nobilitare ungurești, anume Dragfi, răsărită mai târziu din coborâtorii lui Dragul. În anul 1383
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regelui Moldova și preste tot se arătaseră zeloși în serviciu, alipiți, folositori și vrednici de răsplată. În anul 1373 cei doi frați Balcu și Dragu se așezară pe o moșie câștigată de ei, Boczko din Maramureș, își sporiră acolo numărul moșiilor și dădură ocazie de-a se naște și putința unei activități influente unei vestite familii nobilitare ungurești, anume Dragfi, răsărită mai târziu din coborâtorii lui Dragul. În anul 1383 regina Maria a Ungariei dărui voievodului Balcu, fișpan în Satmariu, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
secuilor, pe când al treilea frate al lor, Dragomir, și un văr al lor, Tatemir, făcură zeloase servicii regatului unguresc în război. Prețuind după vrednicie meritele părintelui lor, regele Sigismund dărui în anul 1387 fiului și moștenitorul[ui] lui Dragomir două moșii ce se țineau de cetatea Huszt și erau în comitatul Maramureșului, răsplătindu-l astfel cu multă milă. Cumcă numele Balcu e într-adevăr Baliza, iar numele Dragu nu e decât o scurtare a lui Dragoș se vede din confruntarea diplomei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această țară și să-și sporească cu efect influența lor proprie în țară. În acest spirit se întîmplă că Vladislav, principele de Opeln, în calitatea sa de regent vremelnic al Poloniei, dete în anul 1378 comandantului de arcași, românului Alexandru, moșia Hodlo lângă pârâul Tîrnova, permițîndu-i totodată ca administrația și justiția pe această moșie să se poarte după dreptul românesc. Regina Ungariei, Maria, exercită chiar fără jenă un drept de suveranitate asupra Poloniei, dăruind în anul 1383 o moșie din Galiția
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
În acest spirit se întîmplă că Vladislav, principele de Opeln, în calitatea sa de regent vremelnic al Poloniei, dete în anul 1378 comandantului de arcași, românului Alexandru, moșia Hodlo lângă pârâul Tîrnova, permițîndu-i totodată ca administrația și justiția pe această moșie să se poarte după dreptul românesc. Regina Ungariei, Maria, exercită chiar fără jenă un drept de suveranitate asupra Poloniei, dăruind în anul 1383 o moșie din Galiția ostașului moldovenesc Iosif, fiul boiarului velit Petru. Sub stăpânirea lui Ludovic cel Mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
românului Alexandru, moșia Hodlo lângă pârâul Tîrnova, permițîndu-i totodată ca administrația și justiția pe această moșie să se poarte după dreptul românesc. Regina Ungariei, Maria, exercită chiar fără jenă un drept de suveranitate asupra Poloniei, dăruind în anul 1383 o moșie din Galiția ostașului moldovenesc Iosif, fiul boiarului velit Petru. Sub stăpânirea lui Ludovic cel Mare regatul unguresc ajunse la mare putere și vază, dar sub administrarea personală a fiicei sale, regina Maria (1382 - 1386) și sub conducerea mumei ei, a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Balița (Balcu) și Dragoș, așezați în Maramureș și purtând titlul de voievozi, solicitară de la patriarhul ecumenic și câștigară de la dânsul multe prerogative ce merită a se menționa în favoarea mănăstirii Sf. Mihail, care stătea sub patronatul lor îndeosebi și era pe moșiile lor. Spre acest scop Dragoș Voievod merse însuși la Constantinopol și-i espuse patriarhului în persoană și cu multă stăruință cererea sa. Patriarhul luă deci mănăstirea în a sa nemijlocita apă {EminescuOpXIV 197} scutire și conducere patriarhicească o sustrase de la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
patriarhicească o sustrase de la jurisdicțiunea arhiepiscopului respectiv, orândui pe Pachomie, egumenul acestei mănăstiri, exarh cu toate drepturile și datoriile, având a se subordina numai patriarhatului și mai dispuse, pe lângă acestea toate, ca conducerea mănăstirii, administrația averii și duhovnicia supremă pe moșiile ce se țineau de mănăstire (Selagiu, Artunti, Ongotza, Imbereki, Zizowi, Balwanezi și Bistra), sfințirea de biserici și hirotonirea de preoți precum și exercițiul tuturor drepturilor arhipăstorești să se cuvină, înlăuntrul acestei regiuni, exarhului și egumenului Pachomie. După moartea acestui din urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unde-și așeză scaunul domnesc. Plin de mândrie de sine, el se iscălea pe documentele, datate din capitala Roman "mare autocrat, stăpânitor și regent al Moldovei de la munte pân-la mare" și răsplăti pe oștenii săi cu daruri foarte însemnate de moșii. În anul 1393 prestă, împreună cu boierii săi de frunte, omagiu formal de vasalitate și jură credință regelui Vladislav Iagello, reginei Hedviga și regatului Poloniei, despre care act a și eliberat document în toată regula. Prin întîmplările din învecinata Polone, dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regelui Vladislav Iagello cât și ducelui Witold, în caz dacă va ajunge la scaunul domnesc ce i se cuvine după părintele său; promise apoi amîndoror, adecă regelui și ducelui stăruitoarea fidelitate de vasal, supunere și ascultare, dărui regelui și regatului moșia Sepina (terram Sepinensem, probabil că moșia Șipenița din valea Prutului) cu hotarele ei vechi și iertă regelui cu totului tot datoria de banii pe care acesta-i împrumutase de la tatăl său Petru în anul l388. Dar cooperarea și ajutorul la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Witold, în caz dacă va ajunge la scaunul domnesc ce i se cuvine după părintele său; promise apoi amîndoror, adecă regelui și ducelui stăruitoarea fidelitate de vasal, supunere și ascultare, dărui regelui și regatului moșia Sepina (terram Sepinensem, probabil că moșia Șipenița din valea Prutului) cu hotarele ei vechi și iertă regelui cu totului tot datoria de banii pe care acesta-i împrumutase de la tatăl său Petru în anul l388. Dar cooperarea și ajutorul la război la cari era îndatorit în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu-și rostise aprobarea canonică pentru aceasta. Dar și de altmintrelea Iuga Vodă gândea la înflorirea țării. La locuri potrivite el descălecă sate și orașe, le dădea hotare suficiente, dăruia pe boierii ce se distingeau și pe oștenii viteji cu moșii și puse în fine temelie la înființarea unei călărimi regulate, de care avea nevoie pentru apărarea țării sale. Cu toate acestea intră în ceartă și scurt război cu Mircea; viteazul voievod al Valachiei, în a cărui prinsoare își încheie scurta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
excluderea oricărui altuia, și acei cari și-au arogat-o aceasta pot să ceară un preț pentru serviciul puterilor naturii. Dar oare dovedește aceasta că-i costă ceva pe cei cari și-au arogat acest drept? Dacă A are pe moșie un cataract desigur că va primi rentă pentru el. E clar însă că munca pe care-o face apa e tot atât de gratuită ca și acea a vântului care pune-n mișcare aripele unei mori. Singura deosebire între amândouă e că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de la țară și de la popor cât se poate de mult și a le da în schimb cât se poate de puțin. Ce era însă cauza acestui absentism? De ce proprietarii nu ședeau în Jamaica ori în Irlanda să-și administreze singuri moșiile? Pentru că politica oprea chiar rafinarea zahărului, oprea formarea unei clase de mijloc din care să se compuie populațiunile orașelor, între cari plantatorul să fi aflat o societate și care l-ar fi îndemnat să simtă * ca patria lui. 942 {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a mulge vacile mult timp după ce vițelul e-nțărcat și nu mai are trebuință de supt. Țâțele vacii sânt disproporționat de mari și mulgerea urmează înainte. În Columbia însă obiceiul de-a mulge vacile a încetat, parte din cauza marii întinderi a moșiilor, parte din alte cauze. În puține generațiuni s-au restabilit structura naturală a părții și starea naturală a funcțiunii. Secrețiunea de lapte nu intervine la vacile din țara aceasta decât la ocazii deosebite și anume în prezența reală a vițelului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuprinde (90, p. 311). într-un basm bucovinean (Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă) publicat de Ion Sbiera în 1886 (25), eroii pleacă în căutarea zmeilor, pentru a recupera (la fel ca în colinda noastră) „cheia raiului și lumina soarelui”. Dar între „moșia oamenilor” și „moșia zmeilor” ei trebuie să traverseze „câmpul cu somnul”, căruia Busuioc nu-i poate rezista decât cu ajutorul lui Sucnă-Murgă (adevăratul erou), care îl trezește (68). V.I. Propp face legătura între motivul epic al căderii într-un somn letargic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
311). într-un basm bucovinean (Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă) publicat de Ion Sbiera în 1886 (25), eroii pleacă în căutarea zmeilor, pentru a recupera (la fel ca în colinda noastră) „cheia raiului și lumina soarelui”. Dar între „moșia oamenilor” și „moșia zmeilor” ei trebuie să traverseze „câmpul cu somnul”, căruia Busuioc nu-i poate rezista decât cu ajutorul lui Sucnă-Murgă (adevăratul erou), care îl trezește (68). V.I. Propp face legătura între motivul epic al căderii într-un somn letargic (de regulă al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stâlpi „de judecată” (divină, obștească sau pro- fesională), „de sacrificii”, „suplicatorii”, „de legare sau dezlegare a frățiilor” (de cruce, de sânge), „de spovedanie” etc. (3, pp. 67, 112 ; 7, pp. 486-487 ; 91, pp. 192-196 ; 94, pp. 184- 185). „La hotarele moșiei sătești - scrie Romulus Vulcănescu -, sub un pom considerat «sfânt» (brad, stejar, fag, plop), conform tradiției, periodic sau ocazional, se adună roată bătrânii satului, în ziua sorocită jude- cății” (91, p. 192). Dar anume în privința paltinului și anume în privința rolurilor pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nevoit să-și caute o călăuză : N-ai văzut, Doamne, pe-aicea, D-un bohor, de-o fiară neagră ? Răspunsul ne sugerează drumul spiralat, labirintic al voinicului : De te-i duce precum vii, Pe bohor îl vei găsi... [Voinicul] Șapte moșii că-mi săriară, Cu bohor s-alăturară, De trei ori roată-i deteară, într-o scară se lăsară, Cu patru suliți mi-l tăiară. Zăbovi, de mi-l coji. Mititel focșor făceară, Bune bucate găteară (63, pp. 78-79). Octavian Buhociu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vetrelor (un arhaic indicator demografic era numărul de „fumuri”, deci de vetre, din care era constituit satul), la care se adaugă construcțiile și amenajările de folosință comună : biserica, cimitirul, moara, fântânile, ulițele etc. Ultimul hotar, (ideal) circular și concentric, delimitează moșia (țarina) satului de spațiul natural rămas în exterior. La modul ideal, satul arhaic apare ca un spațiu cultural avansând progresiv, în „cercuri” concentrice, dintr-un punct „central” de iradiere, în dauna spațiului natural. Se poate intui o ierarhizare a spațiilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]