KorAP: Find »[drukola/base=narațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...409 >

10,211 matches

Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642

cărți. Era tristă."), sau din rațiuni pragmatice, probabilistice: dacă un eveniment urmează altui eveniment în timp și este legat (în mod plauzibil) de el, se consideră că al doilea eveniment este cauzat de primul dar aceasta, în condițiile în care narațiunea nu specifică altceva (comparați "Ioana a insultat-o pe Nadia, iar Nadia s-a simțit rău" cu "Ioana a insultat-o pe Maria și Nadia s-a simțit rău, dar nu din pricina comportării Ioanei"; sau "Petru a mîncat un măr

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
îmbolnăvit, dar doctorii au ajuns la concluzia că boala nu era cauzată de măr"). După Barthes (în tradiția lui Aristotel), confuzia între consecuție și consecvență, sau între cronologie și cauzalitate constituie, după toate probabilitățile, motorul cel mai puternic al NARATIVITĂȚII: narațiunea ar reprezenta exploatarea sistematică a erorii post hoc ergo propter hoc, prin care ceea-ce-vine-după-X este interpretat ca ceea-ce-este-cauzat-de-X. Fie că sînt implicite sau explicite, legăturile cauzale pot reflecta o ordine psihologică (de ex., acțiunile unui personaj sînt cauza sau consecința

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
sau stării sale de spirit), o ordine filosofică (fiecare eveniment exemplifică teoria determinismului universal, de ex.), o ordine socială, una politică și tot așa. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975; Chatman 1978; Pratt 1977; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și METONIMIE, NARAȚIUNE, INTRIGĂ. căutare [quest]. Conturarea, la nivel discursiv, a mișcării SUBIECTULUI doritor spre OBIECTUL dorit. Scopul unei căutări este CONJUNCȚIA Subiectului și Obiectului. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982: Hénault 1983. centrul narației [focus of narration]. VOCEA și PUNCTUL

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
un NARATOR HETERODIEGETIC restrînge ceea ce spune la cuvintele și acțiunele personajelor); (4) autorul omniscient (un narator heterodiegetic spune ce se întîmplă și are libertatea de a intra în mințile personajelor și de a comenta acțiunea). Tipurile 1 și 2 corespund NARAȚIUNILOR HOMODIEGETICE cu FOCALIZARE INTERNĂ, tipul 3 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE EXTERNĂ (NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MODUL DRAMATIC), iar tipul 4 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE ZERO (NARATOR OMNISCIENT). ¶Brooks, Warren 1959. cititor [reader]. Decodificatorul sau interpretul (unei narațiuni scrise). Acest cititor real sau

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
cuvintele și acțiunele personajelor); (4) autorul omniscient (un narator heterodiegetic spune ce se întîmplă și are libertatea de a intra în mințile personajelor și de a comenta acțiunea). Tipurile 1 și 2 corespund NARAȚIUNILOR HOMODIEGETICE cu FOCALIZARE INTERNĂ, tipul 3 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE EXTERNĂ (NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MODUL DRAMATIC), iar tipul 4 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE ZERO (NARATOR OMNISCIENT). ¶Brooks, Warren 1959. cititor [reader]. Decodificatorul sau interpretul (unei narațiuni scrise). Acest cititor real sau concret nu trebuie confundat cu CITITORUL IMPLICAT

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
autorul omniscient (un narator heterodiegetic spune ce se întîmplă și are libertatea de a intra în mințile personajelor și de a comenta acțiunea). Tipurile 1 și 2 corespund NARAȚIUNILOR HOMODIEGETICE cu FOCALIZARE INTERNĂ, tipul 3 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE EXTERNĂ (NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MODUL DRAMATIC), iar tipul 4 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE ZERO (NARATOR OMNISCIENT). ¶Brooks, Warren 1959. cititor [reader]. Decodificatorul sau interpretul (unei narațiuni scrise). Acest cititor real sau concret nu trebuie confundat cu CITITORUL IMPLICAT al unei narațiuni sau cu

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
se întîmplă și are libertatea de a intra în mințile personajelor și de a comenta acțiunea). Tipurile 1 și 2 corespund NARAȚIUNILOR HOMODIEGETICE cu FOCALIZARE INTERNĂ, tipul 3 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE EXTERNĂ (NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MODUL DRAMATIC), iar tipul 4 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE ZERO (NARATOR OMNISCIENT). ¶Brooks, Warren 1959. cititor [reader]. Decodificatorul sau interpretul (unei narațiuni scrise). Acest cititor real sau concret nu trebuie confundat cu CITITORUL IMPLICAT al unei narațiuni sau cu NARATARUL acesteia și, spre deosebire de ei, nu este

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Tipurile 1 și 2 corespund NARAȚIUNILOR HOMODIEGETICE cu FOCALIZARE INTERNĂ, tipul 3 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE EXTERNĂ (NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MODUL DRAMATIC), iar tipul 4 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE ZERO (NARATOR OMNISCIENT). ¶Brooks, Warren 1959. cititor [reader]. Decodificatorul sau interpretul (unei narațiuni scrise). Acest cititor real sau concret nu trebuie confundat cu CITITORUL IMPLICAT al unei narațiuni sau cu NARATARUL acesteia și, spre deosebire de ei, nu este imanent și nici nu este deductibil din narațiune. Inima întunericului și Nodul de vipere, de exemplu

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
FOCALIZARE EXTERNĂ (NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MODUL DRAMATIC), iar tipul 4 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE ZERO (NARATOR OMNISCIENT). ¶Brooks, Warren 1959. cititor [reader]. Decodificatorul sau interpretul (unei narațiuni scrise). Acest cititor real sau concret nu trebuie confundat cu CITITORUL IMPLICAT al unei narațiuni sau cu NARATARUL acesteia și, spre deosebire de ei, nu este imanent și nici nu este deductibil din narațiune. Inima întunericului și Nodul de vipere, de exemplu, au diferiți cititori implicați, ca și naratari diferiți, dar pot avea același cititor real. În

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Warren 1959. cititor [reader]. Decodificatorul sau interpretul (unei narațiuni scrise). Acest cititor real sau concret nu trebuie confundat cu CITITORUL IMPLICAT al unei narațiuni sau cu NARATARUL acesteia și, spre deosebire de ei, nu este imanent și nici nu este deductibil din narațiune. Inima întunericului și Nodul de vipere, de exemplu, au diferiți cititori implicați, ca și naratari diferiți, dar pot avea același cititor real. În plus, o narațiune cu un singur cititor implicat și un singur naratar (Peretele) poate avea doi sau

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
NARATARUL acesteia și, spre deosebire de ei, nu este imanent și nici nu este deductibil din narațiune. Inima întunericului și Nodul de vipere, de exemplu, au diferiți cititori implicați, ca și naratari diferiți, dar pot avea același cititor real. În plus, o narațiune cu un singur cititor implicat și un singur naratar (Peretele) poate avea doi sau mai mulți cititori reali. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Eco 1979 [1996]; Prince 1982; Rabinowitz 1977. cititor implicat [implied reader]. Publicul presupus de un text; sinele

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
al doilea este publicul NARATORULUI și este înscris ca atare în text. Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui naratar eclipsat la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Cuibul de vipere). ¶Booth 1983 [1976]; Genette 1983; Gibson 1950; Iser 1974, 1978; Rabinowitz 1977. cititor postulat [postulated reader]. Vezi CITITOR IMPLICAT. ¶Booth 1983 [1976]. clasem [classeme]. În terminologia greimasiană (adaptată din Bernard

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
saussuriană între LIMBĂ (sistemul limbii) și VORBIRE (gestul individual): tot așa cum sistemul limbii guvernează producția (și receptarea) rostirii individuale, codul guvernează producția (și receptarea) mesajului. 2. Una din "vocile" (modele ale deja-cunoscutului, modele ale realității) din care se țese o narațiune. După Barthes, narațiunea și unitățile sale constitutive capătă o semnificație în funcție de una sau mai multe asemenea voci sau coduri (PROAIRECTIC, HERMENEUTIC, REFERENȚIAL, SEMIC, SIMBOLIC etc.). ¶Barthes 1974 [1987]; 1981a; Culler 1975; Jakobson 1960 [1964]; Martin 1986; Prince 1982. Vezi și

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
sistemul limbii) și VORBIRE (gestul individual): tot așa cum sistemul limbii guvernează producția (și receptarea) rostirii individuale, codul guvernează producția (și receptarea) mesajului. 2. Una din "vocile" (modele ale deja-cunoscutului, modele ale realității) din care se țese o narațiune. După Barthes, narațiunea și unitățile sale constitutive capătă o semnificație în funcție de una sau mai multe asemenea voci sau coduri (PROAIRECTIC, HERMENEUTIC, REFERENȚIAL, SEMIC, SIMBOLIC etc.). ¶Barthes 1974 [1987]; 1981a; Culler 1975; Jakobson 1960 [1964]; Martin 1986; Prince 1982. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
determinate cultural; dar așa-numitul cod referențial sau cultural este, evident, cel mai cultural dintre ele. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. cod gnomic [gnomic code]. Vezi COD REFERENȚIAL. ¶Barthes 1974 [1987]. cod hermeneutic [hermeneutic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a acesteia poate fi structurată ca un drum ce duce de la o întrebare sau enigmă la un răspuns (posibil) sau soluție. Un pasaj poate prezenta semnificație, în raport cu un cod hermeneutic, dacă sugerează (afirmă) că există o întrebare

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
semnificații. Sistemul nu este monolitic: el alătură, combină și ordonează un set de CODURI sau subcoduri (CODUL HERMENEUTIC, CODUL PROAIRETIC, CODUL SIMBOLIC etc.). ¶Barthes 1974 [1987], 1981a; Prince 1977, 1982. cod proairetic [proairetic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a ei se poate structura ca o serie de secvențe ale ACȚIUNII ce pot fi ele înseși combinate în secvențe mai mari etc.; codul care regularizează desfășurarea acțiunilor în acțiuni mai mari, sau înfășurarea lor în acțiuni

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
cauzează ori decurg din activitățile modificatoare, sau sînt pertinente pentru ele, sau dacă descrie o situație modificată ori elemente integrale ale ei. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a; Culler 1975; Prince 1982. cod referențial [referential code]. CODUL sau "vocea" în funcție de care o narațiune sau o parte a ei se referă la un plan cultural dat, la diverse entități de cunoaștere stereotipe (fizice, psihologice, literare, artistice, filosofice, istorice, medicale etc.) și obiecte culturale. ¶O funcție importantă a codului referențial este de a activa modele

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
medicale etc.) și obiecte culturale. ¶O funcție importantă a codului referențial este de a activa modele la nivelul de vraisemblable (verosimil). ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. Vezi și COD CULTURAL, VERIDICITATE. cod semic [semic code]. CODUL sau "vocea" în funcție de care o narațiune sau o parte a ei permite construcția PERSONAJELOR (și a MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR). ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. Vezi și SEM. cod simbolic [symbolic code]. CODUL sau "vocea" în funcție de care o narațiune sau o parte a ei poate dobîndi o dimensiune simbolică

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
cod semic [semic code]. CODUL sau "vocea" în funcție de care o narațiune sau o parte a ei permite construcția PERSONAJELOR (și a MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR). ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. Vezi și SEM. cod simbolic [symbolic code]. CODUL sau "vocea" în funcție de care o narațiune sau o parte a ei poate dobîndi o dimensiune simbolică; codul care guvernează producerea/ receptarea înțelesului simbolic. Dată fiind o serie de termeni antitetici într-un text, prin asociații și extrapolări reglementate de codul simbolic, codurile pot fi considerate ca

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
antitetici într-un text, prin asociații și extrapolări reglementate de codul simbolic, codurile pot fi considerate ca reprezentînd opoziții și înțelesuri mai abstracte, fundamentale și generale. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. coda [coda]. O afirmație care arată că s-a terminat NARAȚIUNEA: "și au trăit mulți ani fericiți" este un gen frecvent de coda. ¶Labov 1972; Pratt 1977. comentariu [commentary]. Un excurs-comentariu întreprins de NARATOR; o INTRUZIUNE AUCTORIALĂ; o intervenție a naratorului care merge dincolo de identificarea ori descrierea de EXISTENTE, sau de

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
judecăți de valoare, se referă la universuri ce transcend universul personajelor, și/sau comentează asupra propriei narări. ¶Comentariul poate fi pur și simplu ornamental; poate îndeplini un scop retoric; și poate funcționa ca o parte esențială a structurii dramatice a narațiunii. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Lintvelt 1981 [1994]; Weinrich 1964. Vezi și DESCRIERE, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DISCURS, EVALUARE, NARATOR INTRUZIV, NARAȚIE. competență [competence]. 1. Vezi COMPETENȚĂ NARATIVĂ. 2. În terminologia greimasiană, ceea ce face posibilă acțiunea și, mai exact, calificarea SUBIECTULUI în raport cu

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
sau putinței (poate să facă). ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1976, 1982; Hénault 1983; Prince 1981, 1981-82. Vezi și MODALITATE, SCHEMĂ NARATIVĂ, PERFORMANȚĂ. competență narativă [narrative competence]. Capacitatea de a produce și de a înțelege narațiunea. Unul din scopurile NARATOLOGIEI este de a caracteriza competența narativă. ¶Hamon 1981; Prince 1981-82. Vezi și LIMBĂ. compoziție [composition]. Vezi MOTIVAȚIE. ¶Wellek, Warren 1949 [1967]. comunicare [communication]. Vezi FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. conflict [conflict]. Lupta în care sînt angajați ACTORII

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
ceva). Totuși, cum spune Austin mai departe, constatativele sînt ele înseși performative, întrucît a spune (a aserta, a afirma, a raporta) că este, sau nu este vorba de ceva constituie un fel de a face ceva Dacă putem spune că narațiunea "constată", că ea relatează despre anumite situații și evenimente în anumite lumi, putem spune și că ea execută (la minimum) actul de a relata. ¶Austin 1962 [2003]; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977. Vezi și ACT ILOCUTORIU. conștiință centrală [central consciousness

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. contract [contract]. 1. Vezi CONTRACT NARATIV. 2. În modelul greimasian, un acord între REMITENT și SUBIECT. Contractul oferă celui de-al doilea un program de realizare, el constituind principalul izvor al NARAȚIUNILOR (canonice). Subiectul poate îndeplini (sau poate rata) contractul și poate fi răsplătit (sau pedepsit). ¶Adam 1984; Barthes 1974 [1987]; Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și MANIPULARE, RECOMPENSĂ. contract narativ [narrative contract]. Acordul între NARATOR și NARATAR, povestitor și

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
rata) contractul și poate fi răsplătit (sau pedepsit). ¶Adam 1984; Barthes 1974 [1987]; Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și MANIPULARE, RECOMPENSĂ. contract narativ [narrative contract]. Acordul între NARATOR și NARATAR, povestitor și publicul său, subliniind însăși existența unei NARAȚIUNI și afectîndu-i însăși forma: un act de narație oferă ceva care e schimbat, sau urmează să fie schimbat cu altceva (Am să-ți spun o poveste dacă promiți să te porți frumos; am să te ascult dacă meriți; sau, mai

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]