2,620 matches
-
de intrare în pronaos, se văd cinci rozete ornamentale. Tot în pridvor se văd „doi balauri” frumos sculptați. În pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Pronaosul este despărțit de naos printr-o serie de stâlpi de stejar. Naosul este dreptunghiular, boltit, iar ferestrele laterale sunt plasate între streșinile exterioare, la o înălțime de peste 3 m. Pereții sunt tencuiți și văruiți în interior. Altarul este despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei.
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
este despărțit de naos printr-o serie de stâlpi de stejar. Naosul este dreptunghiular, boltit, iar ferestrele laterale sunt plasate între streșinile exterioare, la o înălțime de peste 3 m. Pereții sunt tencuiți și văruiți în interior. Altarul este despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei.
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
surplusului de umiditate la șarpantă și a pătrunderii apei între zidăria de cărămidă și tencuială. S-au produs fisuri verticale în soclu, în fundații și în parapeții golurilor de fereastră și o fisură longitudinală mediană care străbate întreaga capelă: altar, naos - din colțurile ușilor și pronaos, precumn și putrezirea lemnului și desprinderea tavanelor. În urma expertizei efectuate de specialiști s-au propus următoarele măsuri de intervenție: consolidarea fundațiilor, continuizarea pereților portanți ai bisericii prin legarea fisurilor cu scoabe și injectarea lor, realizarea
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
este construită din cărămidă, pe temelie de piatră aparentă, având în jur un trotuar din dale de beton. Edificiul are o formă rotundă (de cruce bizantină), cu un pronaos de formă dreptunghiulară (spre apus) și coborârea în cavou semipoligonală, un naos torund surmontat de o cupolă rotundă și un altar cu o absidă de formă semicirculară spre răsărit. Clădirea are perimetrul circumscris în plan unui dreptunghi cu laturile de 21,80 x 11,20 m. Acoperișul bisericii este de formă bizantină
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
21,80 x 11,20 m. Acoperișul bisericii este de formă bizantină, cu o învelitoare din tablă zincată. Edificiul are înălțimea până la coronament de 6,45 m și până la coamă de 8,80 m, iar cota superioară a cupolei de peste naos este + 11,20 m. Biserica este compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea se face prin partea de apus. Pronaosul are formă dreptunghiulară și un tavan drept; el este luminat de o fereastră dreaptă. Din pronaos se coboară
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
cu o învelitoare din tablă zincată. Edificiul are înălțimea până la coronament de 6,45 m și până la coamă de 8,80 m, iar cota superioară a cupolei de peste naos este + 11,20 m. Biserica este compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea se face prin partea de apus. Pronaosul are formă dreptunghiulară și un tavan drept; el este luminat de o fereastră dreaptă. Din pronaos se coboară în cavou printr-o deschidere de formă (poligonală) trapezoidală. Peretele superior al
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
Pronaosul are formă dreptunghiulară și un tavan drept; el este luminat de o fereastră dreaptă. Din pronaos se coboară în cavou printr-o deschidere de formă (poligonală) trapezoidală. Peretele superior al cavoului are grosimea de 70 cm. Între pronaos și naos se află un perete cu grosimea de 70 cm. Naosul are formă rotundă, cu lungimea interioară de 7,35 m și lățimea interioară de 8,80 m. Pereții naosului au grosimea de 1,40 m. El este luminat de două
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
luminat de o fereastră dreaptă. Din pronaos se coboară în cavou printr-o deschidere de formă (poligonală) trapezoidală. Peretele superior al cavoului are grosimea de 70 cm. Între pronaos și naos se află un perete cu grosimea de 70 cm. Naosul are formă rotundă, cu lungimea interioară de 7,35 m și lățimea interioară de 8,80 m. Pereții naosului au grosimea de 1,40 m. El este luminat de două ferestre cu vitralii și are deasupra o cupolă din lemn
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
superior al cavoului are grosimea de 70 cm. Între pronaos și naos se află un perete cu grosimea de 70 cm. Naosul are formă rotundă, cu lungimea interioară de 7,35 m și lățimea interioară de 8,80 m. Pereții naosului au grosimea de 1,40 m. El este luminat de două ferestre cu vitralii și are deasupra o cupolă din lemn de formă semisferică, susținută de un schelet rotund realizat din coaste din lemn și meridiane din șipci și tencuială
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
pronaos, într-o nișă aflată deasupra ușii, este zugrăvită în ulei icoana „Sf. Teodor Sicheotul” (hramul bisericii) și pisania în care se menționează restaurării bisericii. Partea de sus a pereților este zugrăvită în ulei cu chenare artistice decorative. Pe bolta naosului sunt pictați cei patru evangheliști (în medalioane) și Cina cea de taină, pe frontalul de deasupra catapetesmei. Catapeteasma este alcătuită din șase registre iconografice, icoanele fiind pictate în stilul Renașterii cu frumoase ornamente aurite. Pereții și bolta altarului sunt zugrăviți
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
construită în stil clasic, având formă de navă cu absida altarului semicirculară. În partea de vest are un pridvor (exonartex) închis, susținut de șase coloane cilindrice. Deasupra pridvorului se află o clopotniță în care se accede din cafas. Pronaosul și naosul au un plafon drept, formând o singură navă. Deasupra pronaosului se află cafasul. Naosul este separat de altar printr-un perete cu o arcadă la partea superioară, deasupra catapetesmei. Pereții lăcașului de cult au fost pictați în ulei, în stil
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
de vest are un pridvor (exonartex) închis, susținut de șase coloane cilindrice. Deasupra pridvorului se află o clopotniță în care se accede din cafas. Pronaosul și naosul au un plafon drept, formând o singură navă. Deasupra pronaosului se află cafasul. Naosul este separat de altar printr-un perete cu o arcadă la partea superioară, deasupra catapetesmei. Pereții lăcașului de cult au fost pictați în ulei, în stil neobizantin. Pe plafonul altarului se află icoana Mântuitorului, iar în naos icoana Judecătorului Hristos
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
se află cafasul. Naosul este separat de altar printr-un perete cu o arcadă la partea superioară, deasupra catapetesmei. Pereții lăcașului de cult au fost pictați în ulei, în stil neobizantin. Pe plafonul altarului se află icoana Mântuitorului, iar în naos icoana Judecătorului Hristos înconjurat de cei patru evangheliști. Biserica are în patrimoniul său mai multe cărți de cult tipărite după anul 1800, printre care și câteva evanghelii ferecate în metal și scrise cu litere chirilice. În curtea bisericii se află
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
din același secol, parțial deteriorate, care ar fi putut să se afle pe mormintele unor persoane care au contribuit la aceste lucrări. Între anii 1831-1832, biserica a suferit modificări care au avut ca rezultat eliminarea peretului despărțitor dintre pronaos și naos și înclocuirea acestuia cu o arcadă simplă. Lăcașul de cult a mai fost reparat în anii 1869 și 1890. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, biserica a fost restaurată cu sprijinul financiar și logistic al SC Cotnari SA
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
medievale românești. Ca aspect general, ea pare să se înscrie în seria tipologică a bisericilor care sunt ctitorii boierești (Biserica Arbore, Biserica Șipote sau Biserica Văleni). Lăcașul de cult este o construcție de plan dreptunghiular, fără turlă, împărțită în pronaos, naos și altar. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și nu au nici un fel de decorații și nici cornișă. Biserica nu este pictată în interior, fiind doar văruită. În unele locuri, sub straturile de văruială, au fost găsite urme de
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
În anul 1779, marele spătar Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798), care avea moșii în apropierea târgului și locuia în Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni, a pus să se repare Biserica "Sf. Dumitru". Atunci, s-a îndepărtat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, a fost refăcută bolta pronaosului și s-au lărgit unele ferestre. De asemenea, s-a amplasat o pisanie cu următoarea inscripție: ""Într-această sfântă biserică să cinstește și să prăznuiește sfântu mare mucenicu Dimitrie, dară de cine iaște zidită dintr
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
cu molizi. Ca stil arhitectonic, Biserica "Sf. Dumitru" din Hârlău este foarte asemănătoare cu Biserica "Sf. Gheorghe", ctitorită de Ștefan cel Mare în același oraș. Ea nu se remarcă prin elemente înnoitoare. Biserica are plan treflat, fiind compartimentată în pronaos, naos si altar. Ea are următoarele dimensiuni: 21,60 m - lungime în interior, 24,80 m - lungime în exterior, 5,70 m - lățime în interior, 8,30 m - lățime în exterior, 8,50 m - înălțime până la arcurile naosului, 20,60 m
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
compartimentată în pronaos, naos si altar. Ea are următoarele dimensiuni: 21,60 m - lungime în interior, 24,80 m - lungime în exterior, 5,70 m - lățime în interior, 8,30 m - lățime în exterior, 8,50 m - înălțime până la arcurile naosului, 20,60 m - înălțimea turlei în interior, 28,80 m - înălțimea turlei până la cruce, 10,60 m - înălțimea până la streașină. Monumentul are fațade tencuite de culoare albă și soclu din piatră cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
Firida în care se află înscrisă această fereastră are la partea superioară un arc trilobat cu acoladă. Acoperișul bisericii este format din două coame înalte, una mai lungă pe pronaos și alta mai scurtă pe altar, dintr-o turlă deasupra naosului și două mici turnulețe deasupra absidelor laterale. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, sprijinită pe două baze stelate. Ea are patru ferestre în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi fiind sprijinită de mici contraforturi. Deasupra ferestrelor, turla este
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
la partea superioară un arc trilobat cu acoladă. Acoperișul bisericii este format din două coame înalte, una mai lungă pe pronaos și alta mai scurtă pe altar, dintr-o turlă deasupra naosului și două mici turnulețe deasupra absidelor laterale. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, sprijinită pe două baze stelate. Ea are patru ferestre în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi fiind sprijinită de mici contraforturi. Deasupra ferestrelor, turla este înconjurată de ocnițe mici. Acoperișul ei are o formă
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
contraforturi. Deasupra ferestrelor, turla este înconjurată de ocnițe mici. Acoperișul ei are o formă piramidală, cu rupere în pantă. În interior, bolta pronaosului are formă de calotă ușor turtită, fiind așezată pe patru arcuri lipite de ziduri, iar turla din naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au și ele bolți în formă de concă. Pereții interiori ai bisericii nu sunt pictați, ci doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
de gunoi al orașului și oborul de vite. Săpăturile arheologice efectuate la Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău în anul 2001, sub coordonarea prof. dr. arheolog Stela Cheptea, cercetător științific la Institutul de Studii Est-Europene Iași, au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundațiilor și ruinelor a două biserici mai vechi. Prima biserică datează, probabil, din a doua jumătate a veacului al XIV-lea, masa altarului fiind identificată sub naosul actualei biserici. Fundația sa are adâncimea de numai 0,90-1
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Institutul de Studii Est-Europene Iași, au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundațiilor și ruinelor a două biserici mai vechi. Prima biserică datează, probabil, din a doua jumătate a veacului al XIV-lea, masa altarului fiind identificată sub naosul actualei biserici. Fundația sa are adâncimea de numai 0,90-1,00 m. A doua biserică a fost construită, probabil, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Aceasta avea plan treflat, puțin deviat de la axul primei biserici și un pridvor pe latura
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
al pronaosului, dar ulterior corpul său neînsuflețit a fost transferat de fiii lui la Mănăstirea Radu Vodă din București. În anul 1791, spătarul Mihail Racoviță a realizat o serie de lucrări de reparații. Atunci a fost înlăturat peretele despărțitor dintre naos și pronaos, fiind distrus tabloul votiv în care apărea Ștefan cel Mare. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială. Tot atunci a fost amplasată și catapeteasma actuală. În perioada 1893-1904 au fost efectuate lucrări de restaurare a monumentului istoric sub
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
reprezentarea familiei ctitorului) este grav deteriorat ca urmare a pierderilor parțiale ale stratului de culoare, vizibile în zona gurii și gâtului și a unor reparații grosiere care acoperă ochii și nasul personajului. Biserica a avut o gropniță între pronaos și naos. În lăcaș au fost descoperite mai multe cavouri, iar într-unul din acestea era un sicriu cu oseminte. Inspectorul Ana-Maria Zup din cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu (DJCCP) Iași consideră că este vorba de mormântul unui boier sau
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]