7,093 matches
-
să se bazeze pe două asumpții fundamentale: 1. “toate persoanele sunt speciale și valoroase pentru că sunt unice”; 2. “fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii”. Un bun consilier trebuie să fie Înzestrat cu următoarele aptitudini: gândire pozitivă, empatie, colaborare, acceptare necondiționată, congruență, responsabilitate, respect. Activitățile de consiliere trebuie În așa fel realizate Încât să-i ajute pe elevi să Înțeleagă că o bună parte din responsabilitățile orelor de consiliere le aparțin. Metodele interactive de grup: Învățarea prin cooperare, Învățarea prin descoperire
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
copiii trebuie să Înțeleagă că o persoană instruită are o șansă În plus pentru o viață mai bună, mai sănătoasă, când se va afla În situația de a lua propriile decizii și a-și decide singură drumul În viață. Acceptarea necondiționată a diversității Într-un grup și stimularea toleranței este o adevărată provocare pentru educatori. Ei trebuie să Încurajeze cooperarea, lucrul În perechi sau formarea de grupuri eterogene, cunoașterea și discutarea diverselor obiceiuri, tradiții, valori. Desigur că rezultatele nu se văd
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
afecțiune, de securitate, de un mediu Înconjurător sănătos și de experiențe stimulative, de apreciere și susținere. Integrarea individuală a copilului cu nevoi speciale În clasa obișnuită mai are și alte implicații extraordinare: copilul rămâne În familie, beneficiind de sprijin moral-afectiv necondiționat. Pe de altă parte, programele și resursele organizatorice și procedurale sunt adaptate la nevoile sale, el Învățând În clase omogene, unde crește motivația pentru Învățare, fiindcă este stimulat de mediul competițional și de performanțele școlare ale colegilor săi. Mai mult
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
te documentezi, iar acolo se află multe manuscrise importante și din vechime. În schimb, aș vrea un exemplar din Apologia pro Galileo 9. Pentru orice nevoie vei avea, n-ai decât să te adresezi lui Richelieu care te va sprijini necondiționat, așa cum meriți. Convorbirea părea să fi luat sfârșit. Dar atât Tommaso cât și Regele, erau nemulțumiți, simțeau că ceva rămăsese nerezolvat, că discuția lor nu se încheiase. Zăboviră un timp și, în fine, chiar în clipa când se pregăteau să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
grupurile de suport comunitare, etc); funcția emoțională presupune activități, precum: o asistență sub formă de încurajare; o exprimarea căldurii personale în relație cu persoana în nevoie; o manifestarea afecțiunii pentru celălalt; o comunicarea empatică; o manifestarea încrederii și a susținerii necondiționate; comportamentul ce susține sentimentul de siguranță și-l conduce pe individ spre credința că este respectat și că devine conștient de disponibilitatea cuiva cu care poate discuta problemele sale cele mai delicate. Funcția cognitivă, informațională, utilă în special în faza
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
uităm pentru o clipă de sentimentele noastre negative și de atitudinile egocentrice/distante ale celuilalt față de noi. Căutând să înțeleagă cât mai profund problematica relațiilor de cooperare, specialiștii au stabilit că există următoarele stiluri comportamental-relaționale: • stilul Gandhi: reprezintă întruchiparea cooperării necondiționate; • stilul/strategia Stalin: reprezintă expresia competiției insensibile la alegerile partenerului; • stilul/strategia Hrușciov: reprezintă, în general, stilul competitiv, dar care ia uneori și decizii cooperante; • stilul/comportamentul Coolidge 27: este comportamentul care se manifestă cooperant, dar care optează din când
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Hrușciov: reprezintă, în general, stilul competitiv, dar care ia uneori și decizii cooperante; • stilul/comportamentul Coolidge 27: este comportamentul care se manifestă cooperant, dar care optează din când în când și pentru competiție. După cum se vede, specialiștii acceptă existența cooperantului necondiționat. Oricât ar părea de ciudat, în societatea hiperconcurenței (Lipovetsky, 2007) există, totuși, asemenea comportamente și relaționări. Pentru Gerald Shure, Robert Meeker și Earle Hansford (1965, apud Boncu, 2005, p. 99), "persoana dispusă la cooperare necondiționată este un cooperativ animat de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vede, specialiștii acceptă existența cooperantului necondiționat. Oricât ar părea de ciudat, în societatea hiperconcurenței (Lipovetsky, 2007) există, totuși, asemenea comportamente și relaționări. Pentru Gerald Shure, Robert Meeker și Earle Hansford (1965, apud Boncu, 2005, p. 99), "persoana dispusă la cooperare necondiționată este un cooperativ animat de motive etice, deosebit de cooperativul nehotărât sau timid, ca și de cooperativul determinat sau strategic. Ei preferă să-l identifice cu pacifistul, individul a cărei principală trăsătură este aceea că respinge violența ca mijloc de rezolvare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a conflictelor". Pacifistul "nu-și folosește niciodată capacitatea de a-l pedepsi și constrânge pe celălalt. Dimpotrivă, el își declară bunele intenții, sau chiar se dezarmează, adică renunță la mijlocul de a exercita presiuni de care dispunea". În situațiile de cooperare necondiționată, majoritatea subiecților profită de comportamentul conciliant al celui înzestrat cu putere, joacă în manieră competitivă și reușește să câștige. Prin urmare, conchide Șt. Boncu (2006), "nu numai că puterea neutilizată devine o sursă inutilă, dar chiar se întoarce împotriva celui
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dar chiar se întoarce împotriva celui care o deține" (p. 100). Desigur, nu mereu și nu întotdeauna în termeni alarmanți... Paul Swingle (1970, apud Boncu, 2006) a arătat faptul că tendința de a-l exploata 28 pe cel ce cooperează necondiționat este mai puternică atunci când acesta are putere decât atunci când nu are. În urma experimentelor sale, psihologul american a apreciat că nefolosirea puterii "invită" la exploatare. Percepția că cel puternic este binevoitor garantează absența acțiunilor punitive. Iar ceilalți capătă curajul să câștige
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care este investit individul care ocupă un post de conducere. Puterea i-o dă funcția pe care o ocupă. Toți ceilalți (în general, subalternii) se agață de acest profil uman pentru a obține cel mai mare profit. În fapt, cooperantul necondiționat dovedește o mare putere interioară, sufletească. El demonstrează că este puternic tocmai prin acest nobil și generos comportament. O știm și o constatăm cu toții, "cooperarea necondiționată nu este un comportament foarte frecvent în viața de zi cu zi. Cel care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de acest profil uman pentru a obține cel mai mare profit. În fapt, cooperantul necondiționat dovedește o mare putere interioară, sufletească. El demonstrează că este puternic tocmai prin acest nobil și generos comportament. O știm și o constatăm cu toții, "cooperarea necondiționată nu este un comportament foarte frecvent în viața de zi cu zi. Cel care o practică se bucură rareori de aprecierea celor din jur", constată Șt. Boncu (2006, p. 100). În cele mai multe situații, ceilalți au sentimentul că sunt invitați (sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aprecierea celor din jur", constată Șt. Boncu (2006, p. 100). În cele mai multe situații, ceilalți au sentimentul că sunt invitați (sau chiar obligați) la o schimbare, că acest comportament este purtătorul unui mesaj etic. S-ar putea ca cel care cooperează necondiționat să creadă foarte mult în avantajele cooperării și în costul prea mare, mult prea mare al competiției și al confruntării (știind că viața este prea scurtă și că bolile se pot declanșa în orice clipă). Este demn de reținut faptul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
viața este prea scurtă și că bolile se pot declanșa în orice clipă). Este demn de reținut faptul că Donald Wood, Marc Pilisuk și Emmanuel Uren (1973, apud Boncu, 2006) au propus termenul de martir pentru individul predispus la cooperare necondiționată. "Martirul este cel care cooperează atunci când partenerul său nu o face sau cel ce preferă colaborarea chiar dacă trebuie să suporte pierderi. Autorii demonstrează, printre altele, că persoanele cu stimă de sine înaltă receptează într-o măsură mai mare decât cele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de sine înaltă receptează într-o măsură mai mare decât cele cu o stimă de sine slabă pledoariile martirului pentru că ele sunt mai puțin dependente de aprobarea socială" (p. 100). Oricum, credem că un număr cât mai mare de cooperanți necondiționați nu poate decât însănătoși sau menține echilibrul într-un grup, într-o comunitate. 3. Relațiile competitive și de cooperare în școală Este bine știut faptul că relațiile concurențiale și de cooperare se manifestă și în mediul școlar. Pentru orice director
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la situația problematică" (Bruchon- Schweitzer și Dautzer, 1994, apud Rimé, 2008, p. 245). Așadar, suportul poate fi: emoțional, informațional și instrumental. a. Suportul emoțional vizează, cu predilecție, emoțiile și sentimentele persoanei care suferă. Sunt prioritare manifestările de atașament cu caracter necondiționat. În context, "persoana care suferă scrie B. Rimé (2008) trebuie să simtă că liantul social este solid, oricât de grea ar fi situația în care se află și oricare i-ar fi responabilitatea în derularea evenimentelor" (p. 246). În cadrul acestui
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cele mai multe ori, reacții inoportune, deplasate. Prin urmare, în astfel de situații speciale, putem avea două tipuri de reacții: adecvate și inadecvate. Specialiștii au observat faptul că reacțiile considerate adecvate sunt alcătuite, în esență, din două tipuri de suport: emoțional (suport necondiționat, înțelegere, bunăvoință, liniște, calm, deschidere, disponibilitate) și informațional (analiză realistă, clarificare și îndrumare cognitivă) (idem, pp. 254-255). Reacțiile considerate inadecvate cuprind, în esență, la rândul lor, lipsa de recunoaștere a experienței și a sentimentelor persoanei aflată în suferință (egocentrism, dedramatizare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reacțiilor survenite, a reformula elementele-cheie ale relatării, a oferi puncte de vedere diferite, a accepta erorile persoanei Înțelegere empatică A-i înțelege sentimentele, a comunica aceleași emoții, a înțelege faptele, a încerca să înțelegem stările persoanei aflată în suferință Susținere necondiționată A spune ceea ce persoana aflată în suferință dorește să audă, a aproba, a spune acesteia că am fi procedat la fel ca ea Opoziție manifestă A se înfuria, a-și exprima sentimente negative, a fi stânjenit, a spune că un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
B. Rimé, 2008, p. 256) Rezumând, putem spune că pentru o reacție și pentru o atitudine adecvate este recomandabil să ținem seama de faptul că cei care suferă caută (idem): a. recunoașterea: adică persoanele apropiate să admită și să valideze necondiționat această nouă componentă a identității lor; b. implicarea: adică persoanele apropiate să se implice în ceea ce-i privește, să le ofere dragoste, intimitate, atașament, compasiune, ajutor, susținere, asistență. Prin aceste atitudini și reacții, cei apropiați "vor garanta caracterul inalterabil al
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vor oferi astfel proba de facto că această legătură va transcede capriciile destinului și că acela care suferă va rămâne obiectul aceleiași solicitudini sociale ca și în trecut" (p. 258). Toate demonstrațiile de atașament, de compasiune, de ascultare activă/ empatică/necondiționată, de înțelegere și de răbdare/cumpătare au sensul prezentării integrării sociale a celui care suferă (idem, p. 260). Rușinea este o emoție ce ține în mare măsură de educație și de respectul de sine. De aceea, poate, întâlnim oameni care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
teoriei lui Ferster cu teoriile învățării: majoritatea pierderilor în viață (pierderea unei relații amoroase, a locului de muncă etc.) pot constitui tot atâtea pierderi ale unor surse importante de întărire, la fel cum pierderea asocierii dintre stimulul condiționat cu cel necondiționat duce la extincția sau stingerea răspunsului comportamental. Schimbările din mediu pot determina schimbări ale surselor centrale de întărire și prin urmare necesitatea adaptării individului la noile surse de întărire, fapt dificil ori imposibil de realizat. Schimbarea înseamnă pierderea unei surse
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
răspunsul pacientului. Cele mai multe forme de terapie îmbină tehnici cognitiv comportamentale. Scopul terapiilor cognitiv comportamentale nu este să ne învețe "gânduri fericite", ci să devenim mai acurați în autoevaluări și mai eficienți în ce privește comportamentele. Terapiile predominant cognitive urmăresc îmbunătățirea abilităților, acceptarea necondiționată de sine și alții, reducerea distresului, în timp ce terapiile dominant behavioriste susțin că depresia survine din absența întăririlor pozitive și/ sau a abilităților sociale, sau din tendința de a evita situațiile noi, provocatoare. Nu se poate spune pur și simplu că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
obiectele fobice, iar condiționarea operantă "ajută" ca acea frică să fie persistentă. Ne reamintim că în condiționarea clasică un obiect care era înainte neutru (stimulul condiționat) este asociat cu un obiect care în mod natural determină o reacție (un stimul necondiționat care obține un răspuns necondiționat) înainte ca obiectul neutru să provoace aceeași reacție (ceea ce este cunoscut ca răspuns condiționat). Astfel, când un sunet este asociat cu un șoc electric, stimulul condiționat este sunetul iar șocul electric este stimulul necondiționat, răspunsul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ajută" ca acea frică să fie persistentă. Ne reamintim că în condiționarea clasică un obiect care era înainte neutru (stimulul condiționat) este asociat cu un obiect care în mod natural determină o reacție (un stimul necondiționat care obține un răspuns necondiționat) înainte ca obiectul neutru să provoace aceeași reacție (ceea ce este cunoscut ca răspuns condiționat). Astfel, când un sunet este asociat cu un șoc electric, stimulul condiționat este sunetul iar șocul electric este stimulul necondiționat, răspunsul necondiționat este anxietatea, ca răspuns
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stimul necondiționat care obține un răspuns necondiționat) înainte ca obiectul neutru să provoace aceeași reacție (ceea ce este cunoscut ca răspuns condiționat). Astfel, când un sunet este asociat cu un șoc electric, stimulul condiționat este sunetul iar șocul electric este stimulul necondiționat, răspunsul necondiționat este anxietatea, ca răspuns la șoc, iar răspunsul condiționat este anxietatea -reacție la ton . Prima aplicație a acestor teorii a fost în diverse studii făcute cu 80 de ani în urmă de către filosoful devenit behaviorist, John Watson, și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]