60,569 matches
-
și a minciunii existențiale. Știu ce spun, pentru că printre rudele mele apropiate (ca să nu mai vorbesc de majoritatea vecinilor de bloc!) se numără astfel de profitori ai "bacșișurilor" neocomuniste. în aceste condiții, cu sau fără vize, viitorul românilor se anunță negru de tot. Nu-mi revin încă din șocul discuției cu un părinte al cărui fiu a intrat în această vară, ca și al meu, la Liceul de informatică din Timișoara: "Voi pe ce filieră mergeți? Spre Canada sau spre Germania
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
vărsați pentru ajutorarea handicapaților lirici)". Îi asigurăm pe cititori că majoritatea paginilor lui D.R. Popescu nu sînt mai puțin prolixe decît aceasta. Fără complexe, critica e atacată frontal. Argumentul este, bineînțeles, presupusa concurență între critic și beletrist, id est invidia neagră a primului, incapabil a produce opere. Ca și cum o graniță trasată de Caliban l-ar împiedica pe critic să fie scriitor, iar pe scriitor să fie critic. Cu tot citatul din Ezra Pound, concepția etalată aparține unui semidoct: "În perioade de
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
mai promovat ca slujbași ai acestui talent atât de special, astăzi lumea nici măcar nu mai știe de noi. Cel puțin aceasta e impresia băștinașului care deschide cartea despre Marea Neagră a lui Neal Ascherson. Autor care stabilește, precum în cele mai negre temeri ale noastre, un record absolut, scriind o carte cu mențiunea numai întâmplătoare a câtorva date din care cu multă bunăvoință s-ar putea deduce că pe aici ar locui, de la o vreme, și români! Nicolae Ceaușescu, de pildă, vampirul
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
îmi dăduse poate ceva suspect pe figură. Acel semn fizionomic tipic teroristului pe cale de a săvîrși actul suprem al distrugerii... Din cîți eram în vagonul fără compartimente, de rapid de lux, doar la mine se oprise și-mi controlase valijoara neagră cumpărată de la Samaritaine, la Paris... După plecarea polițiștilor, se fac multe comentarii în legătură cu atentatele ce au avut loc în ultimele luni în Spania și cu fanatismul unor tineri din Țara bascilor luptînd pentru independența ținutului lor. Nu se face nici o
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
-ne într-o odăiță ce-i slujea de cancelarie. Ea ne lăudase mult timp acolo pentru progresele ce le-am fi făcut la cursul ei; pe urmă, ne invitase din nou în sala de curs, acum golită, cu tabla mare neagră, plină de cuvinte scrise citeț cu creta. Ea se duse la catedră, șterse cu buretele tabla, apoi ne ceru să fim foarte atenți și cu luare aminte, întrucît avea să ne verifice niște cunoștințe, se pare că nu de mult
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
care îi permise să continue să cînte schimbînd mîinile. Neliniștile lui artistice l-au făcut să abordeze din frageda tinerețe domeniul literaturii, instalîndu-se în dadaismul și suprarealismul primei epoci. Toată producția care urmă a fost puternic impregnată de un umor negru care, totuși, nu i-a alterat profundele calități umane." etc. La un an de la dispariția sa, Cesar Levano scrie un alt articol în revista Caretas (no. 484, din sept.-oct. 1973, p. 24-25): El rumano escondido (Românul ascuns, secret). Lucrurile
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
Odată terminat marele război, el se încadrează în rîndurile literare ale dadaismului și suprarealismului. E curios că un alt scriitor de origine română, Tristan Tzara, a fost fondatorul mișcării Dada. Una dintre povestirile lui Cugler cele mai colorate de humor negru este Superbardul, populată, pare-se, de fantasma lui Tzara" etc. Și mai departe, vorbind de literatura lui, pentru care Levano dovedește o înțelegere surprinzătoare: "Prin creațiile sale de obicei pline de absurd și de visare, Cugler nu șovăie să spargă
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
publicațiile adunate în cele 9 zile și jumătate de absență din redacție. Și dacă era marți, era revista 22, așa că a citit cu lăcomie numerele 33 și 34. A început, ca totdeauna, cu tableta lui Dan Perjovschi - perla de umor negru formată în fiecare săptămînă în jurul unor țăndări de actualitate. Nu obișnuita miștocăreală a gazetarilor cu condei vioi, nici ghiara caustică a "apucaților" justițiari, ci observațiile inteligent-amare ale unui artist căruia îi pasă ce se întîmplă cu ai lui. Numai la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
De altfel, în postfața romanului, eu menționez foclorul rusesc ca sursă a acestei versiuni. Dar ceea ce mi se pare absolut admirabil în legenda regilor magi, este că, de la o vreme, iconografia creștină îl prezintă pe unul din ei ca fiind negru, ceea ce simbolizează deschiderea creștinismului către întreaga lume. Religia evreilor în schimb e închisă. Ei sunt poporul ales și nu au nevoie să caute străini. Nu există misionari pentru ei. Probabil cea mai frumoasă parabolă din Evanghelie vorbește despre omul bogat
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
la masă, pe toți cerșetorii și milogii. Sensul parabolei este că cei ce-l refuză sunt iudeii, iar sărmanii suntem noi. R.: Apropos de această deschidere, romanul începe printr-o frază spectaculoasă a stăpânului regatului Meroe din nordul Nubiei: "Sunt negru, dar sunt rege". M.T.: Iar această frază mi-a fost inspirată de Cântarea cântărilor: "Nigra sum sed formosa". Șocul civilizațiilor și al fraternității R.: În toate cărțile dv., chiar și acolo unde nu te aștepți, în Picătura de aur, de
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
De altfel, scrisului lui Updike i se potrivește cel mai bine o analogie propusă chiar de autor și preluată dintr-o secvență cinematografică, din "Lawrence al Arabiei", cînd undeva la orizont se întrevede o făptură minusculă, aproape doar un punct negru, care pe măsură ce se apropie de privitor, cu uluitoare viteză și totuși parcă lent, pentru că rămîne ceva timp neclară, e din ce în ce mai bine conturată, pînă cînd brusc îl avem în fața ochilor pe Omar Shariff. Ideile lui Updike se ivesc cu aceeași iuțeală
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
pe pulpe, în timp ce ea se dă jos din camionul sovietic de campanie neajutată de nimeni, - observație a lui Petru Dumitriu, într-una din cărțile sale după ce evadează. Ana Pauker (observație primită din partea unor apropiați din epoca ei de succes: Taieur negru, la trei nasturi, îmbrăcat în mod vizibil direct pe piele (și nu se știe dacă poartă, cumva, chiloți, avînd în vedere les jupons de la revolution) fălcile ei puhave și albicioase de femeie voluptuoasă "călărind bărbații" ca una din activistele dezlănțuite
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
neavînd bluză pe dedesubt, nici țîțar, din care cauză, mamèlele ei robuste, deși lăsate, de fiică absolută a Revoluției, respirînd greu ca de-o emoție de nestăpînit, ochii moleșindu-i-se de atracția fundamentală... Parfumul... Mirosea violent a parfum. Pisica neagră! Unei doamne distinse, căreia îi plac fierăriile și care umblă toată ziua prin fierării, plăcîndu-i și mirosul de metal, contactul cu bărbații duri în salopete albastre mînjite de păcură... Alle ist hin... totul s-a dus (pe copcă). Das ist
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
profesionist, care, în cunoștință de cauză, urăște războiul - e obligat de viață să intre în luptă; într-o atmosferă de epopee națională, cu mic cu mare, lumea pleacă la război; voluntarii sînt recrutați și din biserici și din cîrciumi; sclavilor negri li se promite eliberarea, după 12 luni de luptă, dar ei continuă lupta și după ce sînt liberi; invadatorii englezi trec femei și copii prin foc și sabie (englezii sînt puși într-o lumină atît de proastă, încît un critic britanic
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
amplasate în oraș în cadrul Simpozionului de sculptură în metal ,,Ion Vlad". (Pentru edificare, a se vedea Programul electoral ,,CĂLARAȘI - CASA NOASTRĂ" - denumire copiată transparent și sfidătoar după ,,CASA NOASTRĂ - RUSIA", al Filialei PDSR Călărași în care, la punctul 12, scrie negru pe alb, chiar dacă nițel eufemistic,: ,, Formarea unei Alei a statuilor din Metal Sudat în Parcul Dumbrava prin transferarea actualelor amplasamente din Zona Centrală a municipiului. Surse economice: buget local, buget Ministerul Culturii, buget Consiliul județean. Termen de realizare: 1 lună
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
de vid, prin consecință, unul al anticonstrucției. în cei șase ani cît a condus Călărașii, evident ,,casa noastră", pe toată plaja și la toate nivelurile, în plan cultural această zonă a fost una realmente deșertică, o pată albă (la rigoare, neagră sau roșie) pe harta unei Românii care, oricum, nici în ansamblu, cu alte cuvinte la nivelul cel mai larg al ,,casei noastre", nu se simțea prea bine. Din 1997 și pînă acum, adică în mai bine de trei ani, Călărașii
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
ce-i ascundea figura. Eram numai ochi, sala înlemnise. Henriette Yvonne Stahl își ridică vălul de pe față, apoi, înainte de a se înclina, trînti o cruce mare, ortodoxă, se aplecă înaintea sicriului, și, în balansul făcut de șiragul lung de mărgele negre de la gît, acestea izbiră marginea de lemn a sicriașului ce scoase un sunet sec. Era ca și cum Belu ar fi sughițat brusc. Ca și cum ar fi scos un sunet de-al lui, ultimul. Activiștii cu vigilența lor cu tot o sfecliseră. Pe
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
ele) și jocul poate începe. Comentînd cu vehemență absurdele oferte speciale dintr-un supermarket, prima dintre ele apasă pe trăgaci. Nimic, deși tu, ca spectator, sari din scaun. La fel și a doua. Și a treia. E genul de comedie neagră - absurdă, evident - care, în mod normal, s-ar sfîrși cu sînge pe pereți, dar care te-ndemnă să crezi că, totuși, finalul va aduce cu el o surpriză. Ei bine, surpriza vine; iar aceasta se numește... sînge pe pereți. Sau
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
istoria secolului XX. Moartea prin înfometare a unui copil de chiabur ucrainian provocată de regimul stalinist poate fi echivalată cu aceea a unui copil evreu din ghettoul de la Varșovia, scrie istoricul francez Stephane Courtois în introducerea sa la faimoasa Carte Neagră a Comunismului, - dar se pare că a spus-o înaintea lui și celebrul Vassili Grossman, fostul dizident sovietic a cărui mamă a fost ucisă de naziști. Aș dori însă să arăt mai jos ceva mai pe larg cîteva din argumentele
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
cu gîndirea atrofiată, cu spaima năpastelor care s-ar putea abate asupra lor. Dincolo de aceste deosebiri însă ambele sisteme au fost însă, în mod practic, mai presus de toate, instigatoare și generatoare de crime în proporții de masă (potrivit Cărții Negre a Comunismului și ultimelor cercetări pe bază de arhive, astăzi disponibile, numărul victimelor comunismului s-ar ridica la cca. 100 de milioane) - naziștii după criterii de rasă, comuniștii după acelea de clasă. Vassili Grossman, citat mai înainte, coautor împreună cu Ilya
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
ultimelor cercetări pe bază de arhive, astăzi disponibile, numărul victimelor comunismului s-ar ridica la cca. 100 de milioane) - naziștii după criterii de rasă, comuniștii după acelea de clasă. Vassili Grossman, citat mai înainte, coautor împreună cu Ilya Ehrenburg al Cărții Negre asupra crimelor naziste în URSS, nu ezită să facă analogii: "Naziștii afirmau despre evrei că nu sînt ființe umane. Lenin și Stalin au spus și ei aceleași lucruri: chiaburii nu sînt ființe umane". Sînt cunoscute astăzi directivele personale ale lui
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
forțând-o să bea cu el - și face din el un om slab, nestăpânit, a cărui moarte dobândește semnificația unui sacrificiu ritual ca răscumpărare a ieșirii din norme. Foarte frumoasă este scena finală când femeile năvălesc în scenă fluturând broboade negre, ca un stol de corbi. Dar dacă intenția regizorului a fost să-l favorizeze pe Turriddu, tenorul Luis Lima nu și-a valorificat avantajul; cu o voce uscată, lipsită de armonice, cu acute sparte, el a fost depășit de partenera
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
deși a numit câțiva "ambasadori itineranți", rezultatele au întârziat să apară. Cel căruia lucrurile îi merseseră din plin, avansând, între 1990 și 1992, de la modesta postură de lector universitar la aceea de candiat prezidențial, începuse să fie atins de aripa neagră a nemulțumirii, disprețului și a resentimentului public. Orice ar fi făcut, oricum s-ar fi străduit să întoarcă lucrurile, totul i se întorcea împotrivă.
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
atrage atenția publicului, prin cronici de dimensiuni variabile și aprecieri diferențiate, dar dominant pozitive, asupra cărții tinerei scriitoare: Un număr de scamatorie, Peste tot și niciunde, Marea pe scaun, De păr, Acasă în străinătate, Un număr de virtuozitate și umor negru, Suferințe în manej, Salvați copilul din mămăligă!, O copilărie model (am citat în traducere aproximativă titlurile recenziilor apărute în intervalul cîtorva luni, în ziarele "Die Welt", "Frankfurter Allgemeine Zeitung", "Süddeutsche Zeitung", "Stuttgarter Zeitung", "Neue Zürcher Zeitung", "Der Zürcher Oberländer" sau
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
încadrări antinomice? Apoi cum să ignorăm ce devine simbolul la Bacovia. Într-o poezie referențială (e vorba de Decor) subtitlul mecanism contrastiv nu mai recurge la simboluri. Poetul izolează vizual prin două culori o schimbare de orizont. "Copacii albi/ Copacii negri/ Stau goi în parcul solitar/ Decor de doliu funerar.../ Copacii albi, copacii negri". Prin limbajul bicromiei, cum s-a mai observat, identificăm o tentativă de asociere dar și una de separare. Diferențierea scontată obține simptomatic o dispersare... polarizantă. Și radicalizantă
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]