2,375 matches
-
suplimentare de la participanții la grup. Pauza de cinci secunde este folosită de multe ori după ce un participant face un comentariu. Această pauză scurtă provoacă de multe ori apariția altor puncte de vedere sau aprobarea atitudinii adoptate înainte. Exisă în rândul moderatorilor neexperimentați o tendință de a vorbi prea mult sau de a trece prea repede de la un subiect la altul, de obicei din cauză că îi incomodează liniștea. De multe ori, o pauză scurtă va avea ca rezultat apariția punctelor de vedere suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de a trece prea repede de la un subiect la altul, de obicei din cauză că îi incomodează liniștea. De multe ori, o pauză scurtă va avea ca rezultat apariția punctelor de vedere suplimentare, mai ales atunci când este însoțită de contactul vizual cu moderatorul. Exersați pauza de cinci secunde cu membrii familiei, prietenii sau colegii de serviciu. Vă va permite să vă acomodați cu această tehnică. SFAT Gândiți-vă la trecut, prezent și viitor Moderatorii de succes se gândesc la ce s-a discutat
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
mai ales atunci când este însoțită de contactul vizual cu moderatorul. Exersați pauza de cinci secunde cu membrii familiei, prietenii sau colegii de serviciu. Vă va permite să vă acomodați cu această tehnică. SFAT Gândiți-vă la trecut, prezent și viitor Moderatorii de succes se gândesc la ce s-a discutat deja, la ce se spune în momentul de față și la ce aspecte rămân să mai fie abordate. Acest lucru îi ajută să vadă în perspectivă obiectivul grupului și să mențină
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
lucruri în legătură cu acest aspect. • Continuați. • Altceva? • Vă rog să explicați la ce vă referiți exact. • Nu înțeleg. Folosiți insistența o dată la începutul interviului, pentru a comunica importanța preciziei răspunsurilor. De exemplu, dacă un participant indică aprobarea spunând „Sunt de acord”, moderatorul trebuie să insiste spunându-i „Spuneți-ne mai multe lucruri în legătură cu acest aspect” sau „Ce experiențe v-au făcut să ajungeți la această concluzie?”. Metoda folosită de câteva ori în acest fel întărește senzația că sunt de dorit mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de vedere sunt necesare și de dorit. Este necesar să li se reamintească participanților acest lucru, dacă ei nu fac altceva decât să se pună de acord asupra aceleiași idei. După ce a fost aprobat de mai multe ori același concept, moderatorul poate întreba „Este cineva de altă părere?” sau „A avut vreunul dintre dumneavoastră o experiență diferită?” sau „Mai sunt și alte puncte de vedere?”. Experții, dominatorii, participanții timizi și cei care bat câmpiitc "Experții, dominatorii, participanții timizi și cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și cei care bat câmpii" Unul dintre aspectele interesante ale discuțiilor în cadrul focus grupurilor este constituit de faptul că sunt reunite persoane ce provin din medii diferite și care au caracteristici diferite. Totuși, caracteristicile individuale pot reprezenta o provocare pentru moderator. Există patru tipuri de participanți ce reprezintă provocări - expertul, dominatorul, participantul timid și cel care bate câmpii. „Experții” autoproclamați pot provoca probleme speciale în cadrul focus grupurilor. Ceea ce spun sau modul în care spun anumite lucruri îi poate inhiba pe alți
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ori experți, dar în majoritatea cazurilor nu sunt conștienți de modul în care sunt percepuți de către ceilalți. De multe ori, ei sunt identificați în timpul conversației informale de dinaintea ședinței. După cum am specificat mai devreme, încercați să îl așezați pe dominator lângă moderator,pentru ca acesta din urmă să-și poată exercita controlul prin intermediul limbajului corpului. Atunci când această strategie nu funcționează, este necesară folosirea tacticii mai directe a schimbării centrului atenției prin metode verbale. De exemplu, puteți spune: „Îți mulțumim, John. Mai sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Dimpotrivă, există alte persoane care se gândesc și vorbesc în același timp. Participanții timizi și gânditori au de multe ori păreri valoroase, dar este necesar un efort mai mare pentru a-i determina să își detalieze opiniile. În măsura posibilităților, moderatorul ar trebui să îi așeze pe participanții timizi față în față cu el la masă, pentru a mări contactul vizual la maximum. Contactul vizual constituie, de multe ori, o încurajare suficientă pentru a-i determina să vorbească, iar dacă toate
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
îi așeze pe participanții timizi față în față cu el la masă, pentru a mări contactul vizual la maximum. Contactul vizual constituie, de multe ori, o încurajare suficientă pentru a-i determina să vorbească, iar dacă toate celelalte metode eșuează, moderatorul îi poate numi: „Tom, nu vreau să fii exclus din conversație. Ce părere ai?”. Persoanele care bat câmpii folosesc multe cuvinte și durează o veșnicie până ajung la o concluzie, dacă încearcă să tragă o concluzie. Acestor persoane le place
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
un astfel de participant vorbește, de cele mai multe ori, pe lângă subiect și poate consuma o bună parte din prețiosul timp de discuție. Ca regulă generală, întrerupem contactul vizual cu persoana care bate câmpii după aproximativ douăzeci sau treizeci de secunde. Asistentul moderator trebuie să facă același lucru. Uitați-vă la foile pe care le aveți în față, uitați-vă la ceilalți participanți, întoarceți-vă cu spatele la persoana ce vorbește, numai nu vă uitați la cel care bate câmpii. Imediat ce această persoană se oprește
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
lucru. Uitați-vă la foile pe care le aveți în față, uitați-vă la ceilalți participanți, întoarceți-vă cu spatele la persoana ce vorbește, numai nu vă uitați la cel care bate câmpii. Imediat ce această persoană se oprește sau face o pauză, moderatorul trebuie să fie pregătit să pună imediat următoarea întrebare sau să repete întrebarea care se discută în momentul respectiv. În continuarea discuției, ar fi mai bine ca echipa de moderare să limiteze contactul vizual cu persoana care are tendința de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să pună imediat următoarea întrebare sau să repete întrebarea care se discută în momentul respectiv. În continuarea discuției, ar fi mai bine ca echipa de moderare să limiteze contactul vizual cu persoana care are tendința de a bate câmpii. Unii moderatori fac o precizare în partea introductivă a discuției, menită să îi atenționeze pe participanți referitor la importanța de a-i asculta pe toți. „Din experiențele petrecute cu grupurile asemănătoare cu acesta, am aflat că unele persoane au tendința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și ne oferă informații de valoare, de obicei îl vom lăsa să vorbească în continuare. Totuși, vom lua atitudine dacă bate câmpii și le răpește celorlalți șansa de a vorbi. Cum reacționăm la comentariile participanțilortc "Cum reacționăm la comentariile participanților" Moderatorii trebuie să fie atenți la modul în care reacționează la comentariile făcute de participanți, atât verbal cât și non-verbal. De multe ori, răspunsurile moderatorului sunt deprinderi inconștiente. Este nevoie de autodisciplină și experiență pentru a înlătura obiceiurile cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
răpește celorlalți șansa de a vorbi. Cum reacționăm la comentariile participanțilortc "Cum reacționăm la comentariile participanților" Moderatorii trebuie să fie atenți la modul în care reacționează la comentariile făcute de participanți, atât verbal cât și non-verbal. De multe ori, răspunsurile moderatorului sunt deprinderi inconștiente. Este nevoie de autodisciplină și experiență pentru a înlătura obiceiurile cum ar fi datul din cap sau emiterea răspunsurilor verbale scurte. Obiceiul de a da din captc "Obiceiul de a da din cap" Unii moderatori obișnuiesc să
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ori, răspunsurile moderatorului sunt deprinderi inconștiente. Este nevoie de autodisciplină și experiență pentru a înlătura obiceiurile cum ar fi datul din cap sau emiterea răspunsurilor verbale scurte. Obiceiul de a da din captc "Obiceiul de a da din cap" Unii moderatori obișnuiesc să dea din cap încontinuu atunci când se fac comentarii. Dacă mișcarea este înceată, continuă, adresată tuturor, este de multe ori un semn de încurajare: „Vă ascult, continuați”. Totuși, dacă este o mișcare scurtă, se presupune că denotă aprobarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Aha”, dar altele ar trebui evitate dacă transmit ideea de corectitudine sau aprobare. Printre răspunsurile care trebuie evitate se numără: „Corect”, „Foarte bine” sau „Excelent”, deoarece implică judecăți referitoare la calitatea comentariului. Încheierea întrunirii focus grupuluitc "Încheierea întrunirii focus grupului" Moderatorul are la dispoziție câteva opțiuni pentru încheierea focus grupului. Probabil cel mai des întâlnit procedeu constă în a le mulțumi pur și simplu membrilor grupului pentru participare, a le da cadoul sau suma promisă, dacă este cazul, și a le
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
în a le mulțumi pur și simplu membrilor grupului pentru participare, a le da cadoul sau suma promisă, dacă este cazul, și a le ura călătorie plăcută până acasă. O soluție mult mai bună o reprezintă procedeul prin care asistentul moderator sau moderatorul recapitulează pe scurt principalele idei discutate și întreabă dacă sumarul este corect. Această metodă ajută în procesul ulterior de analiză. Este prima ocazie pe care echipa de cercetare o are să realizeze un rezumat al discuției de grup. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
le mulțumi pur și simplu membrilor grupului pentru participare, a le da cadoul sau suma promisă, dacă este cazul, și a le ura călătorie plăcută până acasă. O soluție mult mai bună o reprezintă procedeul prin care asistentul moderator sau moderatorul recapitulează pe scurt principalele idei discutate și întreabă dacă sumarul este corect. Această metodă ajută în procesul ulterior de analiză. Este prima ocazie pe care echipa de cercetare o are să realizeze un rezumat al discuției de grup. Atunci când este prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Atunci când este prezentat acest scurt rezumat, cercetătorii trebuie să fie atenți la semnele pe care le comunică participanții prin limbajul corpului, fie că sunt expresia aprobării, a ezitării sau a confuziei. Atunci când sumarul care durează două, trei minute este încheiat, moderatorul solicită comentarii, adăugiri sau rectificări. O tactică suplimentară pentru încheiere constă în a pune o întrebare finală, metoda fiind cea descrisă în capitolul 3. Moderatorul oferă o trecere în revistă a studiului, după care îi întreabă pe participanți, „Am trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
aprobării, a ezitării sau a confuziei. Atunci când sumarul care durează două, trei minute este încheiat, moderatorul solicită comentarii, adăugiri sau rectificări. O tactică suplimentară pentru încheiere constă în a pune o întrebare finală, metoda fiind cea descrisă în capitolul 3. Moderatorul oferă o trecere în revistă a studiului, după care îi întreabă pe participanți, „Am trecut ceva cu vederea?”. O variantă a acestei tehnici este folositoare în cazul în care participanții ezită să vorbească, deoarece îi inhibă aparatura de înregistrare. Soluția
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
niciodată acest lucru în realitate.) Gândiți-vă ce opțiuni aveți pentru a rezolva problema și cum puteți evita această situație pe viitor. Cum reacționăm la întrebările participanțilortc "Cum reacționăm la întrebările participanților" Uneori, participanții la focus grupuri îi pun întrebări moderatorului în timpul întâlnirii. Trebuie să vă așteptați la acest lucru; este ceva normal și se poate chiar să fie benefic discuției. Întrebările apar înainte de întrunire, chiar după introducerea discuției, în timpul discuției sau la sfârșitul acesteia. Strategia răspunsurilor diferă în funcție de momentul când
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
acestor întrebări este acela de a da răspunsuri, dar nu și de a oferi informații care pot îndrepta participantul într-o anumită direcție. Întrebările puse după introduceretc " Întrebările puse după introducere" Nu solicitați aceste întrebări. De obicei, introducerea făcută de moderator durează doar câteva minute și trebuie să treceți direct la întrebarea de deschidere, la care trebuie să răspundă toată lumea. Solicitarea întrebărilor în acest moment este un lucru periculos, deoarece există o serie de întrebări la care este posibil să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
trebuie să răspundă toată lumea. Solicitarea întrebărilor în acest moment este un lucru periculos, deoarece există o serie de întrebări la care este posibil să nu doriți un răspuns până spre sfârșitul întâlnirii. Formularea acestora prea devreme poate crea impresia că moderatorul este defensiv, evaziv și își cere scuze. Regula generală afirmă că nu trebuie să solicitați întrebări, dar dacă unul dintre participanți pune totuși o întrebare, va trebui să luați decizia dacă să răspundeți atunci sau să amânați acest lucru. Întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
unul dintre participanți pune totuși o întrebare, va trebui să luați decizia dacă să răspundeți atunci sau să amânați acest lucru. Întrebările puse în timpul discuțiilortc "Întrebările puse în timpul discuțiilor" Acestea se pot referi la o varietate de subiecte și preocupări. Moderatorul va trebui să rezolve fiecare dintre aceste întrebări individual. La unele trebuie să răspundă, unele trebuie readresate participantului sau grupului, iar altele trebuie amânate. Întrebările puse la finalul întâlniriitc "Întrebările puse la finalul întâlnirii" SFAT Cum să răspundeți la întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
întrebare. „Este printre dumneavoastră cineva care dorește să răspundă la întrebare?”. Aceasta este de multe ori o strategie pe care e bine să o adoptați dacă întrebarea se referă mai degrabă la opinii decât la informații concrete. Este important ca moderatorul să nu pară evaziv. Dacă întrebarea se adresează în mod special acestuia, va fi mai dificil să o paseze altei persoane. O altă strategie este amânarea răspunsului. Dacă subiectul va fi discutat mai detaliat într-un moment ulterior al reuniunii
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]