2,533 matches
-
vedere al stării de conservare. Colectivul Muzeului Național al Unirii, care a asigurat asistența de specialitate la constituirea acestui muzeu a beneficiat și de susținerea reputatului muzeograf Volker Wolmann de la Muzeul Mineritului din Bochum, precum și de implicarea totală a cinului monahal de la mănăstirea Negraia.
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
din Muntenia. În ciuda dificultăților create de "liber cugetătorii" comuniști se reușește restaurarea bisericii și pictarea ei în interior în stil neobizantin de Anatolie Cudinof, între 1957-1959. După 1960, la mănăstire au rămas câteva dintre monahii, în condiții deosebit de grele. Viața monahală a fost revigorată după 1990, prin energica susținere a P.S. Casian și sub conducerea monahiei Macrina Huma, cu sprijinul duhovnicilor Teoctist Dobrin și Mihail Nare, realizându-se reamanejarea întregului complex mânăstiresc, construirea unei clopotnițe, noi corpuri de chilii, anexe gospodărești
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie". Redeschisă în anul 1945, după război, este reînchisă din nou în septembrie 1959, odată cu promulgarea Decretului Consiliului de Stat nr. 410 din 28 octombrie 1959, care a avut ca efect eliminarea din așezămintele monahale a mai bine de trei sferturi din numărul viețuitorilor și viețuitoarelor existente până la acea dată. Biserica schitului, cu toată averea mobilă și imobilă, a trecut în patrimoniul Parohiei Brădicești. În anul 1961 s-au efectuat noi reparații ale bisericii, fiind
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
este o mănăstire română unită (greco-catolică) ocupată abuziv de Biserica Ortodoxă Română. este atestată documentar din 1689 ca mănăstire unită, în contextul înființării Bisericii Române Unite. Acest așezământ monahal aparținând Ordinului Sfântul Vasile cel Mare a fost una din principalele mănăstiri din Ardealul de Nord. Până la scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii de către regimul comunist în anul 1948, a funcționat aici principala tipografie bisericească a Ordinului Bazilian
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
iar averea lăcașului a fost înstrăinată în mare parte. În anul 1980 mai mulți credincioși din Bixad, la intițiativa localincului Vasile Finta (zis Voroțel), s-au înfățișat la Vasile Coman, episcopul ortodox de Oradea, solicitându-i sprijin în vederea reluării vieții monahale, în primul rând pentru salvarea bisericii mănăstirii. În scurtă vreme, prin strădaina credincioșilor din Oaș și a protopopiatului din Negrești, a ierarhului însuși (care era conștient de importanța reînvierii vieții monahale ortodoxe pe aceste meleaguri) a fost obținută autorizația necesară
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
ortodox de Oradea, solicitându-i sprijin în vederea reluării vieții monahale, în primul rând pentru salvarea bisericii mănăstirii. În scurtă vreme, prin strădaina credincioșilor din Oaș și a protopopiatului din Negrești, a ierarhului însuși (care era conștient de importanța reînvierii vieții monahale ortodoxe pe aceste meleaguri) a fost obținută autorizația necesară. Lucrările de restaurare au durat din 1981 până în 1988, sub îndrumarea Departamentului Cultelor. Fresca bisericii a fost lucrată între în anii 1988 și 1989. Clopotele și o icoană a Maicii Domnului
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
Ardeal. Din vechea mânăstire a mai rămas doar o piatră despre care se presupune că ar fi fost piciorul Sfintei Mese din altarul fostei bisericii. Deși distrusă din temelie, în amintirea localnicilor nu s-a putut stinge existența acelei vetre monahale care, ca orice alt sfințit așezămînt, este o binecuvîntare pentru folosul celor din împrejurimile lui. În toponimia acestor plaiuri chiar s-a păstrat un luminiș, la buza pădurii, cunoscut sub numele „La mănăstire”, nume parcă predestinat să brăzdeze veacurile tulburi
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
elemente arhitecturale bizantine și brîncovenești, cu pridvor și fronton trilobat și acoperiș boltit, arhitectura și programul iconografic fiind în grija părintelui protosinghel Dimitrie Papacioc, din 1998 duhovnicul mânăstirii, cel care a condus și lucrările de execuție. De altfel, întregul ansamblu monahal este opera obștei de maici viețuitoare aici, în prezent sub conducerea a maicii starețe Siluana. Mânăstirea are un atelier de icoane bizantine, canonice, ortodoxe, pe lemn, migălos executate, prin a căror valorificare se asigură o parte din subzistența viețuitorilor ei
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
Ciclova Montană, județul Caraș-Severin. Situată pe Valea Ciclovei, mănăstirea a fost întemeiată în 1859 pe locul unei vechi chilii călugărești. Biserica mănăstirii este clasată ca monument istoric, cu . II. Perioada de întemeiere (1859-1862) "1. Stabilirea locului de întemeiere a așezământului monahal. Ctitorii Mănăstirii Călugăra. Sfințirea Mănăstirii Călugăra" Aici, pe locul atâtor credințe departe de zbuciumul cotidian, bufenii din Ciclova montană, majoritatea agricultori, la inițiativa și stăruințele ieromonahului Alexie Nedici din Ciclova Montană, zidesc în anii 1860-1861 , așezând la temelia ei credința
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
și stăruințele ieromonahului Alexie Nedici din Ciclova Montană, zidesc în anii 1860-1861 , așezând la temelia ei credința lor străbună, ca să fie pomenire în veci și altar de închinare pentru toți urmașii urmașilor lor, într-o vale cărășană cu străveche tradiție monahală și totodată mirenească. O frumoasă și plastică descriere a locului unde a fost întemeieată Mănăstirea Călugăra o găsim într-o lucrare a arhim. Visarion Joantă: „La 2 km spre răsărit de Ciclova Montană, de lângă orașul Oravița, izolată de zgomotele lumii
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
unor codri seculari, se află Mănăstirea Călugăra, adăpostită la picioarele unei stânci de aproape o mie de metri, numită „Stânca Rolului”, care se înalță deasupra ei ca un prete abrupt, sprijinind, parcă, tăriile cerului. Tăcerile gânditoare ale codrului și liniștea monahală care o înconjoară nu sunt tulburate decât de murmurul izvoarelor care coboară în jurul mănăstirii de pe povârnișurile dealurilor, strecurându-se limpezi și răcoroase printre stâncile de calcar. Greutatea urcușului ne duce cu gândul la Drumul Crucii Mântuitorului, la suferința și jertfa
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Oravița, dar după două zile, icoana dispăruse din locul de unde se închina lumea la ea. Icoana a ajuns în cele din urmă din nou în peșteră. Intensitatea acestui eveniment a făcut ca tânărul teolog Alexie Nedici să intre în cinul monahal. Tot în această lucrare aflăm amănunte și despre primele acțiuni care au fost întreprinse cu privire la amenajarea unei capele, altarul acesteia având la temelie peștera descoperită. "2. Amenajarea lăcașului mănăstiresc. Reînnodarea vieții monahale în zonă" Ieromonahul Paisie Răileanu descrie astfel primii
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
tânărul teolog Alexie Nedici să intre în cinul monahal. Tot în această lucrare aflăm amănunte și despre primele acțiuni care au fost întreprinse cu privire la amenajarea unei capele, altarul acesteia având la temelie peștera descoperită. "2. Amenajarea lăcașului mănăstiresc. Reînnodarea vieții monahale în zonă" Ieromonahul Paisie Răileanu descrie astfel primii pași întreprinși de credincioșii care au descoperit peștera: „Sub un sloi de piatră moale, găsiră în peșteră oasele divizate, a călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși de aceste descoperiri, întreprinse o colectă. Banii adunați
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
de fonduri necesare pentru construirea mănăstirii și înzestrarea ei cu obiectele de cult necesare. Bazându-se pe o descriere ce provine de la însuși ieromonahul Alexie Nedici, Vasile Vărădean redă atmosfera entuziastă a acelor clipe istorice de la punerea temeliilor noului așezământ monahal: „Atfel, biserica ortodoxă din Ciclova Montană împrumută mănăstirii suma de 1400 florini, cu care se continuă zidirea, după un proiect întocmit de zidarul Franz Verdeț de la Oravița Montană, așa cum rezultă dintr-un contract cu data de 11 mai 1861. Lucrările
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
documentele privitoare perioada de început a Mănăstirii Călugăra, pe de-o parte, iar pe de altă parte a prins încă în viață persoane implicate la întemeierea mănăstirii sau care erau la curent cu evoluția evenimentelor privitoare la dezvoltarea noului așezământ monahal. "1) [Mănăstirea] A stat sub conducerea Ungurească de la 1860 de când s-a înființat până la 1919, Mănăstirea, dar sub tutela sârbească adție bisericească. 2) Biserica s-a sfințit la 1862, de protopopul sârb 1862, în inscripție se vorbește de Episcopul de la
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
a fost încredințată preoților de mir, cu două mici excepții, se află sub semnul implicării masive a mirenilor în dezvoltarea istorică a mănăstirii, prezența călugărilor fiind probabil evitată și sporadică. Avînd în vedere prestigiul pe care îl câștigase acest așezământ monahal în zonă și rolul jucat de el în păstrarea tradițiilor și identității naționale, a ortodoxiei, ca una dintre trăsăturile fundamentale ale poporului român, reazămul milenar al unui neam aflat sub diverse valuri de asuprire străină, putem trage concluzia că Mănăstirea
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
de discordie dintre persoanele implicate în conducerea ei. Ieromonahul Paisie Răileanu, în tabelul cronologic alcătuit de el și prezentat mai sus, amintește preluarea conducerii mănăstirii de către Dionisie Văcărescu în 1882, care la acea dată nu făcea încă parte din cinul monahal. Acesta va deveni ieromonah și va reveni la conducerea mănăstirii 1910-1913. În timpul administrării Mănăstirii Călugăra de către Pr. Pavel Bufanu, este prezent pentru o perioadă incertă ieromonahul Macarie Gușcă, care, prin prezența sa plină de evlavie, atrage mulți credincioși la mănăstire
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
pentru extinderea și refacerea bisericii și a altor locuințe anexă, determinate de inundațiile din 1942. Ion B. Mureșianu, în lucrarea sa Mănăstiri bănățene, aduce cuvinte de laudă referitoare la protosinghelul Vartolomeu Durăin și la contribuțiile sale în ceea ce privește dezvoltarea sfântului lăcaș monahal: „Protos. Vartolomeu Durăin cu o tărie duhovnicească de treizeci de ani în această mănăstire (1917-1947), lasă realizări impresionante, rămânând o figură legendară în amintirea multor credincioși. Sub conducerea lui, mănăstirea a ajuns într-o stare cu adevărat înfloritoare, s-a
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
fost un incendiu produs în 1973, care a distrus o mare parte din corpul de chilii și biblioteca în care se aflau cărți și documente de mare valoare. În timpul conducerii administrative a lui Eftimie Bilan (1973-2000), a schimbat structura așezământului monahal de la Călugăra, iar între anii 1987-1990 întregul corp de chilii precum și alte anexe au fost renovate radical, înlocuindu-le pe cele distruse de calamitățile care s-au abătut asupra mănăstirii. În 1999 s-a introdus curentul electric la Mănăstirea Călugăra
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Protosinghelul Ieronim Balinton (1950-1957) - Ieromonahul Paisie Răileanu (1957-1960) - Pr. Pavel Coadă din Ciclova Montană (1960-1973) - Ieromonahul Eftimie Bilan (1973-1999) - Arhimandrit Casian Onita (1999 - prezent ) Eftimie Bilan a îngrijit de mănăstire o perioadă de timp, după care a intrat în cinul monahal și a fost hirotonit ieromonah, slujind ani de zile mănăstirea și asigurând trecerea ei prin greii ani de până la 1989. VI. Mănăstirea Călugăra în secolul XXI "1. Lucrări de restaurare a bisericii mănăstirii" De la 1 noiembrie 1999, Mănăstirea Călugăra a
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
ani, doritor să cunoască locurile sfinte, pleacă cu sora sa și cu Gherman la Bethleem, unde sora sa devine călugăriță, rămânând acolo. Casian și Gherman rămân în jur de 5 ani la Ierusalim apoi merg în Anatolia unde cunosc comunitățile monahale înființate de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ioan Gură de Aur. În jurul anului 385 iau drumul Nilului, pe urmele vestiților pustnici Antonie și Pahomie, cunoscând viața monahală a cenobiților și anahoreților din deșertul egiptean. După șapte ani, se întorc
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
de 5 ani la Ierusalim apoi merg în Anatolia unde cunosc comunitățile monahale înființate de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ioan Gură de Aur. În jurul anului 385 iau drumul Nilului, pe urmele vestiților pustnici Antonie și Pahomie, cunoscând viața monahală a cenobiților și anahoreților din deșertul egiptean. După șapte ani, se întorc la Bethleem. Aici, cei doi timp de mai mulți ani, consemnează un adevărat tezaur scripturar relatând experiența pustnicilor Egiptului. Tot aici se pare că au descoperit și experiența
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
unul dintre cei mai de vază promotori ai monahismului în occident. A combătut teza augustiniană despre „supremația harului asupra propriei conștiințe, fiind astfel considerat semipelagianist. A luat poziție împotriva nestorianismului și a pelagianismului. După o trăire creștinască dusă în viața monahală vreme de peste 60 de ani, decedă la Mănăstirea sa din Marsilia, în anul 435 d.Hr. Este canonizat la Marsilia, în secolul al V-lea, fiind pomenit în ziua de 23 iulie. La data de 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
Cuvioși Ioan Casian și Gherman, fiind prăznuiți în ziua de 29 februarie (în anii bisecți), sau 28 februarie. S-au păstrat de la Ioan Casian trei mari lucrări: Ioan Casian a fost un mare propovăduitor al credinței creștine și al traiului monahal. În literatura bisericească, Ioan Casian a folosit, și introdus în occident, patericul, adică disciplina literară în care ideile principale ale vieții monahale sunt îmbrățișate prin convorbiri sau discursuri reale ori imaginare rostite de către părinții de seamă ai mănăstirilor din orient
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
Ioan Casian trei mari lucrări: Ioan Casian a fost un mare propovăduitor al credinței creștine și al traiului monahal. În literatura bisericească, Ioan Casian a folosit, și introdus în occident, patericul, adică disciplina literară în care ideile principale ale vieții monahale sunt îmbrățișate prin convorbiri sau discursuri reale ori imaginare rostite de către părinții de seamă ai mănăstirilor din orient. Conform legendei bisericești române, Ioan Casian s-ar fi născut în Valea Casimcei (județul Constanța), zonă denumită de această legendă « "ținut al
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]