25,898 matches
-
șomajului intelectual”. Într-o lucrare care se referea la acest al doilea aspect, Banu afirma că, „În măsura În care șomajul intelectual se intensifică, În aceeași măsură se crează termenul pentru dezorganizarea societății, distrugerea familiei și propagarea curentelor extremiste”26. Îngrijorarea sa era motivată, cel mai probabil, de creșterea numărului simpatizanților legionari printre studenți și chiar printre profesorii universitari. Pentru Banu, fenomenul reprezenta o problemă pentru că promova „o psihologie specială a muncitorilor intelectuali fără plasament, o clasă stăpânită de instinctul de revoltă și răzbunare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nivel societal, persoanele care identifică r. pot fi marginalizate sau penalizate, scepticismul lor fiind etichetat drept periculos pentru entuziasmul inițial al oricărui proiect. Rezultatul este o spirală a tăcerii în care cei care anticipează dificultăți majore sunt tot mai puțin motivați să se exprime. În plus, de cele mai multe ori, situațiile de r. nu se materializează; prin urmare, nu se poate asocia o valoare de returnare a eforturilor de gestionare a r., ca în cazul oricărei alte investiții. De aceea, managerii tind
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Weber, 1994, pp. 359-69). Concluzie Transformările economice și politice declanșate de colapsul regimurilor comuniste din ECE au fost conceptualizate diferit în interiorul a trei tipuri de teorii. Pentru neoliberali, schimbarea de sistem este o tranziție, relativ neproblematică, decisiv implementată de agenți motivați ideologic. Construind pe modelele liberale de înțelegere a politicului și economicului, ca și a raporturilor dintre acestea, teoriile neoinstituționaliste iau în considerare, într-o analiză mai nuanțată, aspecte legate de dimensiunea temporală a acestor procese și de delicatețea și dificultatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a actorilor transnaționali bazată pe două criterii: structura internă și motivațiile diverselor tipuri de actori. Primul criteriu ne ajută să distingem între organizații formale (de la CTN la OING) și rețele, iar al doilea, între actorii cu motivații instrumentale și cei motivați să promoveze propria viziune despre „binele comun” (Risse, 2002, pp. 255-256). În plan teoretic, modelul constituie și un răspuns la tentativa realistă de a încorpora ascensiunea actorilor nestatali, fără însă a le conferi un rol semnificativ în sistemul internațional. Această
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin excelență socioumane (discipline ce oferă înțelegerea și identificarea situației socio-economice-culturale-morale de viață a celor în dificultate), iar pe de altă parte, acele posibilități ale punerii în practică a acestor cunoștințe prin evaluarea problemelor sociale raportate la intervenție activă, acțiune motivată, schimbare controlată. Această susținere a acțiunilor practice pe baza cunoștințelor teoretice evidențiază în planul standardelor generale abilități existente, dar și dobândite, în conformitate cu exigențele științifice aplicate în practica profesiei. La acestea se adaugă, cu o pondere însemnată, valorile morale ale profesiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Reducerea anxietății, determinată de teama de eșec, printr-o pregătire anterioară, poate eficientiza întregul demers de învățare. Nu trebuie uitat că, în general, adulții își doresc să învețe și o fac în mod eficient în momentul în care sunt intrinsec motivați și implicați în propria dezvoltare. În majoritatea situațiilor, orientarea spre probleme este predominantă, iar formarea este consecința firească a nevoii de a rezolva problemele ivite. CUVINTE CHEIE deprinderi, dezvoltare, experiență anterioară, individualizarea instruirii, învățare organizațională, învățare experiențială, motivație, nevoi de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizațională și psihologia personalității, a grupurilor mici, respectiv teoria organizațională prin exemple concrete! Ce direcții poate avea comunicarea organizațională? Ce tipuri de informații sunt transmise prin comunicările de diferite direcții? După părerea Dv., care sunt cele mai dificile bariere comunicaționale? Motivați alegerile făcute! Argumentați, de ce este informația o resursă a organizației! Comparați diferitele instrumente ale comunicării, accentuând avantajele și dezavantajele acestora! Capitolul 12 MOTIVAȚIA PENTRU MUNCĂ Cristian Popescu „Motivarea este arta de a face oamenii să facă ceea ce vrei tu, pentru că
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să explicați modul de aplicare a teoriilor motivaționale în practica organizațională 12.1. Introducere O problemă care îi fascinează și în același timp dă bătăi de cap psihologilor, dar și managerilor din organizații este dată de întrebarea „de ce sunt oamenii motivați să facă ceva?”. A încerca construirea unei liste de motive pentru care oamenii se angajează în diferite acțiuni este dificilă, dar putem încerca să enumerăm câteva: dorința intrinsecă de a obține ceva, comparația socială, presiunea socială, aspirațiile personale, probabilitatea de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă a unui individ este determinată de o serie de factori motivaționali: intrinseci (individuali) și extrinseci (organizaționali). În modelul general al motivației (Rotaru, Prodan, 1998) prezentat în figura 12.3. observăm cum combinarea acestor factori va determina un comportament individual motivat (sau nu) în vederea obținerii performanțelor așteptate. Figura 12.3. Modelul general al motivației Din figura 12.3. rezultă un alt aspect important al motivației, și anume conotația managerială a acestui proces. Motivarea constituie una dintre responsabilitățile cele mai importante ale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de performanță sunt denumite rezultate de ordinul I, toate celelalte intrând în categoria rezultatelor de ordinul II (McCormick & Ilgen, 1995). Valența unui anumit rezultat pentru o persoană poate varia de la -1 la + 1, unde -1 înseamnă că persoana este puternic motivată să evite acel rezultat (de exemplu concedierea, oboseală, stres, etc.), +1 - persoana este intens motivată în obținerea acelui rezultat (promovare, bonus, etc.), iar 0 - indiferență în raport cu un rezultat. Valența acestor rezultate este diferită pentru fiecare individ, ele trebuind apreciate la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
personale (trăsături, nevoi, etc.). Stimulentele influențează percepția de echitate și instrumentalitatea. De asemenea, stimulentele au legătură reciprocă cu atitudinile (satisfacția la locul de muncă). Rezultanta modelului - performanța - are o legătură inversă (feedback) cu stimulentele care, prin întărire, vor determina comportamentul (motivat sau nemotivat) pe viitor (Furnham, 1997). La finalul prezentării acestor modele teoretice, enumerăm șapte practici care pot duce la creșterea motivației angajaților, bazate pe aceste modele (Foster, 2000): asigurați locul de muncă să fie potrivit cu valorile și nevoile angajaților; creșterea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este o caracteristică a managementului eficient. 13.5. Coeziunea grupului de lucru Fenomenul de coeziune reflectă gradul în care grupul este atractiv pentru membrii săi (i.e. se plac și doresc să rămână membri ai grupului). Membrii grupurilor coezive sunt puternic motivați să lucreze cu entuziasm la realizarea sarcinilor și să rămână în grup. Acest efect este susținut de prezența următorilor factori (Spector, 2000; Smither, 1988): valori și opinii similare Acest factor reprezintă una dintre cele mai puternice surse ale coeziunii, cunoscut
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aceasta. 2. Da, se simte, dar ce să facem? Să inventăm artificial teme de polemică? S-a mai făcut asta, mai de mult, și n-a interesat pe nimeni. O polemică răsunătoare se naște dintr-o confruntare reală de atitudini motivate, iar înfruntarea nu se poate rezolva prin soluții de genul „adevărul e la mijloc”. Lunga și memorabila polemică între Maiorescu și Gherea, chiar dacă azi nici una dintre cele două poziții nu ne mai pare integral acceptabilă, a fost o confruntare serioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
spune poetul, doar cu un „ochi lucid și rece”. Μ Există În comportamentul psihopaților impulsivi o răsturnare a logicii firești a declanșării unui act, care trebuie să ne pună În gardă: aceștia nu Întreprind o acțiune pe baza unei anticipări (motivată, de exemplu, de un scop bine definit, de un principiu moral sau de o convingere de viață), ci dau expresie unor impulsuri instinctuale, unor dorințe senzuale puternice (În fapt, unor patimi, unor excese afective), pentru care caută ulterior raționamente justificative
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acuzatului care se apără valorează - într-un alt univers cultural - cât pledoaria bătrânei rude biblice care îl acuză. Conține același fanatism și aceeași incertitudine existențială: rușinea de a fi țăran. În cele din urmă, Camon ajunge la condamnarea amănunțită și motivată a bătrânei sale rude: este vorba despre un paleocatolic moralist, retrograd, în fond provincial; pe scurt, arhetipul mic-burghezului „în stare naturală”, înainte ca el să-și aducă această mentalitate a sa într-o lume nouă, cea a industrializării. Nu pot
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
bună performanță, de a sprijini dezvoltarea atât a echipei, cât și a membrilor ei, de a se manifesta empatic, asertiv, de a realiza un echilibru între control și delegarea de autoritate etc.); eficiență interpersonală (Int - mai siguri de ei, mai motivați, dau dovadă de sensibilitate și tact în relațiile cu oamenii, rezolvă conflictele în mod eficace, își păstrează calmul în situațiile critice etc.); viziune (Vis - creativitate, capacitatea de analiză a variantelor disponibile din diferite unghiuri; caută noi moduri de a optimiza
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În domeniul științelor politice. În scopul de a explica criza, cartea susține trei teorii diferite, dar În același timp complementare, și anume: Statele Unite și Uniunea Sovietică au acționat ca (a) actori raționali, (b) birocrații complexe sau (c) grupuri de persoane motivate politic. Allison compară capacitatea fiecăreia dintre cele trei teorii de a explica desfășurarea evenimentelor În cadrul crizei: de ce Uniunea Sovietică a poziționat de la bun Început În Cuba rachete ofensive (și nu doar unele defensive), de ce Statele Unite au răspuns la amplasarea rachetelor
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
românilor americani, care a Încetat de a se mai considera o prelungire, dincolo de Ocean, a României, afirmîndu-și o identitate ireversibilă. Faptul acesta „a făcut pe mulți români-americani să recunoască starea lor ca «exil» și nu ca «diasporă»”. O asemenea disociere, motivată desigur, a devenit justificabilă, Întru totul, Începînd cu anul 1948, considerat primul an al exilului postbelic, după instaurarea Republicii Populare Române, prin comunizarea de facto a României. Este interesantă ideea după care „modul specific În care acești «nou»-veniți se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ideilor critice ale lui Titu Maiorescu, ceea ce este lăudabil în anii ‘70, când se fac eforturi pentru reinstaurarea criteriului estetic în judecata de valoare. Confirmând înclinația spre abordarea prozei, istoricul literar elaborează studiul Lumea operei lui Mihail Sadoveanu, cercetare tematică motivată - în Argument - ca o reacție la tehnicismul unei părți a criticii timpului. M. este interesat de varietatea tipologică a personajelor lui Mihail Sadoveanu - „o adevărată comedie umană” (un capitol se ocupă de „numele proprii”) -, de larga înțelegere a sufletului omenesc
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
pildă) dau prilejul desfășurării unui ritual consfințit de tradiție, iar adunările de veselire colectivă ori de taifas, în cârciumă sau în alte locuri, comportă și ele „ritualul” lor, mai lax, cuprinzând cântece, strigături, ca și vorbe de spirit spontane, inedite, motivate contextual. Toate acestea sunt „consemnate” de narator ca observator avizat al acestor manifestări. Interesul e dat în primul rând de culoarea lingvistică, de savoarea comunicării orale între locuitorii unui sat muntenesc-oltenesc de câmpie, „devenit anexă a mahalalei”, dialogurile fiind atent
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
creștinătatea apuseană și lumea islamului. Timp de două secole, Cruciata și Djihadul s-au înfruntat în și pentru spațiul mediteranean 1. Puterea expansivă a lumii apusene-catolice nu s-a revărsat exclusiv în direcția spațiului dominat de arabi. Teren de expansiune motivată spiritual au oferit și popoarele încă păgâne din Europa răsăriteană și chiar lumea „schismatică“, adepții bisericii răsăritene. În cele din urmă, războiul în numele crucii s-a abătut și înăuntrul spațiului dominat spiritual de Roma, asupra centrelor de erezie care trebuiau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
O SĂ MAI DUREZE ABERAȚIA ASTA? Se zvonește că, dacă situația nu se Îmbunătățește rapid, locul o să se Închidă. Jasmine dă pagina cu un oftat greu și Începe să citească horoscoapele. Asta-i cealaltă problemă: e greu să-ți ții personalul motivat atunci cînd treaba nu merge deloc. (Personalul meu e alcătuit din Jasmine.) Înainte să Încep serviciul aici, am citit una dintre cărțile de management ale lui Luke, În căutarea unor ponturi despre cum să fii șef - și acolo scria că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dramatism și tensiuni, creând cu abilitate un fel de miraj al nefericirii implacabile. Dar calitatea demersului analitic, a discursului literar este de un nivel mediu. Intenția demonstrativă subordonează forțat, mecanicist cauzelor efectele. O anume lipsă de orizont, formula compozițională insuficient motivată și susținută, rostirea cam simplificatoare, comună dau, într-o măsură, senzația de artificiu literar. Și ediția definitivă, din 1982, a romanului Scrisoarea de dragoste, apărut în 1938, este mult amplificată prin introducerea unei noi părți, constituită din scrisorile eroinei. Caracterul
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
în dezvoltare și de sărăcire masivă a populației, deceniul și jumătate de postcomunism nu a fost însoțit de mișcări masive de protest social și nu a declanșat o „nouă revoluție”. La urma urmei, revoluția din decembrie 1989 a fost puternic motivată inclusiv de scăderile semnificative ale nivelului de trai al populației. Urmează un deceniu în care nivelul de trai al populației scade încă și mai mult. La sfârșitul anului 2000, România are o cincime de populație cu venituri sub limita de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
altarul susținerii regimului politic și al structurii sociale indispensabile acestuia. Revoluția din decembrie 1989, care a distrus regimul politic comunist și a pus premisele unei noi forme de organizare socială și politică a societății românești, a fost susținută ideologic și motivată social tocmai de ignorarea de către elita politică comunistă a cererilor de creștere a prosperității provenite din partea populației. Însă tranziția postcomunistă declanșată începând cu 1990 nu a putut răspunde acestor cereri. Dimpotrivă, după o primă perioadă de masive redistribuiri de venit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]