12,407 matches
-
o situație - problemă dată, pornindu-se în mai multe direcții, pe mai multe căi. Gândirea divergentă implică demersul mintal de la unitate spre diversitate, prin analiza și evluarea alternativelor posibile. Ea exprimă mobilitatea și flexibilitatea intelectuală a individului, tendințele acestuia de multiplicare și diversificare a căilor și mijloacelor de rezolvare a unei probleme plecând de la o situație sau stare de lucru dată. Gândirea divergentă se definește prin calitățile următoare: a) fluență (fluiditate); b) flexibilitate; c)originalitate; d) elaborare; e) sensibilitatea la probleme
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
căror sânge și judecată sunt atât de ciudat amestecate încât nu sunt fluier pe care degetul soartei să cânte cântecul pe care-l vrea." Cum să nu fi osândit Biserica, în actor, un atare exercițiu? Ea repudia în arta lui multiplicarea eretică a sufletelor, dezmățul de emoții, pretenția scandaloasă a unui spirit care refuză să trăiască doar un singur destin și care se lasă pradă tuturor exceselor. Ea proscria în actor gustul pentru prezent și triumful lui Proteu, negația întregii ei
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
nu ne vine din adâncimea ei, ci din diversitatea lor. Explicația e zadarnică, dar senzația rămâne și, împreună cu ea, apelurile neîncetate ale unui univers inepuizabil în cantitate. Înțelegem acum locul operei de artă. Ea înseamnă moartea unei experiențe și totodată multiplicarea ei. E ca o repetiție monotonă și pasionată a temelor orchestrate de lume: trupul, inepuizabila imagine pe frontonul templelor, formele și culorile, numărul și suferința. Nu-i deci indiferent dacă terminăm regăsind principalele teme ale acestui eseu în universul magnific
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
și copia ei ulterioară. Fie că vorbim de o pictură, de o sculptură sau de o poezie, ele se prezintă contemplatorului fie în original, fie sub copii multiple. În acest caz, ontologia operei de artă trebuie să stabilească posibilitățile de multiplicare ale operei, precum și semnificațiile procesului. Nu doar că există statuturi diferite ale operei în timp și în formă, dar există și un mod diferit de existență a operei. O entitate ce poate să dispară, cum ar fi cazul muzicii antice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
adevărul. În cadrul istoricității artei, opera de artă oferă obiectelor forma apariției lor, stabilindu-se tipul de obiect prezent și oferă subiectului o privire de ansmblu asupra umanității. În acest sens putem înțelege pozițiile lui Adorno și Horkheimer față de rolul istoricității: "multiplicarea formelor este redusă la poziționare și aranjare, istoria la fapt (act), lucrul la materie"12. Din acest punct de vedere putem spune că istoria dezvălui actul artei, în timp ce obiectul (re)prezintă un obiect real. Pe filieră fenomenologică, Heidegger înțelege arta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o mulțime de copii ale romanului Ulise. Urmând ca unicitatea lor să constea în numele autorul romanului. Însă, tropii ontologici ai romanului duc la identificarea fiecărui exemplar cu unicitatea sa: conținutul romanului identifică prin imagine și simbol, dar și cu ajutorul imaginației multiplicarea unuia și aceluiași roman. Identitatea și unicitatea romanului nu suferă transformări în urma multiplicității sale: posibilitatea multiplicării fiind o caracterisică specială a operei de artă. Simbolurile antitetice ale romanului: Leopold Bloom - Ulise, Mollz Bloom - Penelopei, Stephen Dedalus - Telemah 16 devin tropi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Însă, tropii ontologici ai romanului duc la identificarea fiecărui exemplar cu unicitatea sa: conținutul romanului identifică prin imagine și simbol, dar și cu ajutorul imaginației multiplicarea unuia și aceluiași roman. Identitatea și unicitatea romanului nu suferă transformări în urma multiplicității sale: posibilitatea multiplicării fiind o caracterisică specială a operei de artă. Simbolurile antitetice ale romanului: Leopold Bloom - Ulise, Mollz Bloom - Penelopei, Stephen Dedalus - Telemah 16 devin tropi constituenți pentru unicitatea romanului Ulise. Totodată, există o simetrie a compoziției lingvistice între copii. Doar în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
implantat îi mai gireaza aceste drepturi, fără ca utilizatorul să aibă cunoștiița de acest lucru. Modalități de protecție. Programe antivirus Odata ajuns în calculator, pentru a-și îndeplini în mod eficient scopul, virusul acționează în doua etape. În prima fază de multiplicare, virusul se reproduce doar, mărind astfel considerabil potențialul pentru infectări ulterioare. Din exterior nu se observă nici o activitate evidentă. O parte a codului de virus testează constant dacă au fost indeplinite condițiile de declanșare(rularea de un număr de ori
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
detaliată și de un virus simplu, didactic. Link-editarea unui virus existent cu MTE și un generator de numere aleatoare duce la transformarea lui într-un virus polimorf. Virusul polimorf are capaciatatea de a-și schimba secvența de instrucțiuni la fiecare multiplicare, funcția de bază rămânând nealterată, dar devenind practic de nedectetat prin scanare. Răspândirea BBS-urilor (Bulletin Board System), care permit oricărui utilizator Pc dotat cu un modem să transmită programe spre și dinspre un calculator. Un sistem este lipsit de
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
familie sau medicului stomatolog curant. Mai precizăm că datele cuprinse în acest material au fost selectate în acord cu cele mai actuale publicații din literatura medicală. Autorii 1.DATE GENERALE DESPRE CANCERE Cancerul sau orice tumoră malignă se dezvoltă prin multiplicarea anormală și necontrolată a celulelor, care invadează și distrug țesuturile înconjurătoare. Celulele normale ale corpului cresc, se înmulțesc și mor întro anumită ordine. În primii ani de viață până la perioada de adult, celulele normale se divid mai repede. Ulterior, în
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
se manifestă prin semne, simptome și alterări biologice, cauzate de conflictul dintre agentul infecțios și gazdă. În cursul infecției, agentul infecțios parcurge mai multe etape: a. Pătrunderea în organismul gazdă b. Depășirea barierelor și mijloacelor de apărare ale gazdei c. Multiplicarea precedată sau urmată de diseminare d. Transmiterea (persistența în natură). 1.2 Relația agent infecțios - gazdă Gazda umană și-a dezvoltat mecanisme variate de conviețuire cu microorganismele mediului în care a evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cât și agresivitatea micro organismelor. Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 9 Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ca proprie organismului și determină apariția unui răspuns imun în scopul neutralizării și eliminării ei. ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 10 Tabel 1.2 Formele de manifestare ale infecției Forma infecției Caracteristici Exemple Infecție acută manifesta clinic Localizată localizarea și multiplicarea agentului patogen la poarta de intrare sau în apropierea acesteia abces furuncul rinita De focar multiplicarea agentului patogen la poarta de intrare sau în apropierea acesteia, cu semne locale minime dar cu răsunet general (febră, stare generala alterata, transpirații) sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 10 Tabel 1.2 Formele de manifestare ale infecției Forma infecției Caracteristici Exemple Infecție acută manifesta clinic Localizată localizarea și multiplicarea agentului patogen la poarta de intrare sau în apropierea acesteia abces furuncul rinita De focar multiplicarea agentului patogen la poarta de intrare sau în apropierea acesteia, cu semne locale minime dar cu răsunet general (febră, stare generala alterata, transpirații) sau la distanță (nefrita, artrita) sinuzita otita colecistita abcese dentare Regională agentul patogen depășește poarta de intrare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Perioada de incubație este intervalul dintre momentul pătrunderii agentului infecțios în organism și apariția primelor semne de boală. În acest timp gemenii se multiplică până la nivelul dozei infectante, care poate depăși mecanismele de apărare ale gazdei. În cazul în care multiplicarea are loc la poarta de intrare, apare un răspuns inflamator local, care poate stinge infecția la acest nivel. În aceste situații răspunsul imunologic al organismului este slab, ulterior fiind posibile reinfecții cu același microb, așa cum se întâmplă după virozele respiratorii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
local, care poate stinge infecția la acest nivel. În aceste situații răspunsul imunologic al organismului este slab, ulterior fiind posibile reinfecții cu același microb, așa cum se întâmplă după virozele respiratorii și intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
4.3.3 Etiopatogenie Virusul rubeolic este un virus ARN, din familia Togaviridae, cu un singur serotip cunoscut. În rubeola dobândită după naștere, poarta de intrare a virusului este mucoasa nazofaringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea virusului are loc inițial la nivelul epiteliului respirator, apoi în sistemul reticulo endotelial, fiind transportat de celulele limfomonocitare. Poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este mediată imun. În rubeola
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
varicelă, este urmată de persistența latentă a virusului pentru întreaga viață în celulele ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni și spinali, fără ca pacientul să fie contagios. În anumite condiții, încă insuficient cunoscute, VVZ rămas latent în ganglionii nervilor senzitivi își reia multiplicarea, producând leziuni histologice (hemoragii, edem și infiltrat limfocitar). Consecutiv replicării, VVZ se propagă centrifug a virusului pe calea filetelor nervoase senzitive în teritoriul cutanat inervat și determină leziuni nervoase și cutanate de tip zoster. În condiții de imunodepresie,VVZ se
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție acută, cronică sau portaj. Multiplicarea VHB are loc în nucleul și în citoplasma hepatocitelor dar și în alte celule pe care le infectează (limfocite, monocite). Efectul citopatic direct este redus. Eliminarea hepatocitelor infectate este realizată prin mecanisme imune celulare și umorale. În funcție de intensitatea răspunsului imun
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
deja infectat cu VHB, și se poate manifesta uneori printro formă fulminantă de hepatită sau prin accelerarea evoluției hepatite cronice cu VHB anterior inactive (figura 7.5). Hepatitele acute virale 134 Fig. 7.4 Coinfecția VHB-VHD Patogenia VHD constă în multiplicarea exclusiv în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin mecanism citopatic direct, cât și prin mecanism mediat imunologic (indirect). Diagnosticul coinfecției
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în sânge, cu însămânțarea secundară a germenilor în diverse organe și manifestări clinice sistemice severe. În concepția clasică a vechilor clinicieni, septicemia este un concept anatomoclinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare (2) focarul de multiplicare primară (poate coincide cu poarta de intrare) Infecțiile sistemice 142 (3) bacteriemia persistentă (4) focarele septice secundare (noi însămânțări microbiene). Concepția actuală stadializează infecțiile severe din punct de vedere al gravității, pornind de la sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) până la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
BL+AG + metronidazol +/ Fluconazol Cateter venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
epiteliu renal, intestinal, colon, col uterin, celule retiniene, linii celulare tumorale din creier, colon, ficat HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Infecția HIV
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
adecvate învățării Asigurarea resurselor de învățare este responsabilitatea managementului grădiniței. La nivel instituțional, central de formare asigură resursele pentru învățare prin: achiziția de manuale și alte publicații, abonamente la reviste naționale și internaționale și accesul la baze de date relaționale, multiplicarea materialelor didactice în tipografie. III.2.STANDARDE ȘI STANDARDE DE REFERINȚĂ Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități în educație. Standardul de referință reprezintă descrierea cerințelor
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
derularea proiectului în parteneriat cu S.O.R., Sucursala Iași; ● derularea activității practice, pe teren, pentru identificarea speciilor de păsări comune din Grădina Botanică, Parcul Copou, Parcul Expoziției; ● realizarea unui minighid cu păsări comune în parcuri și grădini din Iași, multiplicarea și distribuirea acestora colegilor din școală, vecinilor de bloc, cartier, etc. ● desfășurarea unor campanii periodice de informare a populației în colaborare cu S.O.R. ● diseminarea rezultatelor proiectului Materiale și metode: observarea păsărilor cu ochiul liber; observarea cu ajutorul binoclului; urmărirea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]