3,297 matches
-
thought that postmodernism is related to or interconnected with. The delimitations which contributed to the outlining of the postmodern phenomenon are already common topics inside the contemporary debates. Maybe the most widely known one is related to the relationship between modernism and postmodernism, modernity and postmodernity, respectively, as well as postmodernity postmodernism. Consequently, the analysis of the relationships between the concept of postmodernism and those of paradigm, episteme, and avant-garde is a natural follow-up. The third chapter of the book draws
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
which was considered symptomatic of the phenomenon under analysis, namely the Baudrillard case. In the extremely diverse universe of Baudrillard's work, I developed, in the first place, an interpretation scheme whose red line was represented by the shift from modernism to postmodernism and the change, in this respect, of his ideas and his writing. In the second place, my goal was to highlight Baudrillard's postmodernism in two respects: the one related to the themes and concepts that he approached
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
courants similaires ou avec lesquels celui-ci s'entrecroise. Les délimitations qui ont contribué à mettre en relief le phénomène postmoderne donnent déjà lieu à de vifs débats. Une des délimitations les plus connues est, peut-être, celle concernant la relation entre modernisme et postmodernisme, entre modernité et respectivement, postmodernité, mais aussi entre postmodernité et postmodernisme. Par conséquent, l'analyse des rapports qui existent entre le concept de postmodernisme et les concepts de paradigme, épistème et avant-garde est une continuation naturelle dans ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se rapportant à un cas considéré comme symptomatique pour le phénomène analysé: le cas Baudrillard. Dans l'univers extrêmement divers de l'œuvre baudrillardienne, premièrement, j'ai rédigé un schéma interprétatif dont le fil rouge a été le passage du modernisme au postmodernisme et le changement, dans ce sens, de ses idées et de son écriture. Deuxièmement, j'ai essayé de mettre en évidence le postmodernisme de Baudrillard sous deux aspects: celui des thèmes et des concepts envisagés, qui font partie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
terminologie baudrillardienne, est-elle un simple "simulacre" du discours philosophique?) ou simplement une radicalisation qui illustre, par contre, sa vitalité? Avec ces interrogations nécessaires, l'œuvre donne lieu à des réflexions et débats ultérieurs. 1 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, trad. de Tatiana Pătrulescu, Radu Țurcanu, Mona Antohi, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 325. 2 Steven Connor, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, trad. de Mihaela Oniga, Editura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
2 Steven Connor, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, trad. de Mihaela Oniga, Editura Meridiane, București, 1999, p. 7. 3 Michel Foucault, Politics, Philosophy, Culture; Interwiews and Other Writings, 1977-1984, Routledge, London, 1988, p. 133. 4 John Armitage, "From Modernism to Hypermodernism and Beyond: An Interview with Paul Virilio", în Theory, Culture and Society, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 16 (5-6), 1999, p. 26. 5 Este semnificativă, în acest sens, atitudinea manifestată de Steven Connor: "Cunoașterea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai bine atunci când sunt folosiți euristic, drept constructe "strategice" sau mijloace prin care articulăm continuumul istoriei în scopul analizei și înțelegerii focalizate". 23 Ibidem, p. 331. 24 De exemplu, David Harvey discută pe larg despre experiența spațiului și timpului în modernism și în postmodernitate în partea a III-a a lucrării Condiția postmodernității. O cercetare asupra originilor schimbării culturale, trad. de Cristina Gyurcsik și Irina Matei, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, pp. 205-327. Astfel, condiția postmodernă este abordată în relație cu compresia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1989), Nicolae Manolescu (Despre poezie, Editura Cartea Românească, București, 1987), pentru care "postmodernul are un punct de vedere istoric care lipsea modernului" (p. 224), Andrei Pleșu, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Martin (pentru care, în general, postmodernismul reprezintă o parte a modernismului), în timp ce atitudinea "hard" ar fi de regăsit la majoritatea celor care aparțin generației optzeciste. 92 Ibidem, p. 48. 93 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 356. 94 În ceea ce privește domeniul filosofiei autohtone, nu cunosc vreun caz de filosof postmodern "autoproclamat", care să dețină
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
David Lyon, op. cit., p. 40. 144 Daniel Bell, op. cit., p. 51. 145 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 3. 146 Antoine Compagnon, op. cit., p. 154. 147 Ibidem, p. 161. 148 Ronald Schleifer, Rhetoric and Death. The Language of Modernism and Postmodern Discourse Theory, University of Illinois Press, Illinois, 1990, p. 15. 149 Marc Bonhomme, Les figures clés du discours, Seuil, Paris, 1998, p. 51. 150 Ronald Schleifer, op. cit., p. 15. 151 Pierre Fontanier, Figurile limbajului, trad. de Antonia Constantinescu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
toate noțiunile Adevărului absolut și în același timp proslăvește ficțiunile care intensifică sentimentul vieții" (The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 198). 165 Spre ilustrare, un mic fragment ce arată relaționarea cu o serie de idei ale modernismului: "Critica omului modern: "omul bun", însă stricat și corupt de instituții rele (tirani și preoți) rațiunea ca autoritate; istoria ca depășire a erorilor; viitorul ca progres; statul creștin ("Dumnezeul mulțimilor"" activitatea sexuală creștină (sau căsătoria); imperiul "dreptății" (cultul pentru "umanitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 270. 177 De o părere similară este și Douwe Fokkema, care afirmă în "Concluding Observations: Is There a Future for Research on Postmodernism?" (Exploring Postmodernism, p. 237) că "la fel ca simbolismul sau modernismul, conceptul de postmodernism a fost mai întâi construcția minților oamenilor de cultură înainte de a deveni cunoaștere comună și, în acest fel, un fapt social pe care cineva ar putea încerca să-l reconstruiască". 178 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Postmodern Theory and Culture, p. 89. 184 A de vedea Steven Connor, op. cit., p. 154. 185 Comentând această afirmație, Connor consideră că poziția teoretică a lui Hassan "presupune o imaginare a postmodernismului, în parte, asemenea unui virus dionisiac din interiorul modernismului, care îl ademenește spre limitele nebuniei și autodizolvării, și, în parte, ca tăinuitul principiu intern al modernismului" (ibidem). 186 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 88. 187 Ibidem, p. 33. 188 Mircea Cărtărescu amintește
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
această afirmație, Connor consideră că poziția teoretică a lui Hassan "presupune o imaginare a postmodernismului, în parte, asemenea unui virus dionisiac din interiorul modernismului, care îl ademenește spre limitele nebuniei și autodizolvării, și, în parte, ca tăinuitul principiu intern al modernismului" (ibidem). 186 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. 88. 187 Ibidem, p. 33. 188 Mircea Cărtărescu amintește că "opoziția modern/postmodern este coerentă cu opozițiile epistemologie/ontologie (Brian McHale), autoritate/anarhie, utopie/ heterotopie (Vattimo
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, pp. 234-235. 195 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 24. 196 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 87. 197 Ibidem, nota 6 de la pagina 94. 198 De pildă: Noțiunea de modernism la Hassan fără a fi cu mult diferită de aceea a multor critici englezi și americani contemporani include avangarda "istorică" în sens european (adică futurismul, dadaismul, constructivismul, realismul etc.), dar este și mult mai cuprinzătoare, incluzând virtual orice mișcare și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
textele sale imposibile" (Umberto Eco, Apostille au Nom de la rose, p. 77). 200 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, p. 247. Tot în legătură cu diferențele dintre postmodernismul american și cel european și relația lor cu modernismul, Huyssen consideră că "în contextul vieții intelectuale franceze, termenul postmodernism pur și simplu nu apărea în anul 1960, și chiar astăzi el nu pare să implice vreo ruptură majoră cu modernismul, așa cum se întâmplă în Statele Unite" (ibidem, pp. 243-244, [s. a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernismul american și cel european și relația lor cu modernismul, Huyssen consideră că "în contextul vieții intelectuale franceze, termenul postmodernism pur și simplu nu apărea în anul 1960, și chiar astăzi el nu pare să implice vreo ruptură majoră cu modernismul, așa cum se întâmplă în Statele Unite" (ibidem, pp. 243-244, [s. a.]). Se observă așadar că Huyssen crede că în spațiul cultural american postmodernismul și-a construit o evoluție proprie prin distanțarea de modernism, în timp ce spațiul european este acela al continuității și al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
el nu pare să implice vreo ruptură majoră cu modernismul, așa cum se întâmplă în Statele Unite" (ibidem, pp. 243-244, [s. a.]). Se observă așadar că Huyssen crede că în spațiul cultural american postmodernismul și-a construit o evoluție proprie prin distanțarea de modernism, în timp ce spațiul european este acela al continuității și al conviețuirii dintre cele două curente, în lipsa unei demarcații clare, care să probeze și voința unei caracterizări pozitive a fenomenului. Într-o interpretare care duce lucrurile și mai departe, Søren Gosvig Olesen
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și voința unei caracterizări pozitive a fenomenului. Într-o interpretare care duce lucrurile și mai departe, Søren Gosvig Olesen își manifestă uimirea în legătură cu penetrarea noțiunii de postmodernism în Franța, mai ales că acest critic afirmă că nici noțiunea precedentă de modernism nu era una cunoscută aici: "Chiar dacă discursul despre un astfel de postmodernism devine (și) în Franța familiar, acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât precursorul acestuia, modernismul, este în Franța o noțiune necunoscută" ("Filosofia franceză mai recentă", în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai ales că acest critic afirmă că nici noțiunea precedentă de modernism nu era una cunoscută aici: "Chiar dacă discursul despre un astfel de postmodernism devine (și) în Franța familiar, acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât precursorul acestuia, modernismul, este în Franța o noțiune necunoscută" ("Filosofia franceză mai recentă", în Anton Hügli, Poul Lübcke [coord.], Filosofia în secolul XX, vol.1, p. 508). 201 Ibidem, p. 267. 202 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 269. Aceste schimbări în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
noțiune necunoscută" ("Filosofia franceză mai recentă", în Anton Hügli, Poul Lübcke [coord.], Filosofia în secolul XX, vol.1, p. 508). 201 Ibidem, p. 267. 202 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 269. Aceste schimbări în conceperea călinesciană a relației modernism avangardă postmodernism sunt subliniate și de Antoine Compagnon (op. cit., p. 155); pentru acesta, avangarda rămâne ireductibilă la modernism, iar postmodernismul i se pare că nu se opune modernismului (cel puțin de tip baudelairian), ci avangardei, cu pasiunea sa nestăvilită pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 508). 201 Ibidem, p. 267. 202 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 269. Aceste schimbări în conceperea călinesciană a relației modernism avangardă postmodernism sunt subliniate și de Antoine Compagnon (op. cit., p. 155); pentru acesta, avangarda rămâne ireductibilă la modernism, iar postmodernismul i se pare că nu se opune modernismului (cel puțin de tip baudelairian), ci avangardei, cu pasiunea sa nestăvilită pentru depășire și progres. 203 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 75. 204 Ibidem. 205 În
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fețe ale modernității, p. 269. Aceste schimbări în conceperea călinesciană a relației modernism avangardă postmodernism sunt subliniate și de Antoine Compagnon (op. cit., p. 155); pentru acesta, avangarda rămâne ireductibilă la modernism, iar postmodernismul i se pare că nu se opune modernismului (cel puțin de tip baudelairian), ci avangardei, cu pasiunea sa nestăvilită pentru depășire și progres. 203 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 75. 204 Ibidem. 205 În acest sens, Lyotard utilizează termenul psihanalitic "perlaborare", care nu este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă" (Antoine Compagnon, op. cit., p. 144). 214 În domeniul artelor, adoptând principiul rebeliunii împotriva autorității, principiu extins și la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trad. de Felicia Sicoie, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 14. 219 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, trad. de Ciprian Mihali, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, 1997, p. 50. 220 Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, p. 5. În ceea ce privește diferențele dintre modernism și postmodernism, în special în contextul modalităților de utilizare a ironiei și parodiei, Hutcheon subliniază că "nu este vorba de faptul că modernismul era serios și important, iar postmodernismul este ironic și parodic, așa cum au susținut unii; diferența este dată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Cărții de Știință, Cluj, 1997, p. 50. 220 Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, p. 5. În ceea ce privește diferențele dintre modernism și postmodernism, în special în contextul modalităților de utilizare a ironiei și parodiei, Hutcheon subliniază că "nu este vorba de faptul că modernismul era serios și important, iar postmodernismul este ironic și parodic, așa cum au susținut unii; diferența este dată mai curând de faptul că ironia postmodernă respinge acea imperioasă nevoie de închidere sau măcar de distanță a modernismului. Complicitatea însoțește întotdeauna critica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]