2,234 matches
-
la acea trăire lăuntrică a realului, specifică artei adevărate. În arta sa se observă o accentuată tendință de “bizantinizare”, atât în tratarea portretelor, cât și în compoziții. Personajele capătă aer de austeritate, în timp ce chipurile, departe de a fi rigide, degajă noblețe, puritate, fiind impregnate de multă sensibilitate ("Bucovineană, Țărancă cu maramă," ș.a.). Vigoarea desenului accentuiază eleganța formelor. Impresia de eleganță rafinată este subliniată și de prospețimea și vioiciunea coloritului, în care albul-argintiu și aurul joacă un rol important. Printre lucrările sale
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
pentru un galben". Acțiunea se petrece într-o piață din Iași. Răzvan vine și găsește o pungă pierdută de boierul Sbierea. El dă pungă unui sărac, Tănase, dar acesta la început refuză să primească pomană de la un țigan. Apoi văzând noblețea să, ia un galben lăsându-i pe ceilalți să fie dați altor săraci. În mănăstire, Răzvan a învățat să scrie și să citească, acest nivel de educație fiind în acea vreme doar la îndemână fiilor de nobili și a clerului
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
ieși la iveală în întregime de-abia în ultimele volume de versuri; până atunci, Miron Radu Paraschivescu dă sugestia creației obscure și laudă, în modul liric al lui Pillat (dar și al lui Anton Pann din poema poamelor !), sângele transparent, noblețea miezului roșu și, ca un veritabil spirit clasic, sacralizează plăcerea de a mușca din pulpa fructului răcoros» (SSra, I, 25). Cu "Versul liber" (1965) „se închide“ primul volum de "Scrieri". Prefața-manifest, "Majuscule", reliefează în fața generației resurecției poetice un foarte interesant
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
comentarii grupate în fluxuri de știri politice, economice, științifice, precum și în buletine specializate: „România văzută din străinătate”, „Români de pretutindeni”, „Revista presei internaționale”, „Economia mondială”, „Economia românească”, „Cei 27 pentru Europa”, „Balcanii și Marea Neagră”, „Universul Științei”, site-ul RADOR. Gaudeamus - Noblețea lecturii Radio România se implică activ și direct în susținerea pieței românești de carte, lansând un concept original - «manifestarea formativă de piață». Târgul Internațional Gaudeamus - Carte de învățătură este în prezent cel mai important eveniment de tip expozițional din România
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
maiestuoase, cronică publicată de Titu Popescu în revista "Steaua", 2011 Dulceața vieții sub sabia morții, cronică publicată de Liliana Truță în revista "Familia", 2010 Între două lumi, cronică publicată de Carmen Ardelean în revista "Caiete Silvane", 2011 Rafinament nostalgic și noblețe de spirit, cronică publicată de Augustin Cozmuța în revista "Nord Literar", 2011 Fleurs de Rocaille, cronică publicată de Delia Pop în revista "Nord Literar", 2011 Valeriu Valegvi, un poet sedus de nostalgie, cronică publicată de Maria Bologa în revista "Banat
George Achim () [Corola-website/Science/305336_a_306665]
-
Ana, clasa a II-a. Pentru contribuția adusă în timpul războiului, Avram Iancu a fost inițial propus pentru decorare cu Ordinul austriac "Corona de fier" clasa a III-a, o decorație relativ înaltă și care conferea deținătorului dreptul la titlu de noblețe. Împăratul Franz Josef a tăiat cu mâna proprie această propunere, acordându-i numai "Crucea de aur pentru merite, cu coroană". Aceeași decizie a luat-o și în cazul prefecților Simion Balint și Axente Sever. Avram Iancu a fost invitat la
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
cavaler în căutare de aventuri, devine o frescă a societății spaniole și o reflexie asupra comportamentului uman. Tiparul din "El licenciado Vidriera" se repetă, astfel că Don Quijote, deși considerat de ceilalți nebun, se dovedește a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleții gândirii și a acțiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”. Alonso Quixano (sau Quijano), un hidalgo sărac ce se apropie de vârsta de 50 de ani („hidalgo”, în spaniolă, provine de la "hijo de algo" — fiul cuiva care a fost "cineva", de
Don Quijote de la Mancha () [Corola-website/Science/314625_a_315954]
-
etc.. Eficacitatea acestor structuri ar fi greu de explicat fără a ține seama de aderența arabilor la un sistem de valori, de idealuri comune, între care în primul rand păstrarea cinstei, onoarei "muru'a" ( elementele constitutive ale acesteia fiind libertatea, noblețea, puritatea liniei de descendență, gloria părinților, numărul mare al membrilor clanului, puterea lor). În funcție de asemenea criterii își cucerea tribul importanța politica și socială, gloria străbunilor urmând a fi continuată în faptă. Astfel, sistemul etic al onoarei cuprindea : revolta împotriva asupririi
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
sine'. Pentru sufiți, acest lucru înseamnă devotament față de altii prin uitarea completă a preocupărilor proprii. Importantă constă în sacrificiul pentru dragul unui bine mai mare; [[Islam]]ul consideră pe cei practicând I'thar că respectă cel mai înalt grad de noblețe. Acesta este similar noțiunii de cavalerism, dar spre deosebire de conceptul European, atenția este concentrată cu totul pe existența. O preocupare constantă pentru [[Allah]]([[Dumnezeu]]) rezultă într-o atitudine atentă față de oameni, animale, și alte lucruri din această lume. Acest concept a
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
1995 al lui Ian McKellen nu a fost bine văzută de istorici. Adams a declarat că aranjamentul shakespearian al morții lui Richard la Bosworth învață pe spectatori morala de a-și întâmpina soarta, indiferent cât de nedreaptă e ea, „cu noblețe și demnitate”. Prin sufocarea moralei dramatice în efecte speciale, filmul lui McKellen reduce bătălia la un spectacol pirotehnic despre moartea unui personaj negativ unidimensional. Coursen este de acord că în această versiune bătălia și sfârșitul lui Richard' sunt banale și
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
rămâne decât să reconstituie, ambițios, ample scene de bătălie, dar nu elocvența săbiei, ci gestul emfatic dă miezul acestei hazardate restituiri, o distribuție de aur rămânând captivă clamării, în ton tragic, a textelor jurnalistice. N-a mai rămas nimic din noblețea, firescul și omenescul dialogului reușit de Titus Popovici în filmele sale istorice. În plus, ca și în Zodia Fecioarei, rapsodul timpurilor istovite e obsedat de crearea unei mitologii artificiale, alaiurile dionisiace fiind urmate de misterioase jocuri populare dacice. Pr. „Cântarea
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
sau reprezentanților legali ai acestora, iar certificatele de deces, membrilor familiei sau altor persoane îndreptățite. Certificatele de stare civilă se pot elibera și altor persoane împuternicite prin procură specială. În certificatele de stare civilă nu vor fi preluate titlurile de noblețe, chiar dacă au fost înscrise în unele acte de stare civilă. ... (2) În cazul în care certificatul de stare civilă nu a fost eliberat la data întocmirii actului, eliberarea acestuia se face la cererea scrisă a persoanei îndreptățite. ... (3) Cererea se
LEGE nr. 119 din 16 octombrie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cu privire la actele de stare civilă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273141_a_274470]
-
în lucrarea ""De neamul moldovenilor"". Ambii cronicari au studiat în Polonia, cunoșteau latină și au intrat în contact cu literatură străină care afirmă originea latină a românilor. În secolul XVII, când cronicile erau scrise în limba română, originea română conferea noblețe și prestigiu Țărilor Române, ridicând moralul românilor aflați sub dominația otomană. Dimitrie Cantemir a susținut originea latină a românilor și i-a înfruntat pe scriitorii care contestau continuitatea latină. Ideile sale au fost preluate de ardelenii aflați în lupta pentru
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
ni le-a dăruit și o profundă întristare". Înregistrările pe discuri, cu toate imperfecțiunile tehnice de atunci, au rămas documente vii asupra artei pianistice a lui Dinu Lipatti, interpretări pline de căldură umană și înaltă desăvârșire stilistică, de finețe și noblețe spirituală, de poezie și grație. Multe din aceste imprimări au fost incluse de casa de discuri EMI în colecția "Unvergänglich - Unvergessen" (Nepieritoare - De neuitat). "Un artist de o spiritualitate divină", cum l-a numit Francis Poulenc, Dinu Lipatti prefera pentru
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
în secolele XIV-XVI de către umaniștii italieni, printre altele, pentru a putea formulă ce este arta sau ce ar putea fi. Văsari a adoptat modelul umanist al revival-ului; pentru el, Renașterea a reprezentat resurecția a ceva ce a fost pierdut: „Văzând noblețea și măreția artei noastre [antice] și cât de răsplătita și prețuita a fost ea de către toate popoarele dar, îndeosebi, de către mințile cele mai nobile și de către seniorii cei mai puternici, ne va înflăcăra și pe noi gândul de a lăsa
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
m-a prins iar cu corpul de peretele de lemn. Am privit-o în ochii ei reci și am fost convins că râde. Din ziua aceea o lecție: aspectul fizic nu are nimic de a face cu sensibilitatea, tandrețea și noblețea sentimentelor. Din seara aceea ne-am jucat și ne-am bucurat împreună. Numărul 2, iunie 2011 Geneza de Zorba Privesc în jur, cu neștiință, Cât de frumos e alcătuit Tot ce prin Domnul a luat ființă În zilele când a
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
mai clar opțiunea estetică, va trebui să citam studiul Tradiția conceptului modern de poezie, publicat în vol. "Pagini de critica literară" (1938). Criticul reface acolo istoria poeticelor din antichitate până la Edgar Allan Poe, care aduce marile inovații; el restituie poeziei noblețea aristotelică a plăcerii, combate ideea de inspirație, poemul construindu-se treptat, cu preciziunea și rigoarea logică a unei probleme de matematică. El pune pe primul plan chestiunea poeziei pure, a colaborării poeziei cu muzica, vorbește despre sugestie. Pe un asemenea
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
grupul de poeți francezi din secolul al XVI-lea cunoscuți sub denumirea de Pleiadă (în ), au resuscitat acest gen de poezie, făcând din el un gen monden și rafinat, care făcea parte din jocul dragostei, așa cum era el conceput de noblețea din epocă. Temele din rondeluri sunt aproape mereu legate de dragoste, de celebrarea bucuriilor sale, de evocarea necazurilor pe care aceasta le produce. Primii poeți francezi care au compus rondeluri remarcabile au fost: În epoca modernă, poeți ca Alfred de
Rondel () [Corola-website/Science/297583_a_298912]
-
generații de deținători până la dobândirea nobleței ereditare. Întârzierea putea fi evitată de cei foarte bogați. Negustorii de sclavi, cultivatorii și financiarii își puteau permite să plătească prețul mare al unui post ca acela de secretar al regelui, care conferea direct noblețea ereditară. Negustorii care făceau averi uriașe îi concurau pe nobili abandonând comerțul cât mai curând posibil și investind banii în terenuri, funcții, rente, întrucât comerțul era considerat nedemn sau dezonorant. Burghezia și nobilimea au devenit membre ale unei elite unice
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
spre manifestarea unei plenitudini, a unui optimism bazat pe afirmarea imaginii umane. Expoziții personale: Expoziții de grup: "Medrea a lăsat o operă imensă ce abia încape într-un muzeu. Ori și unde te întâlnești cu ea o remarci: ea exprimă noblețea și grandoarea ce îi erau proprii lui." (Corneliu Baba)
Cornel Medrea () [Corola-website/Science/297688_a_299017]
-
și Creație Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga - Maica Benedicta”, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2012 p. 36. POPESCU-PUȚURI, GEORGESCU 1971: Ion Popescu-Puțuri și Titu Georgescu, "Ștefan Petică", în „Purtători de flamuri revoluționare”, București, Editura Științifică, 1971, pp. 120-127. PRICOPIE 1938: M. Pricopie, "Noblețea poetului Ștefan Petică", în „Adevărul literar”, 19, nr. 929, 25 sept. 1938, p. 11. RAȘCU 1967: I. M. Rașcu, "Amintiri și medalioane literare", E.P.L., 1967, p. 25, 26, 52, 54, 85. ROBOT 1934: Al. Robot, "Ștefan Petică", în „Rampa”, XVII
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
C-un tainic creion îmi sporesc frumusețea, / Fac baie în cidru de trei ori pe noapte / Și-n loc de scuipat am ceva ca un lapte, / Pantofi cu baretă mi-ajută sveltețea / Și-un drog scos din sânge de scroafă noblețea". Marele câștig al poeziei românești datorat resurecției Cercului literar de la Sibiu, îndeosebi lui Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
din perspectiva a două personaje ce se deplasează aproape fantomatic „prin cenușa imperiului” austro-ungar, surprins în agonia de dinaintea dispariției sale: Darie (Gabriel Oseciuc), un tânăr încă nealterat de mizeriile din jur, și Diplomatul (Gheorghe Dinică), un cinic cu pretenții de noblețe. Cei doi încearcă să supraviețuiască, dar Diplomatul sfârșește prin a fi arestat de autorități, iar Darie, mult mai matur acum, se alătură celor care luptă împotriva războiului. Acțiunea filmului începe în anul 1917, „în Bucureștiul vremelnic ocupat” de armatele germane
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
al-Ğahiz le descoperă la beduini au ca punct de plecare calitatea lor de păstrători ai limbii arabe pure. Aceasta e limba Coranului, a poeziei preislamice, care se diferențiază de araba vorbită printr-o trăsătură considerată un fel de marcă de noblețe: mărcile de de caz și de mod ce apăreau sub forma desinențelor în cazul substantivelor și verbelor. Aceste mărci (în arabă "al ‘I’rab" - „flexiune desinențială cazuală și modală) caracterizau limba beduinilor ca având o înaltă ținută în raport cu celelalte forme
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
intrat soprana Cristina Radu, acompaniata alternativ de pianiștii Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu în interpretarea a „Sept Chansons de Clement Marot” op.15 (șapte lieduri pe versuri de Clement Marot) scrise de George Enescu. Încântătoare au fost căldură vocii și noblețea atitudinii scenice a Cristinei Radu, care împrumuta din tradiția marilor soprane ale vechii generații. Solista a Operei din Brașov, doamna Radu a abordat aceste 7 lieduri cu intimitatea adecvată genului și textului. Finețea portamentelor și vibrato-ul folosit cu atenție
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]