2,409 matches
-
Chirița în provincie, prima operetă românească a lui Alexandru Flechtenmacher, rol interpretat de zeci și zeci de ori! Soprana, cu glas de clopoțel până și în vorbirea curentă, a fost nelipsită timp de zece ani din distribuția de bază, alături de neuitatul Miluță Gheorghiu. După ce s-a bucurat de statutul de membru fondator al corului Gavriil Muzicescu, a avut șansa să facă parte și din rândurile primei generații de membri fondatori ai Operei de Stat din Iași. În această calitate, încă din
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
întrebat tânărul mecanic de elicopter. Nu am așteptat să-mi spună a doua oară și m-am urcat în elicopter. Am făcut un tur pe deasupra comunei și pe deasupra satelor învecinate. A fost o experiență nemaipomenită, inedită și foarte plăcută, de neuitat. Seara, la dispensarul uman de la Cișmele, se pusese la cale o petrecere. Am fost invitată și eu. Mă așteptam să-i găsesc acolo pe primăriță și pe vice, dar din necunoscute pricini ei nu au venit. Nu aveam voie să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
două zile În zona de nord a Basarabiei, Însoțiți de prestigioasa formațiune corală Camerata condusă de Prof. I. Pavalache. Orașul Soroca așezat pe malul Nistrului cu adânci rezonanțe istorice și de un pitoresc aparte ne-a lăsat o impresie de neuitat. Am apreciat nivelul Învățământului, organizarea corpului didactic, programele instructive, laboratoarele didactice sub conducerea d-ne. Directoare Maria Bejan. La muzeul local de istorie am asistat la un Simpozion cu o agendă foarte bogată și la dezvelirea unei plăci În memoria
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
tot ce mișcă în jur, amintindu-mi de legendele locale cu stafii, vârcolaci și vrăjitoare ce bântuie pădurea. Mi-am făcut cruce când am ajuns la avion, mulțumind gazdelor și Celui de Sus că plec din Chiloe cu amintiri de neuitat și în sens pozitiv și viceversa, întreg și nevătămat. Am zburat până la Concepcion cu avioneta și de acolo am luat avionul de linie până la Santiago. Aveam pregătite de la ambasadă "atenții lichide" și artizanat pentru cei doi piloți, în mâinile pricepute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
apă sau Cola. Pe seară am ajuns la Copiapo, morți de osteneală, dar bucuroși că am străbătut cea mai inospitaliera zonă a globului, fără să ne lăsăm oasele pe undeva. Fusese din nou, ca și în sud, o experiență de neuitat, care merita trăită. Eram așteptați de toată "colonia românească" soții, copii, soacre cu masa întinsă. Am dormit dus și a doua zi mi-am început "programul oficial". A debutat cu vizita la comandantul regiunii, Copiapo fiind capitala regiunii Atacama. Localitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
atingi cu mâna. Trăiam o senzație ciudată, străbătând un deșert, doar noi, cei din autobuz, pierduți în noapte! Ajuns dimineață la Santiago, mi-am făcut cruce mulțumind Celui de Sus că m-am întors "viu" și cu niște amintiri de neuitat! După întoarcerea de la Copiapo, următoarea campanie planificată era pentru salvarea flotei noastre de pescuit. De la sosirea la Santiago mă documentasem pe la diverse instituții și oameni de afaceri cu privire la posibilitățile stabilirii unei colaborări în domeniul pescuitului industrial. Abordasem problema chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
privind țara de reședință și America Latină și, nu în ultimul rând, că acum cu adevărat "fluieram" în limba lui Cervantes și Pablo Neruda! De adăugat la cele de mai sus că petrecusem doi ani într-o țară cu frumuseți de neuitat, alături de un popor încărcat de istorie, mândru și demn, că din Chile ni se trage și mie și soției dragostea constantă, sinceră și reciproc împărtășită pentru America Latină. Et in Arcadia ego! Așa că am acceptat cu bărbăție hotărârea Centralei și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
înzestrat, pe mine și pe cei de un leat cu mine, cu un anume profil sufletesc. Dar o să adun cu grijă, așternându-le la loc ferit, și "altfel" de imagini. Câteva, puține, cărți, amintiri din călătorii, unele uluitoare; concerte de neuitat; marile spectacole de teatru (când încă nu era invadat de rugina vulgară a modernismului precipitat), vreo două carnete... amintiri despre pentru care merită trăită o viață; și câteva grațioase figurine încrustate în elegant filigran. Aș pune și vreo două flori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ca și celelalte piese ale mobilierului; și ce impozante, deși discrete, cele trei fotolii sobre, și ele din același lemn, cu aceleași ornamente! În farmacie, unde, câteodată, la ușă, suna un clopoțel argintiu, când intra cineva, stăruia un parfum de neuitat, amestec de arome vegetale; numai în preajma finului uscat miroase ca în vechile farmacii. Umbla vorba, printre noi, copiii, că în flacoanele din rafturi, în spatele geamului de cristal, în spațiul aproape obscur, farmaciștii țin captiv câte un suflet de om; da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ocupație de vagabond, pe ieșeanul profesor Mangeron: "Iubite domnule doctor, ce minune toamna asta!... m-a întâmpinat cu gesturi largi, de nabab al vieții... ce minune că ne-am întâlnit aici...", se extazia, cu flacăra albastră a privirii sale memorabile, neuitatul profesor. Avea un suflet înțelegător de minuni. Citesc, de câteva zile, aceeași frunză. Texte uitate, din alte toamne, cu piețe multicolore, invadate de roșii "foarte roșii", castraveți, vinete, harbuji gravi, cu burta umflată, struguri opalini, mineralizați, chipăruși, oameni cu ferăstraie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ochiul încă naivului narator Jim Hawkins, aflăm că în spatele foștilor camarazi de punte ai lui Bill și Câine Negru se află o corabie, călătorii prin locuri exotice, un căpitan înfricoșător (Flint) și o comoară ascunsă, pe care o râvnește toată lumea. Neuitatele aventuri piraterești sunt completate, ulterior, de notațiile lacunare din carnetul găsit în cufărul lui Bill (prădări de vase, poziții geografice misterioase, împărțiri ale prăzilor), de frânturile spuselor marinarilor de pe His paniola, auzite clandestin din butoiul cu mere și de cârâielile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
limpezească aspecte controversate (cazul Horia Sima, relația cu Antonescu, poziția față de fascism și nazism, asasinatele reprobabile, mistificările Siguranței, așa-zisa „rebeliune” din ianuarie 1941 etc.), chiar dacă nu reușește să fie întotdeauna convingător până la capăt. Defilează prin fața noastră numeroase portrete de neuitat, aflăm fel de fel de detalii necunoscute (sau prea puțin cunoscute) din culisele politice și culturale ale momentului respectiv, iar uneori se ajunge și la mici discuții de ordin doctrinar (în care autorul și-a propus să nu exceleze). Vladimir
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de foot-ball sau de rugby, temându-se să nu vin într-o zi cu capul spart și, în chip regulat, cu hainele rupte. Așa încât, a trebuit să mă mulțumesc să fiu un nelipsit spectator la toate meciurile și admirator al neuitatului Nae Mărăscu (elev în clasa șaptea sau a opta la „Mihai Viteazul”, pe vremea când eu eram într-a doua și a treia), și am rămas până acum spectator pasionat la cele mai multe dintre întrecerile sportive. Poate și din pricină că nu făcusem
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
m-au întâmpinat scaieții Deziluziilor câte m-au învins. Pe alei, pietrișul alb de altă dată Troienit sub al toamnei trist veștmânt, Iar în fund, lângă fântâna cea bogată Sălcii desfrunzite tânguiesc în vânt. M-am oprit la banca clipei neuitate Când ți-am spus: „Mi-ești dragă!” și ne-am sărutat Unde-s oare florile de poeți cântate? Chiar pe toate vremea le-o fi spulberat? Ofiliți sunt crinii, visuri ne-mplinite, Veștezi trandafirii dorurilor moarte, Galbeni ghioceii, nădejdi risipite, Ruginiți
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
i-a dat atunci o corecție ostășească, aplicându-i o pereche de cizme în fund. După reformă, în 1948, o rusoaică de peste Prut, Palina Nichitișna, începuse să predea limba care le înlocuise pe cele occidentale, inclusiv latina. Basarabean era și neuitatul Bejan, dascăl la biserica Sfântul Ilie. Fiind cel mai teribil bas pe care-l auzise vreodată târgul, preda la gimnaziu muzica. Mai târziu a ajuns corist la Opera din Iași. Puștii își băteau joc de naivitatea lui, căci, pentru nota
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
el fugitivo” pictor Gheorghe Șaru ce nu reușea să se impună nimănui, cu toți au rămas profesori ce nu se puteau uita, ca și Eugenia Scripcaru, Aonofreiesii, Astărăstoaie, cele trei domnișoare - Măcărescu, Năstac, Ionescu (Mutzi) -, Bânzaru, preotul Grigore Bardieru. De neuitat mai ales a rămas profesorul Vasile Popa. Cu o față pătrată de țăran și priviri mascate de groase lentile, personalitatea acestui expreot, ajuns director de liceu și în cele din urmă deținut politic, era impunătoare: poet, folclorist dar mai cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în anul 1775, toponimul capătă un sens precis. Această „Țară de Sus” a Moldovei - Bucovina - era partea cea mai bine cultivată a statului moldovenesc și cu ținuturile cele mai bine dezvoltate din Moldova întreagă. Nicolae Iorga, „regretatul și în veci neuitatul prieten al Bucovinei”, arată că „în întregul pământul locuit de români nu se găsesc alte ținuturi, relativ mici, ca acelea, care să cuprindă atâta frumusețe și atâta îmbelșugare în amintiri din trecut, așa de îndepărtate și sfinte”. Până la întemeierea Principatului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Roman. Tot în perioada aceasta de student la teologie și membru, mai apoi președinte al societății „Academia Ortodoxă”, Nicu Cotlarciuc „fructifică, stimulând pe colegii săi la afirmarea patrimoniului nostru național și ortodox și participând în fruntea lor la marile și neuitatele manifestări studențești și ale întregii sutlări românești din Bucovina pentru apărarea sfântului nostru tricolor și a limbii noastre strămoșești din epoca luptelor noastre naționale în jurul steagului Patriei, ridicat și desfășurat de căpetenia trinitară a acelor vremi de la plin sfârșit al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Alma Mater: „Grele au fost frământatele încercări și piedicile de trecut în această strădanie a sa, dar, în sfârșit, a izbutit, și odată cu întregirea noastră națională, ajunge titularul catedrei de teologie practică, ilustrată decenii de-arândul cu atât de rară vrednicie de neuitatul Dr. Teodor Tarnavschi”. Și aici, la facultate, ca și în cazul când a fost ales episcop și apoi mitropolit, N. Cotlarciuc reușește o premieră căci este primul decan al Facultății de Teologie din perioada românească, pentru anul de studiu 1920
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Gh. Mustață pentru studenți, la care întotdeauna am participat cu deosebită plăcere, ascultându-l cu cât patos vorbea despre oamenii de știință pe care i-a cunoscut sau despre care a citit; și a citit despre mulți, scriind pagini de neuitat. Este locul să subliniez că acest mare dascăl și om de știință al Universității ieșene nu știe să stea degeaba; citește mereu, în birou, acasă, în tren, în avion, în mașină, ba chiar și în stațiile unde așteaptă un mijloc
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
părea că trimite un apel îngrijorat către puterile invizibile... Sala întreagă, executanți și auditori, toată lumea avea ochii în lacrimi, și cred că nimeni, cu emoția în gît, nu a putut dejuna ca de obicei la ieșirea de la acest concert de neuitat*. Viena continua să-și justifice reputația de pepinieră de subrete vioaie pentru operete de renume: Oscar Strauss cu Waltzer traum și Lehar cu Văduva veselă abia scrisă, erau cei care, la sosirea mea, dețineau marele succes, iar orchestrele de prin
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de regiunile unde se născuse, acei Ardeni ale căror case cu acoperișuri de ardezie și cu fumul albăstrui plutind prin pădurile întunecate le descria cu atîta simplitate. Versurile lui Verlaine, citite cu voce tare de Claudel, căpătau un accent de neuitat, făcîndu-te să-ți ții cu greu emoția. Ca prin farmec, discursul său greoi ce evoca plugul trăgînd brazdă prin pămîntul plin de mușuroaie devenea ușor și supranatural. Ambasada britanică îl avea în fruntea ei pe sir Georges Clark care, numit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dar nu si uitarea... Am revenit din depărtări, spre locul amintirilor noastre, unde se împleteau atunci speranțele cu învățătura, elanul cu tinerețea, spre a ne revedea, cei ce suntem încă... și a păstra, cu sfințenie împreună, o pioasă reculegere pentru neuitații profesori si apropiații noștri colegi... trecuți in lumea veșniciei. Aici, la vechea școala - Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, azi devenit Colegiu Național prin prestigiul său, este locul acelor începuturi colbuite, presărate cu greutăți si amintiri, dar fără de care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
iar a sa Istorie a preaputernicilor împărați, un compendiu în înțelesul modern al cuvântului. De la 1770 până la 1788 această istorie e un memorial plin de momente vii, superior notate, în care intuirea mecanismului vieții politice este ageră și sobru exprimată. Neuitată este scena primirii la curtea din Viena a cronicarului, de către Iosef II, circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D. CANTEMIR D. Cantemir (1673-1723) e un erudit de faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de tipul infernal, din aceia care-și strigă teatral izbânda, acoperiți de o paloare demonică, sau, dimpotrivă, de genul angelic. Rezistența romanului se explică prin marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Totul formează un album de ilustrații de neuitat, pe care cititorul le traduce în termeni epici: așteptarea ciocoiului în pridvor, întrevederea administrativă între postelnicul îngrijorat și vătaful Păturică cu condicile, Kera Duduca, Kera Duduca și Dinu îmbrățișați, Kir Costea înmînînd banii din cumpărături prin terți vătafului, Păturică jucând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]