5,117 matches
-
moșia ce aparținea mănăstirii Răchitoasa, muncind pentru călugării greci care deserveau această mănăstire. Erau numiți de către răzeșii din zonă „dorneni”, deoarece locul lor de baștină era regiunea Dornei, mulți provenind chiar din Tarnița - Dorna, județul Suceava de astăzi, oameni muncitori, sănătoși și rezistenți. S-au așezat într-un loc încărcat de poezia naturii, înconjurat la est de pădurile Panu, Zarea Domniței și Ghețu, iar la vest de pădurea Leaua și dealurile Coasta Morii și Felea, care constituie pentru tărniceni vadul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
angajați mai mulți muncitori. Dar acest lucru face să crească nivelul muncitorilor existenți. Numărul acestora determină cheltuielile cu salariile, deci și cheltuielile totale ale sistemului. Contul curent va fi afectat, ceea ce va duce la reducerea ratei de angajare de noi muncitori. Se observă că modelul conține trei bucle feedback interdependente care, prin acțiunea lor, determină un anumit comportament al întregului sistem. Fiecare buclă feedback conține cel puțin un nivel și o variabilă de ritm. Buclele feedback introduse încearcă să elimine o
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
alta, ta re și fericită, spre a‐și recupera cu o oră mai înainte cuvenitul ei loc între națiunile cele mai valoroase ale Europei”, scria Semănătorul” la 6 decembrie 1870. Iar ziarul Paloda din 28 august 1897, subliniind calitățile omului muncitor, inteligent, exigent , sobru, de o mare voință - conchidea: „Ion Popescu a insuflat elevilor iubirea de patrie, iubirea de limba lor strămoșească, încr ederea în puterea și vitalitatea Românilor.” La 12 iulie 1901 Vocea Tutovei anunțase că Ion Popescu, 164 profesorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
blândă și mai cumpănită. Era însăși prietenia și discreți a, și seninătatea, și șoapta dulce, și încrederea în biruința bunului simț. Purta inima pe față, iar fața lui era numai zâmbet. Bun cunoscător de oameni, avea un tact de bătrân muncitor trecut prin sitele multor vremuri iar ca vechi socialist nu‐ și etala convingerile în acei ani foarte ispititori pentru a o fi făcut. În tinerețe lucrase în Canada la defrișarea lazurilor rămase după violentele despăduriri de la începutul veacului, iar la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Profesioniști în numele căreia am organizat 2 ediții din Gala Ziariștilor Vasluieni și va urma a 3-a. 6) Am promovat adevăratele valori pe trepte de vârstă și pe specialităț i. Alături de Porumboiu cu fotbalul lui am arătat viața adevărată a Vasluiului muncitor și creativ. Ce ne propunem? Evident, și mai mult ! Să nu uităm că pe 24 decembrie 1990 au răsunat acordurile de recunoaștere a TV.V., prima televiziune privată din Moldova și a 3-a din țară (a 4-a a dispărut
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
caracter" cu specificul muncii și... au șters-o ! Pe la fermă mai am câte unul care tare și închipuie că-i muncitor, stând cu țigara în gură, masă la oră fixă (și, bună!), îmbrăcat, încălț at ! Desigur cine are caracter, e muncitor și serios, are loc de muncă ! E iarăși clar că există și pleava societății. Pe mine mă doare când nu reușesc să-i adun într-un buchet cât mai valoros pe cei care-mi calcă pragul ! Unii sunt ne-educabili
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
n-are forță financiară, oameni nu ! Dacă pică mitul Becali, PNG rămâne cumva creștin și mai puțin democrat. Surpriza surprizelor: PL-D. Să nu creadă Viorel Cărare că am ceva cu el ca om. Hotărât, nu pentru că-l consider un tip muncitor și calculat. Partidul lui Stolojan însă este altceva: o anexă a PD reprezentată de un om cu autoritate în societatea românească. Afișul simplu și cu Stolo solo a prins ! Altfel, cine a auzit de ceilalți candidați ? Stolojan, ca și Băsescu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
această caracteristică nu a fost niciodată măsurată, ea era considerată, din punct de vedere a posibilităților de notare, ca având o situație similară staturii sau greutății corporale. În sistemul lui Galton, cel mai amplu grup era cel al respectabilei clase muncitoare, a cărei valoare civică era situată În apropierea mediei caracteristice Întregii populații. Deasupra acestei categorii se situau muncitorii calificați, mai puțini la număr, micii comercianți și persoanele similare, iar mai de sus erau funcționarii superiori și specialiștii aparținând diferitelor profesiuni
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ziua de 1 decembrie 1918. Următorul capitol era inedit pentru istoriografia interbelică: "România între 1918-1923". Manualele "capitaliste" anterioare nu justificau o astfel de periodizare, nici decupajele similare, ale anilor 1923-1929, 1929-1933, 1933-1940. Dar noua cronologie se construia în funcție de revoltele claselor muncitoare, încheiate cu momentele de triumf din 6 martie 1945 și 30 decembrie 1947302. Insistent denigrată, Unirea era văzută doar ca un prilej de îmbogățire pentru "o mână de oameni". Despre succesul ideii naționale nici nu se pomenea, pentru că "alipirile" însemnaseră
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost mărit", iar populația ar fi "sporit" pe neașteptate, cu "maghiari, germani, ucrainieni, sârbi, bulgari, evrei și alții"313. În final, "alipirea Transilvaniei și Banatului" procura noi bogății doar pentru capitaliștii "români și străini", însă nici o bucurie pentru poporul muncitor. Toată cronologia era trasată în funcție de Revoluția din Octombrie, care spărgea unitatea narativă a Primului Război Mondial în două secvențe distincte, înainte și după 1917. Despre 1 decembrie 1918 nu se amintea nimic, ba mai mult, era inventat un eveniment-substitut, dintr-un episod
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
201 Din ampla operă de popularizare a profesorului Almaș amintim doar câteva titluri: Vestea cea mare. Povestea republicii noastre (Editura Tineretului, București, 1967); Drum de luptă și glorie. Pagini închinate independenței (Editura Politică, București, 1978); 1933: Eroicele lupte ale clasei muncitoare (ilustrații de Valentin Tănase, București, Editura Ion Creangă, 1983). Lucrarea care reunește toate subiectele de interes ideologic ale epocii este seria de Povestiri istorice: pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, cu ilustrații de Valentin Tănase. Primele două
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și A. Petric, Istoria României. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1960, p. 269). 37 O astfel de frază, bine integrată în relatarea finalului apoteotic al războiului când popoarele "asuprite", bineînțeles "în frunte cu clasa muncitoare", luptă "pentru eliberare", distrugând imperiile și exploatatorii aducea în atenție și "prăbușirea Imperiului Austro-Ungar". Cititorii puteau afla cu acest prilej că "Transilvania, stăpânită până atunci de imperiul respectiv, a putut să se unească, în 1918, cu România, formând o singură
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
soției și fiicei și de aceea mama, așteptându-se să fie arestată, îi încredințase lui fata. Dar cum se întâmplase de o denunțase și pe ea nu mai reușea să-și amintească 377. Rusanov a fost cândva, după cum recunoaște, "simplu muncitor" și spune cu mândrie că a avansat, de aceea îl disprețuiește pe Șulubin, care lucrează ca bibliotecar, deși a absolvit Academia Timiriazev: "N-avea Pavel Nikolaevici respect pentru genul ăsta de oameni, care în viață n-o luau în sus
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
transformarea Biroului Secretariat, motivată de mărirea volumului de lucrări și de colaborarea „cu celelalte autorități de ordine publică”, precum și cu ministerele. Această secție a fost condusă succesiv de mai mulți ofițeri, dintre care s-a impus locotenent-colonelul Voicescu, „un ofițer muncitor, corect și foarte conștiincios în executarea atribuțiilor”. Printre atribuții, Secția Secretariat avea registratura generală (manipularea corespondenței și a celorlalte documente ce intrau și ieșeau din serviciu) și curieratul extern, folosindu-se de următoarea componență: - Biroul Cifru; - Biroul 1 Militar (evidența
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și un efectiv de patru ofițeri și 375 de angajați civili, depășind efectivul întregului Serviciu Secret de Informații din vremea lui Mihail Moruzov. Secția a III-a „G” (Germania) - Relații Externe a fost condusă de locotenent-colonelul Constantin Ionescu-Micandru, „ofițer bun, muncitor și corect, care nu a depășit niciodată instrucțiunile de colaborare ce le avea” și care „participase la întrevederile lui Moruzov cu Canaris”. Eugen Cristescu l-a declarat cel mai bun ofițer analist profesionist dintre toți cei pe care i-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a asigura legăturile radio ale întregului serviciu din țară și din străinătate, de a descoperi posturile clandestine și de a asculta emisiunile radio și convorbirile telefonice. Secția a fost condusă de maiorul Luca, „un ofițer bun cunoscător al meseriei lui, muncitor, devotat Serviciului și discret”. În compunerea acestei secții intrau: - un Birou Transmisiuni și - un Laborator Radio, în care erau încadrați doi ofițeri, 24 de specialiști, patru subofițeri și 28 militari trupă (radiotelegrafiști). Secția a XI-a Auto - Gheorghe Cristescu a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ca urmare a „volumului lucrărilor de contabilitate, buget, state de plată, control al fondurilor etc.” Ea trebuia să se „ocupe cu întreaga activitate de administrație”. A fost condusă de locotenent-colonelul intendent Nicolae Diaconescu, „un foarte bun ofițer de administrație, priceput, muncitor și exigent în materie de contabilitate, din care cauză nu era deloc simpatizat de funcționari”. În compunerea acestei secții existau trei birouri: - Biroul 1 Casierie, Mânuirea Fondurilor și Materiale; - Biroul 2 Contabilitate; - Biroul 3 Cazarmare. Ca efective avea: un ofițer
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
intențiile trupelor germane” staționate în România, mai ales în perioada premergătoare trecerii în Bulgaria spre Grecia, cât și din iunie 1941, înainte de declanșarea conflictului germano-sovietic. O importanță deosebită se acorda spionajului industrial, în special industriei armamentului. Informatorii de bază erau muncitorii comuniști, care au fost instruiți să nu mai activeze „pe linia agitației comuniste”, fiind lesne de deconspirat. Puteau să slujească mai bine idealului comunist prin „a culege date acolo unde sunt salariați”. Ca exemplu, Partidul Comunist a fost ținut la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sărace”, aflați într-o situație grea, erau nevoiți să plece în Ungaria și în Cehia „la munca câmpului”, fiind retribuiți mai puțin decât cei locali. În industrie situația era la fel de grea: toate fabricile și uzinele erau controlate de cehi, iar muncitorii slovaci suportau același discriminării. Deși ei prestau aceleași munci, primeau salarii mult mai mici în comparație cu muncitorii cehi, deoarece erau considerați „lucrători mai slab calificați”. Slovacii de rând își încriminau, în general, propria intelectualitate pentru că, în perioada uniunii cu cehii, se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
centrale a determinat PS să încerce o alianță cu CFDT, de origine creștin-democrată, dar fără prea mult succes, în timp ce în Spania legăturile între sindicate și partide se slăbeau. 2. Rolul Internaționalei. Fiindcă partidele muncitorești își au originea în acțiunea clasei muncitoare organizate, ar trebui să se dezvăluie trăsături istorice și sociale specifice fiecărei națiuni. Caracteristicile lor ideologice și organice comune provin din acțiunea Internaționalei socialiste. Aceasta și-a dat silința să coordoneze efortul partidelor, cei mai puternici ajutînd pe cei mai
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
bine organizat și, în urma renunțării liberalilor la anticlericalism, mediator important al "grupului" laic, a neglijat restructurarea lui. Partidul Muncitoresc Socialist Luxemburghez, moderat, anticlerical și guvernamental este contestat atît ca mediator al laicilor de către democrați cît și ca expresie a clasei muncitoare de către social-creștini. D) Dizidențele de dreapta. Tentativele făcute de partidele socialiste pentru a-și moderniza doctrina au dăunat aripii lor social-democrate. Dar, cel mai adesea, relațiile cu comuniștii au dus la ruptură. În cazul Danemarcei, neputința social-democraților de a elabora
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
definesc și partidele muncitorești social democrate, cele comuniste oferă aspecte care le deosebesc net. Aceste trăsături specifice sînt: internaționalismul, organizarea și ideologia. Aceste trei aspecte sînt exterioare logicii naturale a lumii celor ce muncesc. După Lenin, ideologia spontană a clasei muncitoare este de tip "trade-unionistă"3. Mișcarea comunistă este deci rezultatul voluntarismului revoluționar al unui grup de militanți ai Partidului Muncitoresc Rus: bolșevicii. Am putut vedea că, în cazul partidelor muncitorești, acțiunea Internaționalei se conjuga cu cea a mișcării sindicale. În ceea ce privește
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
anume, faptul că ele dispun de o bază militantă și electorală care se răspîndește în ansamblul claselor sociale. Alegătorul care votează pentru democrația creștină nu ia această hotărîre funcție de apartenența sa la burghezie, la clasele de mijloc sau la clasa muncitoare, ci funcție de gradul de implicare în comunitatea catolică. Această implicare poate fi de natură mai mult sociologică decît spirituală. Am văzut că partidele burgheze majoritare puteau atrage o parte din electoratul muncitoresc. Cazul creștin-democraților este foarte diferit. Atunci cînd working-class
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
clasă slabă și printr-o absență a sindicalizării, muncitorii creștin-democrați participă la clasa muncitoare organizată. Democrația creștină se sprijină pe organizațiile sindicale puternice și revendicative, privilegiu pe care-l împart cu partidele muncitorești. Acolo unde, ca în cazul Flandrei, clasa muncitoare nu s-a decreștinizat, creștin-democrații obțin mai multe voturi de la proletari decît Partidul Muncitoresc. Dacă dreapta are un anumit procentaj de muncitori printre alegătorii ei, acest număr scade foarte repede cînd se ajunge la aderenți sau militanți. El ajunge aproape de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
un anumit procentaj de muncitori printre alegătorii ei, acest număr scade foarte repede cînd se ajunge la aderenți sau militanți. El ajunge aproape de zero atunci cînd nu reținem decît grupurile parlamentare. Grupurile creștin-democrate numără, dimpotrivă, un procentaj reprezentativ de sindicaliști muncitori. Socialiștii belgieni ca și comuniștii italieni au recunoscut, de altfel, caracterul specific al democrației creștine. Caracterul "interclasist" al partidelor creștin-democrate este dezechilibrat de un singur aspect: suprareprezentarea țăranilor. Interesul acestor formațiuni față de agricultori este așa de mare, încît partidele agrariene
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]