3,535 matches
-
se hotărî să-i respecte regulile. El știa cine-i Prescott și ceilalți ignorau asta. Era unul dintre puținele sale atuuri într-o partidă în care cărțile împotriva lui se etalau una după alta. 12 Un transportor spațial săgeta întunericul neantului cosmic. La bord se aflau o femeie și 402 bărbați, cifre comunicate de Crang în a doua zi de zbor. ― Am primit ordine ― zise el ― să nu-mi asum nici un risc cu tine. Gosseyn nu-i răspunse. Crang îl intriga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
momentul când am ajuns destul de aproape ca să-l distrugem. Cred că a avut senzația că întreaga lume s-a întors pe dos. Grosvenor asculta cu sentimente amestecate relatarea directorului. Întreaga întâmplare începuse să se estompeze, pierzându-se parcă, treptat, în neant. Nimeni nu avea să-și mai amintească exact cum se petrecuseră lucrurile. Pericolul era acum de domeniul trecutului. Grosvenor auzi deodată vocea lui Kent: - Fără sentimentalisme! Avem de îndeplinit o misiune: să exterminăm toate felinele din lumea asta blestemată! - Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
actualmente, de localul familial "Mătușa Sally" și de croitoria "Patterson". În interiorul celor două localuri se aflau doar salariații, dar nici unul dintre aceștia nu observase vreun eveniment neobișnuit. O firmă mare și strălucitoare indica fațada arsenalului născut atât de miraculos din neant; ea a constituit prima dovadă că întreaga scenă n-a fost decât o iluzie. Din orice punct o priveai te urmăreau cuvintele: ARME DE CALITATE DREPTUL DE A CUMPĂRA ARME ESTE DREPTUL LA LIBERTATE În vitrină se afla un sortiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Stând aici, prins într-un întreg proces mult prea neîndurător pentru orice bărbat crescut ca și el pentru a rezista, nu-l mai ura acum pe taică-su. Acest resentiment se topise într-un trecut întunecat, în acea lume a neantului, unde se duseseră și iluziile lui. Biet prostovan fără minte! Mai bine că unii oameni nu înțelegeau niciodată realitățile vieții din Imperiul Isher. Problema lui personală fusese rezolvată de o manieră simplă dar eficace. Inițial se temuse, dar acum frica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
fac. Ca Împărăteasă nu mă simt liberă să particip la aventuri curajoase. Du-te, însoțit de binecuvântarea mea, îi spuse ea întinzându-i mâna. La mai puțin de un ceas după aceea văzu cu ochii ei cum clădirea dispare în neant. Așteptă. I se aduse hrană. Mâncă în autoavionul ei, citi mai multe documente oficiale pe care le adusese cu ea și apoi, când se lăsă întunericul peste capitala Imperiului, constată, uitându-se la ceas, că era timpul să reapară clădirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
FĂCU SEMN LUI NEELAN SĂ STEA MAI LA O PARTE ȘI SE APROPIE DE UȘĂ. DE DATA ACEASTA FOLOSI ALT INEL ENERGETIC ȘI O FLACĂRĂ PORTOCALIE SE REFLECTĂ PREȚ DE VREUN METRU DE LA PUNCTUL DE CONTACT. LUMINA SE TOPI ÎN NEANT ȘI EL ÎMPINSE UȘA. SE DESCHISE CU UN UȘOR SCÎRȚÎIT AL BALAMALELOR DE MULT NEFOLOSITE. HEDROCK TRECU PRAGUL ÎNTR-UN BIROU LUNG DE VREO ȘASE METRI ȘI LAT DE VREO TREI. LA CAPĂTUL ACESTUIA ERA O MASĂ DE LUCRU CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Del Curtin cu o înfățișare îngrijorată și vocea și mai și: \ INNELDA, L-AI MAI URMĂRIT PE URIAȘ? ÎMPĂRĂTESEI I SE FĂCU UN GOL ÎN INIMĂ. ÎI ERA ÎNCĂ GREU SĂ PRINDĂ SENSUL VINEI ASEMENEA PRIMEJDII CARE SE IVISE DIN NEANT ÎN DIMINEAȚA ACEEA, IAR ACUM AMENINȚA ÎNSĂȘI STRUCTURA IMPERIULUI ISHER. CU MARE GREUTATE IZBUTI SĂ ÎNTREBE: \ DAR E CEVA DEOSEBIT? AM FOST TARE OCUPATĂ. \ TREIZECI ȘI PATRU DE ORAȘE, INNELDA. DOAR UN SINGUR MORT DEOCAMDATĂ ȘI NUMAI DATORITĂ UNUI ACCIDENT. GÎNDEȘTE-TE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
timpului, însărcinat de o misterioasă autoritate să prevină această timpurie călătorie spațială umană. Ipoteza științifico-fantastică se grefează pe acest trunchi gnostic. Raza străinului face ca unitatea originară a omenirii să se piardă, iar visul turnului Babel să se prăbușească în neant, fără ca vreodată să mai poată fi readus la viață. Din trecutul misterios al vechimii egiptene vine și ciudatul egiptolog englez obsedat de regăsirea mormântului lui Lisis. Inițiat în tainele lumilor pierdute, Mort îl antrenează pe Ezra în coborârea spre originile
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mă iubește. Faptul că exist este dovada de netăgăduit că Dumnezeu mă iubește. Pentru credința noastră nu este esențial că lumea a fost sortită pentru zile, milenii sau milioane de ani. Sigur este faptul, că își datorează propria existență nu neantului, nu întâmplării, ci numai datorită lui Dumnezeu. De unde vine răul? Aici trebuie să reflectăm asupra unei probleme. Dacă Dumnezeu este bun, de ce există atâta mizerie în lume? Această întrebare atinge un mister, pe care nu reușim să-l înțelegem cu
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
și uneori e ultimul număr de dresaj. Destinul ne urmărește ironic cum bâjbâim între scuze, cerșind o amânare, apoi alta, din ce în ce mai înfricoșați, până ce, brusc, se plictisește, devine nerăbdător, se încruntă și poruncește, "acum, salt!", și cu un suspin intrăm în neant. Nu cred că l-am convins, dar eu mă înflăcărasem, poate fiindcă pe atunci îmi era mai simplu să vorbesc despre asemenea lucruri întrucît le înțelegeam mai puțin. Acum... dar, vorba Călugărului, fiecare își face Dumnezeu din ce poate. Din
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
la pușcărie n-am reacționat altfel. Dacă murea cineva, mă uitam ceasuri în șir la cerul albastru de-afară. Doamne, cât de mult iubeam atunci lumina! Vorba Călugărului, n-am avut niciodată chef să cobor în orificiul care ne predă neantului pentru Judecata de Apoi. Am preferat să mai adun păcate și să uit că le-aș putea plăti într-o zi. În loc să putrezesc undeva într-o închisoare, să șterg praful sau paharele murdare într-o berărie ori să strâng gunoaiele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fac un rezumat pentru revista Cărți de astăzi. Pavese se sinucisese din cauza unei povești de dragoste nefericite. El afirma că nu te omori din dragoste pentru o femeie, ci din cauza unei iubiri, oricare, care te dezvăluie pe tine Însuți În neantul și nefericirea ta. Nu cunoșteam nici neantul, nici nefericirea. Mai tîrziu, poate? Aș fi vrut să-i Împumut Marysei Meseria de a trăi, dar m-a Împiedicat o remarcă a lui Pavese pe care n-aș fi vrut ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
astăzi. Pavese se sinucisese din cauza unei povești de dragoste nefericite. El afirma că nu te omori din dragoste pentru o femeie, ci din cauza unei iubiri, oricare, care te dezvăluie pe tine Însuți În neantul și nefericirea ta. Nu cunoșteam nici neantul, nici nefericirea. Mai tîrziu, poate? Aș fi vrut să-i Împumut Marysei Meseria de a trăi, dar m-a Împiedicat o remarcă a lui Pavese pe care n-aș fi vrut ca ea s-o citească. Drept ce m-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
deșert lipsit de sentimente, unui tărîm al nepăsării și înstrăinării de căldura soarelui interior?... Care este atunci iluzia: înghețul sau energia vieții? Nepăsarea sau iubirea? Frica sau curajul? Monotonia sau miracolul? Oare nu se ajunge la mediocritate și implicit la neant prin frică și prin refuzul posibilului care apare inițial sub formă de iluzie? Ce este iluzia altceva decît o promisiune și o posibilitate a progresului, a adevărului, o sursă de energie în felul său? Ce altceva este iluzia decît o
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
și uneori e ultimul număr de dresaj. Destinul ne urmărește ironic cum bâjbâim între scuze, cerșind o amânare, apoi alta, din ce în ce mai înfricoșați, până ce, brusc, se plictisește, devine nerăbdător, se încruntă și poruncește, „acum, salt!”, și cu un suspin intrăm în neant. Nu cred că l-am convins, dar eu mă înflăcărasem, poate fiindcă pe atunci îmi era mai simplu să vorbesc despre asemenea lucruri întrucât le înțelegeam mai puțin. Acum... dar, vorba Călugărului, fiecare își face Dumnezeu din ce poate. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Nici la pușcărie n-am reacționat altfel. Dacă murea cineva, mă uitam ceasuri în șir la cerul albastru de-afară. Doamne, cât demult iubeam atunci lumina! Vorba Călugărului, n-am avut niciodată chef să cobor în orificiul care ne predă neantului pentru Judecata de Apoi. Am preferat să mai adun păcate și să uit că le-aș putea plăti într-o zi. În loc să putrezesc undeva într-o închisoare, să șterg praful sau paharele murdare într-o berărie ori să strâng, gunoaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de pe obrajii mei, de pe nas, de pe gură, de pe bărbie se zbârcește, se jupoaie, e de-ajuns o clipă și, cum sunt tras din nou În sus de păr, fața mea e acum de nerecunoscut, o putreziciune, o variolă, un indicibil neant, un imn Închinat repugnanței, mă voi Întoarce În celulă cum se Întorc mulți dintre fugarii ce au avut curajul să se desfigureze ca să nu mai fie prinși din nou. Ah, urlu eu Înfrânt și, după spusa naratorului, un cuvânt iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
rînd. Rostul suprem este exercițiul, care este o formă de meditație. Produsul final este irelevant, un simplu obiect material, un soi de produs secundar al disciplinei spirituale. Diferența dintre artistul modern și călugărul buddhist rezidă În abordare. Artistul intră În neant gol și se Întoarce cu un fel de suvenir, dacă vreți. Călugărul abordează neantul cu un corp tradițional de cunoștințe și ajunge la vid. Lumea noastră, nu mai puțin ca cea a călugărilor, este plină de gunoaie care stau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
irelevant, un simplu obiect material, un soi de produs secundar al disciplinei spirituale. Diferența dintre artistul modern și călugărul buddhist rezidă În abordare. Artistul intră În neant gol și se Întoarce cu un fel de suvenir, dacă vreți. Călugărul abordează neantul cu un corp tradițional de cunoștințe și ajunge la vid. Lumea noastră, nu mai puțin ca cea a călugărilor, este plină de gunoaie care stau În calea practicii spirituale. Artistul se joacă cu aceste gunoaie, călugărul le ordonă să dispară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
un corp tradițional de cunoștințe și ajunge la vid. Lumea noastră, nu mai puțin ca cea a călugărilor, este plină de gunoaie care stau În calea practicii spirituale. Artistul se joacă cu aceste gunoaie, călugărul le ordonă să dispară În neant. Produsul finit are valoare pecuniară numai pentru cei din afara procesului. Este o excrescență grotescă, născută din impuritățile creatorului ei, un obiect cu adevărat spurcat care trebuie Îndepărtat de Îndată, fie distrus, fie vîndut În vreo galerie. Valoarea acestui produs este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
lui Fran întâlniră privirea albastră, ageră a tatălui ei și simți că-i vine inima la loc. Astăzi nu vedea nici un semn al declinului și al dezintegrării. Tatăl ei pe care îl iubea revenise, de parcă n-ar fi înfruntat niciodată neantul. Ralph își încrucișă picioarele, lăsând să se vadă singura abatere de la normă. Una dintre șosete era din lână și avea o nuanță discretă, convențională; cealaltă era colorată într-un ton strident de turcoaz, și purta inscripția „La mulți ani“. Ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și, mai ales, cu Fundoianu nu sînt de ignorat. Bunăoară, și pentru Vinea, și pentru Fundoianu, și pentru Cioran, și pentru avangardiști, și pentru tînăra generație, Eminescu („condamnat să scrie într-o limbă necunoscută”) reprezintă o excepție care confirmă regula „neantului valah” preexistent. Un spirit relativ afin, pînă la un punct, în problema atitudinii față de specificul național - și care, asemenea lui Cioran și Fondane, va părăsi România pentru Franța - este tînărul Eugen Ionescu. Vorbind din perspectiva „adamică” a tinerei generații, acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
oferea cele mai multe posibilități. Dorul acestor artiști de a colabora în viață (artistul n’a cunoscut nici odată o vreme mai precară ca a noastră) s-a esprimat cel mai elocvent în formula lor suprematistă, care se pierde într-un complet neant formal pentru a pune numai problema materialului”. Numărul 59 semnalează un grupaj „consacrat constructivismului polonez” al revistei belgiene Anthologie din Liège, iar în nr. 65 este menționată elogios o importantă manifestare expozițional-arhitectonică internațională desfășurată la Varșovia: „Block 11 este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
formei” (Lanson, „Reflexions d’un vieux critique sur la jeune littérature”, în Révue des Deux Mondes, 1 dec. 1921, p. 562), „distrugerea tuturor principiilor și dogmelor morale, sociale, literare, beția verbală” (Vanderéme, Le Miroir de Lettres, v. III, p. 88), „neantul psihologic și lingvistic” (Rivière, „Réconnaissance a Dada”, în N.R.F., 83, VII, 1 aôut 1920, p. 235). Abolirea relațiilor dintre gîndire și expresie face ca producțiile dadaiste să semene perfect cu „gungureala copiilor” sau chiar mai rău. Interesant este că Emilian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nobleței”. În plus, „spre deosebire de Tristan Tzara, Urmuz poetizează excesiv, cu intenția clară de a discredita procedeul”. Nu se spune însă în ce ar consta această „poetizare”... După ce, în răspăr cu mitul precursorului absolut, criticul observă că „scriitorul nu apăruse din neant”, întrucît se produsese la începutul veacului „o restructurare a mentalității artistice”, el eșuează în clișeele critice ale anilor ’60-’70: „tragedia” generată de „neîncrederea torturantă în posibilitatea realei comunicări” și determinisme de genul: „Asumîndu-și tragedia, Urmuz a ajuns la sinucidere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]