1,358,563 matches
-
folclorice din Călin, Ce tele legeni codrule..., Revedere etc., simțământul tradiției culturale din Epigonii, al celei istorice din Scrisoarea a III-a și activitatea ziaristică de la Timpul, ca să nu vorbim decât de scrieri foarte cunoscute, alcătuiesc cea mai încheiată structură națională (s.n.). În continuare, Vladimir Streinu nuanțează, pe același ton calm, în care serenitatea pune surdină eventualelor ispite sentimental-patriotice: În cititorii de totdeauna ai poetului, naționalismul a putut răsuna profund, adunându-i în jur o țară întreagă de admiratori statornici, al
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
complet. Aceasta este, desigur, și coeziunea cea mai trainică a publicului românesc în jurul lui Eminescu și al operei lui. Căci, în timp ce sentimentalitatea romanțioasă e o formă istorică a sufletului colectiv, față de care însăși societatea noastră manifestă din ce în ce mai multă libertate, sentimentul național, care poate vădi câteodată slăbiri, dar nu pauze, este realitatea sufletească, necondiționată, a oricărei culturi.’’ De reținut că afirmațiile de mai sus aparțin unei personalități ce a ucenicit, încă din studenție, pe lângă marele critic și istoric literar E. Lovinescu, în
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
de Ioan Botezătorul, Înainte-Mergătorul, al cărui rol, se știe, a fost acela de a-I deschide Calea Mântuitorului nostru Iisus Hristos’’. În eseul publicat în ediția din ianuarie/februarie 2002 a seriei noi a revistei europene de cultură și educație națională LAMURA, directorul executiv al acesteia, prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic sintetiza impecabil: ,,Eminescu exprimă, în universalitate, spiritul românesc, așa cum Dante exprimă spiritul italian, Cervantes / spiritul spaniol, Shakespeare / spiritul englez, Voltaire / spiritul francez, Goethe / spiritul german, Pușkin și Lermontov / spiritul rus
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Ziu a de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii” Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
pe muntele Pleșuva (zona Comarnic - jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt. Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo - democratică (1848 - 1849), 14/26 iunie, când a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo - democratică (1848 - 1849), 14/26 iunie, când a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național. Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române. Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene. Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene. Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
o valoare eligibilă de 16.033.509 lei,iar cofinanțarea de 1.456.281 lei, beneficiar fiind Ministerul Muncii,Familiei,Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice având ca parteneri:SC Technical Training srl, FEDES-IRECSON, Asociația pentru Desvoltare și Promovare Socio-Economică Catalictica,Administrația Națională a Penintenciarelor,Comune di Padova,IRECOOP Veneto-Italia și Instituto de Formacion Integral-Spania. În deschiderea conferinței,dl.Dragomir Florin manager de proiect,a prezentat rezultatele proiectului și echipa de implementare, după care a urmat de un film documentar realizat în cadrul proiectului
Conferinţa finală a proiectului VIAŢA DUPĂ GRATII [Corola-blog/BlogPost/93829_a_95121]
-
angajeze la primul loc de muncă în vreme ce 19% se vor întoarce la vechiul loc de muncă. În același timp 34% dintre detiinuti sunt dezorientați,neavând o opțiune clară în privința drumului pe care să-l urmeze pe piața muncii. La nivel național 73% dintre societățile care au răspuns ar fi dispuse să angajeze persoane cu dizabilități,40% ar angaja persoane cu cazier,50% ar angaja homosexuali, 64% personae de etnie romă,iar 67% ar angaja tineri proveniți din centre de reeducare. Au
Conferinţa finală a proiectului VIAŢA DUPĂ GRATII [Corola-blog/BlogPost/93829_a_95121]
-
România; Intrarea în funcțiune a filialelor ICR, în provinciile istorice ale țării; Prezentarea contribuțiilor românești în știinta și tehnologie; Extinderea dezbaterii publice asupra evoluției României (prin instituirea unui sistem de conferințe publice, sprijinirea unor publicații pentru profilare pe dezbateri, reuniuni naționale și internaționale, prezența specialiștilor români în alte țări etc.); Editarea de publicații proprii, destinate să facă cunoscută cultura română în exterior („The Review of Romanian Books”) și de serii (seria de volume „The Library of Romania”) în același scop; Normalizarea
Prioritățile Institutului Cultural Român în 2013 [Corola-blog/BlogPost/93843_a_95135]
-
ale institutelor pentru finanțări proprii, mărirea eficienței folosirii alocărilor financiare, încadrarea în reperele europene ale cheltuielilor etc.); Trecerea tuturor formelor de sprijin material, în seama concursurilor anunțate public și decise de jurii competente și independente; Amplificarea cooperării cu institute culturale naționale din Uniunea Europeană și din alte țări (în domeniul traducerilor în reciprocitate, al prezenței în reciprocitate a personalităților culturale și a formațiunilor reprezentative, al activităților în comun etc.); Mărirea ponderii resurselor extrabugetare și accesarea de resurse financiare europene.
Prioritățile Institutului Cultural Român în 2013 [Corola-blog/BlogPost/93843_a_95135]
-
de teatru, reportaje audio și video, interviuri cu personalități ale teatrului românesc, profiluri teatrale, articole de sinteză referitoare la dramaturgia și la teatrul de azi, dar și de istorie a teatrului, cronici de carte, eseuri. Are pagini distincte rezervate Teatrului Național Radiofonic, în care sunt publicate atât informații la zi despre programele și premierele TNR, cât și emisiuni cu caracter publicistic, emisiuni scenarizate și de istorie a teatrului românesc și universal: Revista Teatrului Național Radiofonic, De la Arlechin, Cronica unei premiere anunțate
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
carte, eseuri. Are pagini distincte rezervate Teatrului Național Radiofonic, în care sunt publicate atât informații la zi despre programele și premierele TNR, cât și emisiuni cu caracter publicistic, emisiuni scenarizate și de istorie a teatrului românesc și universal: Revista Teatrului Național Radiofonic, De la Arlechin, Cronica unei premiere anunțate, Oglinda firii, Cinci personaje în interpretarea unui actor, Thaliafest, Clasicii dramaturgiei universale. O pagină este dedicată istoriei Teatrului Național Radiofonic, de la începuturi (1928) până în prezent. Revista teatrală radio este deschisă atât specialiștilor, nume
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
caracter publicistic, emisiuni scenarizate și de istorie a teatrului românesc și universal: Revista Teatrului Național Radiofonic, De la Arlechin, Cronica unei premiere anunțate, Oglinda firii, Cinci personaje în interpretarea unui actor, Thaliafest, Clasicii dramaturgiei universale. O pagină este dedicată istoriei Teatrului Național Radiofonic, de la începuturi (1928) până în prezent. Revista teatrală radio este deschisă atât specialiștilor, nume consacrate ale teatrologiei și publicisticii teatrale, cât și tinerilor care se specializează în acest domeniu. Ultima oră
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
1994 a fost propusă pe ordinea de zi, de către Mitropolitul Antonie, după discuția preliminară cu Patriarhul Teoctist și membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înființarea unei Episcopii pentru zona Harghita-Covasna. La data de 11 ianuarie anul 1994, Adunarea Națională Bisericească a hotărât înființarea acestei noi eparhii. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în ședința din zilele de 22-23 martie anul 1994, la propunerea Adunărilor Eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului și Episcopiei Albei Iulia, organizarea și delimitarea teritorială a
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
editorul Constantin Vlaicu și graficianul, cel ce a gândit coperta, scriitorul George Roca. Prin această lucrare cu parfum de meridiane ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE, doamna Elisabeta Iosif reliefează încă o dată că limba noastră românească ajută la păstrarea identității naționale, fapt ce mă determină în a-i mulțumi și a o felicita pentru ce a strâns în lada de zestre pentru cei care vin în urma noastră. Victor Gh. STAN
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
agenții de presă etc., legislația presei; 33.500 de jurnaliști, publiciști, editori, numeroase alte evenimente - greve ale jurnaliștilor, conferințe și congrese, conflicte ș.a.m.d. Volumul a fost publicat de editură ieșeana Polirom, cu susținerea financiară a Administrației Fondului Cultural Național. Are 1.414 pagini, format mare și costă 115 lei. Marian Petcu Palatul Șuțu (1834), construit în stil neogotic, a aparținut marelui postelnic Costache Grigore Șuțu. La evenimentele organizate aici au participat domnitorii Munteniei, Alexandru Ioan Cuza, precum și suveranii Regatului
Istoria jurnalismului din România în date [Corola-blog/BlogPost/93836_a_95128]
-
Outsider Art RO și ambasador UNESCO pentru Eurointegrare prin artă, Laurențiu Dimișcă s-a născut în anul 1977 și a absolvit cursurile Universității de Artă și Design din Cluj Napoca. De-a lungul timpului, Laurențiu a fost implicat în numeroase proiecte naționale și internaționale care nu au trecut neobservate: a susținut un workshop cu 300 de copii de la centre sociale din nouă regiuni situate în centrul Franței, a avut expoziții în Elveția, Franța, Republica Dominicană, Italia, China, Belgia, America și este promotor al
Ultimul eveniment la Dimisca Studio/Gallery [Corola-blog/BlogPost/93837_a_95129]
-
promotor al Outsider Art în România. Despre Dimișcă Studio/Gallery: Preocupat încă din 2008 cu introducerea pe piața românească de artă a mișcării Outsider Art, artistul Laurențiu Dimișcă înființează în 2010 Fundația Outsider Art cu scopul de a promova artiști naționali și internaționali prin evenimente, saloane internaționale de artă brută și expoziții în afara țării. În 2013 se înființează Dimișcă Studio/Gallery în inima Bucureștiului, spațiul expozițional al fundației care expune constant artiștii din mișcarea artă brută și valențele ei (folk art
Ultimul eveniment la Dimisca Studio/Gallery [Corola-blog/BlogPost/93837_a_95129]