4,567 matches
-
știința lor, căci, consemna un raport din 1906, în satele basarabene există „moldoveni care citesc rusește destul de repede, dar care nimic nu înțeleg din cele citite“ <footnote Vezi „Cuvînt moldovenesc“, loc. cit. footnote> . Constatînd că cea mai mare parte dintre moldoveni nu înțeleg decît limba moldovenească, arhiepiscopul Vladimir cerea în 1905 îngăduința de a tipări cărți bisericești în limba moldovenească. Cinci ani mai tîrziu însă arhiepiscopul Serafim, „un prea zelos rusificator“ <footnote A. Boldur, op. cit., p. 461. Preocupat în primul rînd
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
adepților călugărului Inochentie de la Balta, care propovăduia, în limba română, apropierea sfîrșitului lumii. footnote> , făcea precizarea că în centrul atenției sale se afla „păstrarea limbii moldovenești curate în stilul bisericesc. Lupt împotriva separatiștilor, care se străduiesc să-i învețe pe moldoveni limba română cultă, necunoscută moldovenilor, care sînt devotați trup și suflet țarului și Rusiei“ <footnote Vezi Lidia Colesnic, în „Limba română“, Chișinău, 1999, nr. 6 - 8, p. 96. footnote> . Se pune astfel în lumină preocuparea pentru ca limba moldovenească să fie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care propovăduia, în limba română, apropierea sfîrșitului lumii. footnote> , făcea precizarea că în centrul atenției sale se afla „păstrarea limbii moldovenești curate în stilul bisericesc. Lupt împotriva separatiștilor, care se străduiesc să-i învețe pe moldoveni limba română cultă, necunoscută moldovenilor, care sînt devotați trup și suflet țarului și Rusiei“ <footnote Vezi Lidia Colesnic, în „Limba română“, Chișinău, 1999, nr. 6 - 8, p. 96. footnote> . Se pune astfel în lumină preocuparea pentru ca limba moldovenească să fie altceva decît limba română; ruptă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
număr, din acel an, al gazetei „Făclia țării“, confiscat încă din tipografie, se spunea însă că la ceremonii au participat „boierii, care au primit medalii de la împăratu, cinovnicii [funcționarii], nemții, evreii și alții, care n-au nici o legătură cu Basarabia. Moldovenii de peste Prut, care sînt învățați, deștepți, au trimăs Rusiei protest-nemulțumire pentru că școala și limba moldovenescă îi strîmtorată“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, op. cit,. p. 137. footnote> . Articolul O sută de ani constata că „țara noastră îi cuprinsă de întuneric, ca
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
au trimăs Rusiei protest-nemulțumire pentru că școala și limba moldovenescă îi strîmtorată“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, op. cit,. p. 137. footnote> . Articolul O sută de ani constata că „țara noastră îi cuprinsă de întuneric, ca și o sută de ani înapoi“, „moldovenii îs rămași fără carte, n-au gazetă“, „școli sînt, da-s rusești“ <footnote Dinu Poștarencu, loc. cit. footnote> .Pentru autorii gazetei, moldovenii nu sînt altceva decît românii; așa se explică îndemnul „Scrieți, românilor, despre toate, cum îți pute. Noi vom
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sută de ani constata că „țara noastră îi cuprinsă de întuneric, ca și o sută de ani înapoi“, „moldovenii îs rămași fără carte, n-au gazetă“, „școli sînt, da-s rusești“ <footnote Dinu Poștarencu, loc. cit. footnote> .Pentru autorii gazetei, moldovenii nu sînt altceva decît românii; așa se explică îndemnul „Scrieți, românilor, despre toate, cum îți pute. Noi vom tipări“ <footnote Ibidem. footnote> . Dar, prin grija autorităților, n-au mai tipărit. Este mai mult decît evident că menținerea denumirii limba moldovenească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote Mircea Snegur, loc. cit. footnote> . Disputa pentru limba moldovenească - limbă diferită de limba română ascunde „încercarea unor forțe de a ridica la rangul ideologiei de stat o ideologie antinațională, antimoldovenească, care derivă direct din vechea politică de deznaționalizare a moldovenilor și de menținere a lor la un nivel scăzut de dezvoltare culturală și spirituală“ <footnote Ibidem, p. 20. footnote> . Era un avertisment pe care șeful statului moldovean îl adresa legislativului. Rezultatul a fost minim: nu s-au mai exercitat presiuni
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ipostaze aflîndu-se într-o veșnică interrelaționare; limba română literară s-a edificat prin contribuția largă a tuturor graiurilor dacoromâne, chiar dacă „e adevărat că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p. 218 footnote> . Dincolo de aceste aspecte, „limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori ecleziastici, e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre limba literară a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
totuși, printr-o ciudată interpretare, bazată pe citări trunchiate și așezate arbitrar, Mihail Sadoveanu a putut fi considerat „unul dintre cei mai înțelepți curajoși care a [sic!] susținut prin fapte întîi de toate, prin creație conștiința națională și lingvistică a moldovenilor“ <footnote Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Poligraf-Service, Chișinău, 1993, p. 68. footnote> . Atragem atenția că aprecierea citată s-a făcut în limba moldovenească, limbă care, după autorul citat, se vorbește azi la est de Prut, deși același autor susține
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
bazată pe citări trunchiate și așezate arbitrar, Mihail Sadoveanu a putut fi considerat „unul dintre cei mai înțelepți curajoși care a [sic!] susținut prin fapte întîi de toate, prin creație conștiința națională și lingvistică a moldovenilor“ <footnote Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Poligraf-Service, Chișinău, 1993, p. 68. footnote> . Atragem atenția că aprecierea citată s-a făcut în limba moldovenească, limbă care, după autorul citat, se vorbește azi la est de Prut, deși același autor susține, tot reproducînd din Sadoveanu, că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
făcut în limba moldovenească, limbă care, după autorul citat, se vorbește azi la est de Prut, deși același autor susține, tot reproducînd din Sadoveanu, că „ne-am înfrățit cei despărțiți și ne-am găsit iarăși în bătrîna noastră ocină moldovenească..., moldoveni despărțiți de cei de peste blestemata apă a Prutului (s.a.)“ <footnote Petre P. Moldovan, op. cit., p. 68 - 69. footnote> ; „nimeni nu poate tăgădui moldovenismul Basarabiei cîtă vreme pe ogoarele ei lucrează brațele moldovenilor și-n satele ei răsună aproape pretutindeni graiul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
am găsit iarăși în bătrîna noastră ocină moldovenească..., moldoveni despărțiți de cei de peste blestemata apă a Prutului (s.a.)“ <footnote Petre P. Moldovan, op. cit., p. 68 - 69. footnote> ; „nimeni nu poate tăgădui moldovenismul Basarabiei cîtă vreme pe ogoarele ei lucrează brațele moldovenilor și-n satele ei răsună aproape pretutindeni graiul moldovenesc“ <footnote Ibidem, p. 3. footnote> . Am vorbit altă dată <footnote Gheorghe Moldoveanu, De limba moldovenească, în „Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de ani“, CEP USM, Chișinău
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lucru pe care l-a exploatat a fost existența la o parte a populației din teritoriul de la est de Prut a conștiinței insistent cultivate în timpul imperiului țarist, dar și în timpul cînd acest teritoriu se afla în componența Uniunii Sovietice, că moldovenii de aici, deși înrudiți genealogic cu moldovenii de la vest de Prut, sînt o altă etnie, un alt popor, după ce moldovenii din România s-au „românizat“. Este foarte important de menționat că la 1812 Rusia a anexat teritoriul din stînga Prutului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fost existența la o parte a populației din teritoriul de la est de Prut a conștiinței insistent cultivate în timpul imperiului țarist, dar și în timpul cînd acest teritoriu se afla în componența Uniunii Sovietice, că moldovenii de aici, deși înrudiți genealogic cu moldovenii de la vest de Prut, sînt o altă etnie, un alt popor, după ce moldovenii din România s-au „românizat“. Este foarte important de menționat că la 1812 Rusia a anexat teritoriul din stînga Prutului care aparținuse Moldovei, că la 1856 sudul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a conștiinței insistent cultivate în timpul imperiului țarist, dar și în timpul cînd acest teritoriu se afla în componența Uniunii Sovietice, că moldovenii de aici, deși înrudiți genealogic cu moldovenii de la vest de Prut, sînt o altă etnie, un alt popor, după ce moldovenii din România s-au „românizat“. Este foarte important de menționat că la 1812 Rusia a anexat teritoriul din stînga Prutului care aparținuse Moldovei, că la 1856 sudul Basarabiei a fost retrocedat Moldovei, iar la 1878 din nou reintegrat Rusiei. Trecerea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aparținuse Moldovei, că la 1856 sudul Basarabiei a fost retrocedat Moldovei, iar la 1878 din nou reintegrat Rusiei. Trecerea acestui teritoriu dintr-o parte în alta era în legătură directă cu Moldova, nu cu România. Mișcarea de restabilire a drepturilor moldovenilor din Basarabia, despre care scria, în 1863, guvernatorul general la Novorosiei și Basarabiei guvernatorului Basarabiei avea drept țintă unirea cu Moldova. Numele România avea să se impună abia după 1878, cînd, din cauza divergențelor apărute între România și Rusia, comunicarea populației
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la șlefuirea ei, și, în bună parte, chiar al bisericii , se menținea în starea de la mijlocul secolului al XIX-lea. Reluarea tipăririi cărților bisericești în limba română, precum și apariția publicației „Luminătoriul“, sub arhiepiscopul Vladimir, a însemnat un enorm pas pentru moldovenii din Basarabia și limba lor. Foarte curînd însă succesorul lui Vladimir avea să promită și să se țină de cuvînt că biserica va lua toate măsurile pentru „păstrarea limbii moldovenești curate în ritul bisericesc“ <footnote „Limba română“, Chișinău, 1999, nr.
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
va lua toate măsurile pentru „păstrarea limbii moldovenești curate în ritul bisericesc“ <footnote „Limba română“, Chișinău, 1999, nr. 6-8, p. 96. footnote> , ca o modalitate de contracarare a activității celor care, în viziunea aceluiași, se străduiau „să-i învețe pe moldoveni limba română cultă, necunoscută moldovenilor, care sînt devotați trup și suflet țarului și Rusiei“ <footnote Ibidem. footnote> . Roadele politicii de respingere a limbii române în varianta ei literară nu au întîrziat să apară. Personalități de seamă din viața culturală a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
păstrarea limbii moldovenești curate în ritul bisericesc“ <footnote „Limba română“, Chișinău, 1999, nr. 6-8, p. 96. footnote> , ca o modalitate de contracarare a activității celor care, în viziunea aceluiași, se străduiau „să-i învețe pe moldoveni limba română cultă, necunoscută moldovenilor, care sînt devotați trup și suflet țarului și Rusiei“ <footnote Ibidem. footnote> . Roadele politicii de respingere a limbii române în varianta ei literară nu au întîrziat să apară. Personalități de seamă din viața culturală a Basarabiei au intrat în această
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
originii și dezvoltării istorice a limbii moldovenești, publicat în 1910, A. Mateevici considera că limba română din Regat, introducînd scrierea cu caractere latine și deschizînd larg porțile neologismelor, a apucat pe o cale greșită, fiind de preferat calea aleasă de moldovenii din Basarabia, care, aflîndu-se sub protecția Rusiei pravoslavnice, au păstrat limba veche bisericească și scrierea chirilică <footnote Pe aceeași linie se înscrie și poezia Unora a lui A. Mateevici, în care se deplînge surparea temeliilor vechi ale limbii române: „Voi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
temeiurile vechi⁄ Și noua latinie, măcar c-ar fi cam strîmbă,/ Vă pare totuși cîntec“. footnote> . E greu de înțeles contradicția dintre cele afirmate aici și poziția sa la Congresul Învățătorilor Moldoveni din mai 1917, cînd afirma cu tărie apartenența moldovenilor la „marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, suspendate înainte de a vedea lumina tiparului; episcopul Pavel a reintrodus oficierea serviciului religios în limba slavonă și a ordonat ca în școlile duhovnicești să fie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Această stare de lucruri poate explica afirmația pe care o făcea D. Caracostea în 1941: „graiul basarabean este graiul moldav de acum un secol netrecut prin prefacerile datorite limbii comune“ <footnote Ibidem, p. 140. footnote> . Procesul de armonizare a vorbirii moldovenilor din Basarabia cu limba română literară a cunoscut, după revenirea Basarabiei în interiorul granițelor statale românești, un ritm foarte rapid. Poate chiar mai rapid decît s-a produs fenomenul apropierii de limba literară a vorbirii din celelalte provincii românești, dacă e
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote> . În astfel de condiții, ne asigura aceeași personalitate, încercările menite să cultive ruptura dintre limba moldovenească și limba română reprezintă o manifestare, directă sau mascată, a unei „ideologii antinaționale, antimoldovenești, care derivă direct din vechea politică de deznaționalizare a moldovenilor și de menținere a lor la un nivel scăzut de dezvoltare culturală și spirituală“ <footnote Idem, Oficializarea glotonimului „limba moldovenească“ este o acțiune falimantară, în „Limba română“, Chișinău, 1996, nr. 1, p.21. footnote> . Ar fi fost de așteptat ca
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
extras din Șerban Coresi (Fraților rumăni, cetiți și nu judecareți necetind înainte <footnote Acest motto descumpănește: a) pare a fi scris în limba română, mai ales că vine de la un autor originar din Transilvania; b) îndemnul este adresat românilor sau moldovenilor? pe cine vrea autorul să convingă de existența limbii moldovenești? footnote> ), este scrisă în general cu respectarea normelor limbii române literare. Adică sînt selectate, de regulă, cuvinte aparținînd acestui registru al limbii române. Construcția enunțurilor este însă deficitară adesea din cauza
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Moldovan, op. cit., p. 68. footnote> care s-au mîndrit întotdeauna cu firea lor moldovenească. „Strașnic român!“, l-am putea caracteriza cu expresia cu care povestitorul își caracteriza personajul Cozma Răcoare, devenit un fel de simbol pentru români, nu numai pentru moldoveni. Sau poate l-ar caracteriza mai bine expresia „cumplit român“, pe care o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]