2,334 matches
-
să facem și noi sacrificii pentru ca să păstrăm această țară și drepturile ei pentru copiii noștri și această misiune în momentul de față este încredințată fraților și fiilor noștri care mor la hotare. Independența noastră - subliniază Mihail Kogălniceanu nu trebuie să neliniștească pe vecini; Ea nu este îndreptată împotriva nimănui ci are drept obiectiv final dezvoltarea stării morale și materiale a națiunii. Voiam să fim independenți, rostea el în încheiere, pentru că vrem să trăim cu viața noastră proprie ei”. La 10 mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pe mâini și pe față în apa din ligheanul în care înaintea lui se spălaseră și alții, își aranjă cămașa și se îndreptă spre casa parohială. Capul și inima îi erau zbuciumate. În fond nu provocările și balivernele oamenilor îl nelinișteau; fiul său se va duce oricum departe de locurile-astea dacă o să fie călugăr! Îi venea să plângă. Masiv și lat în spate cum era, pe măsură ce se apropia de casa peotului, se simțea ridicol, nerod, ca unul care se duce
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
modificare radicală în domeniul politicii externe a Danemarcei, prioritară devenind necesitatea reconcilierii cu Marea Britanie. Ceea ce însemna, însă, renunțarea la calitatea de membră a Neutralității Armate, calitate care nu se mai justifica, din perspectiva orientării sale probritanice 7. Negocierile anglo-daneze au neliniștit cercurile conducătoare suedeze, deoarece întrezăreau posibilitatea că ele să provoace o breșă în cadrul Neutralității Armate. În ceea ce-l privește, regele afecta și interesele comerciale ale Danemarcei, declanșând conflictul anglodanez în problema dreptului statelor neutre față de războiul anglo-francez de a face
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
să se aștepte ca aproximativ 40% dintre participanți să fie deschiși și dispuși să își împărtășească părerile și alți 40% să fie mai introvertiți și să fie dispuși să vorbească doar atunci când se ivește ocazia. Pe restul de 20% îi neliniștește această experiență și rareori își împărtășesc punctul de vedere (Kelleher, 1982). Această poziționare strategică a participanților se obține în felul următor: echipa de moderare va deține o listă cu participanții pe care îi așteaptă să apară la întrunire și va
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Research, Sage, Thousand Oak, California, 1998. Metoda cercetării academicetc "Metoda cercetării academice" Deși interviul de tip focus grup a fost creat în mediul academic, această metodă nu a fost acceptată la început de către comunitatea universitară. O vreme, pe universitari îi nelinișteau interviurile de acest gen din cauza dificultăților în analiză și a aparentei contaminări a procesului de intervievare. Cei din mediul academic erau îngrijorați din cauza faptului că oamenii vorbeau între ei în cadrul interviurilor de tip focus grup. Ascultau opiniile celorlalți. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
prin bătaie nu-și dau seama că astfel Își sancționează, de fapt, propria incompetență educativă (deoarece ei abandonează calea rațiunii În favoarea forței). Μ „Dorințele - spune Michel de Montaigne - ne Întineresc neîncetat” (dar speranțele și inițiativele noi aduc, În același timp, neliniști În viață, printre acestea numărându-se, de exemplu, Însuși faptul că ne rămân Întotdeauna mai multe proiecte de Îndeplinit decât timp de Înfăptuit). Μ șansa pe care o poți Întâlni În viață Îmbracă multe forme, dar poate că cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Dumnealor li s-a dat cîte un exemplar din regulamentul de bloc? Vecin 2: Sub semnătură. Vecin 1: Vedeți! Treburile dumneavoastră, așa scrie în regulament, sînt și ale noastre... Dacă dumneavoastră sînteți fericiți, sîntem și noi fericiți, dacă dumneavoastră sînteți neliniștiți, sîntem și noi la fel, cînd dormiți dumneavoastră dormim și noi, cînd vă treziți ne trezim și noi și așa mai departe... Irina: (către Val, speriată, năucită) Val, te rog, ciupește-mă, vreau să știu dacă visez sau nu! Val
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se face greață. Dar, poate că alegoria nu-i o zădărnicie. Poate că, mărunt, pidosnic, "Salonul" e un soi de purgatoriu. Dincolo de orizontul tulbure și incert, dramaturgul arcuiește o speranță. O speranță în care, prin încețoșările care persistă, se insinuează neliniști. Și poate chiar spaime. Dar spaima poate duce la o trezire de conștiință. Florin Faifer Singurătatea plurală din "Salonul nr.6 bis" În fiecare zi, cinci personaje vin într-o clădire ce seamănă cu cea a CNSAS. Nu au nume
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
procedeele tradiționale ale dispozitivelor de supraveghere, cu deosebirea că, de data aceasta, consecințele lor sunt cu totul diferite. Schema se păstrează, dar situația generează un alt fel de relație cu spectatorul, spectator care, suprainformat fiind, nu are de ce să se neliniștească. Ca și cum s-ar uita la o mănușă întoarsă pe dos, el descoperă acum reversul comic al situației dramatice. Este un exercițiu - ansamblul exemplelor o confirmă - ce antrenează dezinvoltura ludică, devierile ei trecătoare și urmările ei neprevăzute. Să remarcăm, totuși, că
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Claudius le încredințase supravegherea pas cu pas a prințului. Hamlet e deplin conștient de faptul că regimul penitenciar implică o supraveghere personalizată, supravegherea cuvintelor și a gesturilor deținutului. El însuși devenise obiectul unei astfel de supravegheri din partea unui rege care, neliniștit de starea în care se afla prințul, îi convocase la Curte pe cei doi vechi și buni prieteni ai acestuia, pentru a-i îndemna ca „Atunci când veți avea prilejul/ Încercați să aflați dacă îl roade vreo boală necunoscută nouă/ Căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
continuu” (p. 244). El nu știe ce e discontinuitatea, fiind supus permanent ubicuității controlului, a cărui expansiune nu mai cunoaște limite: controlul definește condiția vieții moderne. Întreprinderile care-i furnizează material prosperă, serviciile de informații îl practică fără restricții. Ceva neliniștește însă: vidul legislativ. Cine decide și cine permite acest control? Ni se dau asigurări că, pentru moment, controlul nu urmărește sancțiunea, ci doar prevenția. Am putea uita totuși că, dacă statul are din ce în ce mai puțină putere economică, el deține încă atributele
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Duhul pietrelor", Editura Albatros, 1970;"Cantilene", Editura Junimea, 1970; "Camera de recuzită", Editura Junimea, 1973; "Anotimpul încrederii", Editura Eminescu, 1974. Ca și Nicolae Ioana și Mircea Ciobanu, C. Sturzu își face portretul pe nisip, sugerând ideea de efemeritate: "Mereu schimbătoare,/ neliniștită mereu/ după respirația felurită a luminii". Poemele lui C. Sturzu vorbesc despre echilibru, despre salt, despre demnitate, despre Columna lui Traian și despre legenda lui Manole cu seriozitate, epuizând problematica poezie civice și militante. Pe C. Sturzu, în volumul de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
explice noua artă: "Obscurele imagini care au fost odată/ și luminează astăzi ca un reflector/ Cu miros de pădure, de ambră și de nor/ în floare grea de săruri saturată." Și poemul devine aspru, cald, transparent, iar poetul se întreabă neliniștit dacă "unghiul va fi adiacent cu ceea ce se cheamă poezie. Poetul va scrie o poezie civică, va contempla istoria, va încerca o mitologizare a cotidianului, revenind din când în când Ia suprarealism, ca în ciclul "Capricii". Ca toți poeții din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
parti: partea întai de la început până la plecarea Vitoriei în cautarea lui Lipan (cap. VII); prezentarea argatului Mitrea si a lui Gheorghita, coborât la vale, cu oile, asinii si dulăii la iernat, într-o baltă a Jijiei, în apropiere de târg; neliniștea Vitoriei pentru întârzâierea bărbatului ei, peste obicei, cunoașterea și “citirea” semnelor naturii; mersul femeii la părintele Dănilă, la biserică, să-i “ceteasca”; mersul la baba Maranda, care avea “unele tainice științi si meșteșuguri”; drumul la Piatra, popasul la mânăstire, la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eternitate. Știe Însă că acest lucru este imposibil. Din acest motiv, Încearcă „să iasă din timp”. Ieșirea din timpul lumii, al cosmosului, este proiecția unei aspirații a supraeului moral și spiritual. Dacă ar fi numai trup, omul nu ar avea neliniști. Dar pentru că are trup și suflet, omul devine ființă neliniștită. Având capacitatea de a reflecta asupra sa, omul se Întreabă asupra destinului său și proiectează speranțele sale În salvarea printr-un miracol. Având Însă și spirit, omul se deschide. Neliniștile
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Într-o anumită măsură, Înțeleasă numai atunci când o experimentezi personal. Dar „măsura suferinței” diferă de la o persoană la alta, chiar dacă, În mod formal ea este aceeași ca natură, ca etiologie. Patologia psihomorală ne oferă aspectele unor experiențe subiective interioare, care neliniștesc persoana, atunci când se manifestă ca o regresiune către trecut sau ca o Întoarcere către sine. Ea are, dimpotrivă, un caracter deschis, zgomotos, atunci când ia forma unor acte de violență sau de exaltare. Existenta unei patologii psihomorale este incontestabilă, dar ea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe alții. Aceasta mă umple de neliniște. Cum mă voi Înfățișa Înaintea lui Dumnezeu la judecata acestuia? Cu binele pe care nu l-am făcut și cu răul pe care l-am făcut?”. În perspectiva moralei creștine, moartea nu mai neliniștește prin ideea perisabilității ființei. Ea pune probleme de ordin moral, legate de responsabilitatea persoanei pentru viața pe care a trăit-o. Neliniștea În fața morții este dată, În acest caz, de răspunsul pe care persoana va trebui să-l dea În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
problemele sale. Încă de la Erasmus, orice umanist pune problema omului și Încearcă să o rezolve. Cum poate fi Înțeles și definit omul? Ființă plenară și complexă, unică În lume, omul descoperă că este singur, iar această singurătate Îl tulbură, Îl neliniștește, ori de câte ori se Întoarce, prin reflecție, asupra lui Însuși. Această neliniște naște interogația ultimă, care este mereu repetată: „Cine sunt?” și „Care este destinul meu?”. Se poate răspunde la această Întrebare În interiorul meu sau În afara mea? Dacă voi Încerca să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și verzuie a lampei umplea parcă singurătatea acelei seri tîrzii, de un farmec nedeslușit și trist. - Priveam mîhnit la umbra ușoară din unghere, ca și cum așteptam să zăresc ceva - și mă simțeam singur, mai singur decît oricînd, iar gîndul acesta îmi neliniștea sufletul. -Ce bine ar fi să-mi bată cineva în ușă acum, - îmi ziceam, - și fără să vreau, îmi ridicasem capul de cîteva ori, ascultînd nemișcat în mijlocul tăcerei nesfîrșite. Odată, un strop mărunt de ploaie lovise în geam și geamul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mod obișnuit, el evocă o ființă teratologică, diformă, o aberație a naturii, care inspiră repulsie și teamă. Aci, în „Serenada muncitorului”1), „monstru” e însă cel care se deosebește de inșii „normali” prin faptul că gîndește diferit, inovator, îndrăzneț și neliniștește cu ideile sale . E idealistul redus de adversari la o imagine calomnioasă, caricaturală, propagandistică: „Eu sunt un monstru pentru voi/ Urzind un dor de vremuri noi”. Pentru a da mai multă vigoare discursului, poetul a pus, cum se vede, efectul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
actelor proprii, realizate la un moment dat (ex. persoana se întreabă, în mod repetat, dacă a încuiat ușa de la apartament în momentul plecării, dacă a închis apa sau gazul metan etc.). Verificările meticuloase pe care le face, nu numai o neliniștesc, dar îi creează și un puternic sentiment de frustrare, de neputință. Același lucru se întâmplă și în cazul „fobiilor”, pe care cei care le realizează nu și le pot explica, de cele mai multe ori, pe cale rațională, și care le creează din
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
necesari douăzeci de ani: Iată ce vă spun eu vouă, filosofi, economiști, ideologi, vreau ca, în douăzeci de ani, acele principii despre care vorbiți în șoaptă în intimitatea familiei, despre care scrieți pe ascuns la umbra unor turnuri vechi, privind neliniștiți în jur, pe care vi le mărturisiți unul altuia cu pumnalul în mînă, pentru a lovi pe cel ce trădează sau pe cel care, neprăvăzător, repetă cu voce tare ceea ce spuneți, vreau ca aceste principii să le strigați în stradă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un moment de puternică tensiune provocată de criza economică din jurul anului 1930, de către germanii KARL JASPERS (1883-1989) și MARTIN HEIDEGGER (1889-1976), de francezii GABRIEL MARCEL (1889-1973) și JEAN-PAUL SARTRE (1905-1980). În deceniile următoare, existențialismul s-a definit ca o filosofie neliniștită de unele consecințe dezumanizante ale progresului tehnic. În scrierea sa, Sein und Zeit (Ființă și timp, 1927), M. HEIDEGGER susține că ființa umană nu există în mod efectiv, ci devine ceea ce nu este, dar trebuie să fie. Esența existenței umane
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
spirit, o slăbiciune cu caracter mai larg, una ce privește societatea însăși. Sugestia unei asemenea interogații, nemărturisită, vine probabil din analiza întreprinsă de Julien Benda (La trahison des clercs, 1927), analiză ce făcuse deja vâlvă pe continent și producea încă neliniști în spațiul nostru de cultură. Incapacitate de reacție adecvată? Intelectualul n-a fost nicicând un spirit practic, iar atunci când s-a voit ca atare, căutând a reforma societatea după ideile emise de filosofi, n-a fost tocmai spre binele ei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
atitudine, un sentiment de crepuscul purtător de soluții mult așteptate. Pesimiștii întrevăd impasul inevitabil, dacă nu catastrofa. După stingerea umanității prin război atomic, după avertismentele privind regimul termic al planetei, după spaimele declanșate de analiștii resurselor energetice, lumea cunoaște acum neliniști la fel de mari și mai strict motivate în legătură cu dezechilibrul ecologic. Fiecare secol a avut Casandrele lui. Secolul XX a debutat cu o criză teribilă, din care s-au nutrit sumbrele profeții spengleriene. Însă deja cu o generație mai înainte Nietzsche vestise
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]