2,940 matches
-
sau furia produc un anumit tip de optimism în raport cu acțiunile viitoare și asumarea unor riscuri într-o măsură mai mare, cel mai probabil explicată prin dorința de răzbunare. La antipod se situează stresul sau frica acestea determină judecăți pesimiste (datorate nesiguranței) legate de acțiunile viitoare, și, implicit, o mai mică disponibilitate pentru asumarea riscurilor (Lerner et al., 2004). Și alți cercetători care au studiat emoțiile semnalează aceeași nevoie de a face o distincție clară între stările emoționale deoarece acestea au un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fie mai interesați când experimentează emoții pozitive, precum entuziasmul, însă devin mai implicați, caută mai activ informații și sunt mai predispuși la schimbări atitudinale când resimt emoții negative care generează anxietate (ex. stresul). Marcus argumentează că indivizii care resimt o nesiguranță mai mare sunt predispuși să-și schimbe opiniile și atitudinile fiindcă sunt mai atenți la informația externă (cum ar fi știrile). Logica din spatele acestui process este că nesiguranța sau anxietatea îi alertează pe indivizi și îi "determină să se gândească
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care generează anxietate (ex. stresul). Marcus argumentează că indivizii care resimt o nesiguranță mai mare sunt predispuși să-și schimbe opiniile și atitudinile fiindcă sunt mai atenți la informația externă (cum ar fi știrile). Logica din spatele acestui process este că nesiguranța sau anxietatea îi alertează pe indivizi și îi "determină să se gândească mai bine și să își ajusteze comportamentul la noii stimuli" (Marcus et al., 2005, p. 950). Mai concret, nesiguranța declanșează sistemul de supraveghere a mediului înconjurător, cu scopul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ar fi știrile). Logica din spatele acestui process este că nesiguranța sau anxietatea îi alertează pe indivizi și îi "determină să se gândească mai bine și să își ajusteze comportamentul la noii stimuli" (Marcus et al., 2005, p. 950). Mai concret, nesiguranța declanșează sistemul de supraveghere a mediului înconjurător, cu scopul de a identifica potențialele amenințări, "întrerupând astfel rutina obișnuită și declanșând gândirea" (Marcus et al., 2000: 53). O atenție mai mare la stimulii exteriori implică un impact mai mare al modului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
făcut de la una la alta din aceste culegeri, în vederea sporirii fondului editat prin adăugarea unor noi texte"164. Pe lângă dimensiunile modeste ale acestor volume, remarcăm selecția tendențioasă a articolelor, intruziuni ale editorilor în corpul textelor, modificări operate la nivelul titlurilor, nesiguranța în ceea ce privește paternitatea unor materiale și organizarea lor aleatorie. Efortul de editare a textelor jurnalistice culminează cu ediția completă a Operelor eminesciene, inițiată de Perpessicius în 1939. Volumele IX-XIII cuprind, în ordine cronologică, întreaga publicistică eminesciană, înlăturând carențele edițiilor anterioare. Eforturile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stăpânire a mijloacelor limbii de către gazetar. Prin punerea în circulație a unui număr însemnat de termeni neologici și prin glosările frecvente în corpul articolelor, Eminescu educă cititorul în spiritul normativității și al îmbogățirii limbii române, într-o perioadă în care nesiguranța și lipsa unor norme general valabile generează fluctuații morfologice, lexicale și sintactice, la nivelul exprimării verbale. Disputele dintre adepții principiului etimologic și cei ai principiului fonetic, în scrierea limbii române, dobândesc expresie în publicistica eminesciană, jurnalistul alocând pagini numeroase problemelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement, 27. Financiar, 28. Religie. Menționăm că am păstrat codurile aferente fiecărei clase semantice în programul original, titulatura acestora
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lexicului politic utilizat de Eminescu și recenzarea principalelor categorii semantice înregistrate de publicistică au relevat, la rândul lor, rolul jurnalistului în procesul de modernizare a limbii române într-o epocă în care lipsa unor norme unitare se face simțită în nesiguranța și oscilațiile înregistrate de discursul publicistic al vremii. Analiza vocabularului s-a sprijinit pe tehnici ale lingvisticii computaționale care ne-au permis procesarea întregului corpus publicistic, în vederea stabilirii unui inventar lexical specific scrisului jurnalistic eminescian. Analiza semantică a evidențiat polarizarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru că, dincolo de potențialul semnificativ și specificul părților, miracolul este al întregului... Anexe Anexa 1. Adnotări clase semantice 1. injurii 2. social 3. familie 4. prieteni 5. oameni 7. emoțional pozitiv 8. emoțional negativ 12. rațional 13. intuiție 14. determinare 15. nesiguranță 16. siguranță 19. vizual 20. auditiv 21. tactil 23. muncă 24. realizări 25. nerealizări 26. agrement 28. bani 29. religie Anexa 2. Adnotări lexic publicistic eminescian Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică Liberalism liberalism 35 2 Liberalismul liberalism 4
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1.130 1.794 Vizual 3.698 2.752 3.390 5.381 Muncă 1.233 2.752 1.130 2.691 Inhibiție 5.855 3.899 3.531 4.933 Financiar 0.770 4.587 1.271 1.794 Nesiguranță 0.924 0.688 0.847 0.000 Tactil 0.154 0.000 0.141 0.000 Oameni 24.653 20.183 19.350 27.803 Determinare 6.626 11.009 9.181 6.278 Rațional 0.308 1.606
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
4.060 4.060 Vizual 2.160 6.463 2.900 2.900 Muncă 0.635 1.361 1.392 1.392 Inhibiție 6.861 5.442 4.060 4.060 Financiar 1.398 3.061 2.900 2.900 Nesiguranță 1.398 0.680 1.392 1.392 Tactil 0.127 0.000 0.000 0.000 Oameni 17.281 14.966 24.130 24.130 Determinare 6.226 6.122 3.712 3.712 Social 33.672 25.170
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1.811 3.264 Vizual 2.617 3.295 2.089 2.085 Muncă 3.868 1.576 2.228 2.176 Inhibiție 3.185 3.725 2.646 3.536 Financiar 4.323 3.868 15.181 8.069 Nesiguranță 0.455 0.716 1.253 0.635 Tactil 0.000 0.430 0.279 0.000 Oameni 15.700 16.189 10.446 17.770 Determinare 5.233 7.307 7.242 3.808 Social 37.201 33.524
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
6.250 5.393 Inhibiție 5.184 4.132 3.453 3.885 Intuiție 0.302 0.140 0.393 0.640 Muncă 2.030 1.891 1.573 1.920 Nerealizări 1.685 1.331 1.705 2.651 Nesiguranță 0.907 0.700 1.180 0.868 Oameni 18.747 17.157 18.357 21.298 Prieteni 0.432 0.280 0.437 0.229 Rațional 1.166 1.961 0.787 1.508 Realizări 9.201 9.944
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Colonii care muncesc pe domeniile statului sau ale unor particulari rămîn oameni liberi, dar după o lege din 332 ei sînt legați de pămîntul pe care îl cultivă și statutul lor este ereditar. Țăranii liberi continuă să existe, dar, în fața nesiguranței timpurilor, ei preferă să se pună sub protecția unui mare proprietar. Acest sistem de patronaj lasă la dispoziția acelor honestiores proprietari un număr important de clienți dependenți, creînd riscul de a asista la formarea puterilor locale în detrimentul puterii centrale. Acest
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scurt și armele france: securea de război și toporișca, aflate în număr mare în primele morminte merovingiene. Regii și nobilii, aflați într-o continuă rivalitate, sînt mereu înconjurați de trupe de războinici care le-au jurat credință. De unde, o permanentă nesiguranță care îi împinge pe cei mai slabi să caute sprijin: este principiul *recomandării, prin care o persoană slabă, înstrăinîndu-și în întregime sau în parte libertatea și bunurile, se plasează sub protecția cuiva mai puternic. Astfel se țes, în afara oricărui drept
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau mai puțin navigabile, sînt pretutindeni folosite, în ciuda greutăților pe care le constituie morile, taxele de acostare și, în anumite cazuri, neregula organizării. Calea maritimă, navigația de-a lungul coastei (cabotaj), este modul de locomoție privilegiat, în ciuda încetinelilor și a nesiguranțelor. Franța face comerț în mod prioritar cu vecinii săi, Anglia și Spania, dar de asemenea cu majoritatea țărilor europene și, începînd cu secolul al XVII-lea, cu coloniile sale americane (Canada, Antile) și cu țările din Oceanul Indian. Relațiile comerciale, interne
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lumea de astăzi. în atmosfera modernității tîrzii, jocul dintre libertatea noastră de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la soluțiile vechi, moștenite pentru a articula cei doi termeni, iar punctul lor de convergență participarea libertății umane la libertatea absolută ne scapă, a ieșit din orizontul nostru mental, nu mai avem treze capacitățile necesare pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și semnificația socială. Constatând că teoreticienii competenței de comunicare nu au acordat atenție strategiilor de comunicare pe care vorbitorii le adoptă în cazul fragmentării discursului (comunication breakdowns), ca de exemplu - debutul greșit, ezitările, evitarea formelor gramaticale insuficient stăpânite, abordarea străinilor, nesiguranța față de statutul social al celuilalt etc., Canale & Swain propun o nouă teorie a competenței de comunicare, care include minim trei componente: - gramaticală; - sociolingvistică și - strategică, cărora, mai târziu, le adaugă încă una, - competența discursivă. Conform acestei teorii, competența gramaticală presupune
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
delincvenți; * educația nesatisfăcătoare, părinți fie autoritari, fie prea permisivi; * eșecul școlar. În perioada adolescenței tinerii simt cel mai acut nevoia apartenenței la un grup. Adolescenții pun mare preț pe legăturile de prietenie pe care le stabilesc. Pe un fond de nesiguranță, în care tânărul oscilează între obediență și revoltă, între independență și imitație, anticonformism și lipsă de originalitate, va adopta regulile grupului pentru că aceasta este soluția pentru a fi recunoscut, acceptat și stimat de către cei pe care îi admiră și care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
INTRODUCERE Vă invităm pe dumneavoastră, antrenori cu mai multă experiență dar și pe cei ce sunt la început de drum, pe sportivii care vor să-și recupereze forțele mai rapid, (ca urmare a oboselii antrenamentelor, nesiguranței rezultatelor din concurs, stresului eșecului și chiar al succesului sportiv, a sistemului de renunțări și privațiuni specifice statutului de performer) să aveți „curajul de a risca o încercare „ prin utilizarea, a cel puțin o parte dintre toate, instrumentele oferite în
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
nu trăim ca și când am muri mâine și uneori doar iminența unui accident letal face ordine în viață, în afaceri, în relațiile cu familia și societatea. Discrepanța dintre aprecierile medicului asupra cantității și calității informației produse și așteptările pacienților apăsați de nesiguranță poate fi înțeleasă dacă se acceptă că oamenii au valori diferite și principii de viață diferite. Că fiecare privim aceeași problemă din unghiuri diferite și o înțelegem diferit. Că este greu să ne substituim unui anumit caz, chiar dacă experiența ne-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
Și ca să fim înarmați, trebuie mai întâi să-l cunoaștem în elementele lui esențiale. Știința teologică are față de cea laică privilegiul că, răzimându-se pe principii neschimbate și posedând o bogăție de cugetare milenară, fecundată de aceleași principii, nu tremură de nesiguranță în fața problemelor și nu bâjbâie în căutarea soluțiilor. Cercetarea noastră nu se va opri asupra chestiunilor secundare și de amănunt ale analizelor și discuțiilor estetice. Oricât de interesante ar fi asemenea chestiuni, din moment ce ele nici nu afirmă nici nu tăgăduiesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de înțelegere sau de intuiție, care să înlesnească o interpretare justă, sau măcar aproximativă. În cercetarea fenomenelor psihologice obișnuite, e totuși necesară o afinitate de experiență dacă nu o identitate și cu toate acestea sunt atât de variate interpretările, încât nesiguranța și incoerența lor nu dau încă psihologiei titlul de știință pozitivă. În studiul lucrurilor spirituale, chiar admițând că esența lor nu depășește ordinea naturală, nu se poate aplica metoda din fizică sau din chimie. Mânuitorului unei astfel de metode nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de James, și împinge rând pe iând arhetipurile îii conștiință. „S-ar putea spune, zice doctorul Jung că o matcă de fluviu s-a săpat adânc în sufletul nostru și că, în această matcă, viața care mai înainte dibuia în nesiguranță și se răspândea pe suprafețe vaste, dar puțin profunde, se găsește târâtă brusc de un val puternic, după ce a atins înlănțuirea particulară a împrejurărilor care, din totdeauna, au contribuit la producerea imaginii primitive”(C.G. Jung: Essais de Psychologie analytique. p.
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
depășit apoi de stilul baroc. Renașterea de asemenea se încadrează în romano catolicism cu un stil aparte Față de fermitatea stilului ortodox, am putea spune că aceste salturi stilistice, pe care le observăm în evoluția artistică a romano-catolicismului, corespund unei vădite nesiguranțe în ce privește armonizarea formelor plastice cu fondul dogmatic. Dincolo de sinodalitatea ecumenică, dogma romană a sporit mereu cu noi adaosuri și deși nu putem susține că fiecărui adaos doctrinal i-ar corespunde o modificare de stil artistic, suntem ispitiți să credem că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]