KorAP: Find »[drukola/base=nulitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...1001 >

25,025 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

căsătorie; c) modificarea art. 17 C.fam. 5) Dreptul la acțiune în constatarea nulității absolute a căsătoriei este: a) prescriptibil, în 6 luni de la încheierea căsătoriei; b) imprescriptibil; c) prescris, în termen de 3 ani. 6) În ambele cazuri de nulitate a căsătoriei (absolută și relativă), aceste sancțiuni civile care afectează actul juridic al căsătoriei pot fi solicitate în Justiție de: a) orice persoană interesată; b) soțul nevinovat; c) orice persoană interesată sau numai de soțul inocent, după caz. 7) Acțiunea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
a recăsătorit a fost de rea-credință, deoarece a știut că cel declarat mort se află în viață, astfel că, noua căsătorie este încheiată prin frauda (art.5 C.fam., interzice căsătoria unei persoane căsătorite),încât noua căsătorie este lovită de nulitate absolută. Divorțul reglementat de art.37 alin.2 C.fam., coroborat cu prev.art.38 C.fam., are ca rezultat desfacerea căsătoriei, ca urmare a manifestării de voință a soțului sau a ambilor soți. El are loc la cererea unuia

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
printre bunurile supuse împărțelii sunt terenuri sau construcții, convenția soților se va putea face numai în forma autentică, cerută de lege, "ad validitatem" și nerespectarea formei convenției soților de împărțire a bunurilor comune în astfel de cazuri este sancționată cu nulitate absolută. Legea nu precizează care este obiectul învoielii soților cu privire la împărțirea bunurilor comune, dar s-a admis că, în stabilirea întinderii dreptului de proprietate al fiecărui soț asupra bunurilor comune, în determinarea și atribuirea în natură a bunurilor, precum și în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
a fost realizat fără participarea tuturor copartajanților, deoarece astfel, ar însemna să se valideze o împărțeală în cadrul căreia s-a dispus de drepturile altuia. Disp.art.797 C.civ. prevăd că partajul efectuat fără participarea tuturor coproprietarilor este sancționat cu nulitatea.112 Stabilirea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de probă 113. c) Măsuri de conservare Patrimoniul supus împărțelii este acel existent la data partajului, inclusiv contravaloarea bunurilor comune care au fost înstrăinate în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
rude pana la ascendentul comun; b) coborând de la ascendentul comun pana la cealaltă ruda; c) dupa numărul nașterilor. 4. Afinitatea creata intre un soț si rudele celuilalt soț încetează prin: a) moartea celuilalt soț; b) desfacerea casatoriei prin divorț; c) nulitatea casatoriei. 5. Impedimentul rezultat din rudenie acționează intre rudele: a) in linie dreapta; b) in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv; c) toate , indiferent de gradul de rudenie. 6. Impedimentul rezultând din adopție (rudenie civila) oprește căsătoria intre

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
nu mai este conformă actelor de naștere, acțiunea prin care se contesta identitatea copiilor respectivi și stabilirea situației reale este admisibilă 157. Si în primul caz când substituirea s-a făcut înainte de întocmirea certificatului de naștere, s-ar putea obține nulitatea certificatului de naștere, deoarece nu se referă la copilul în cauza, înlăturându-se astfel unul dintre cele două elemente ale prezumției stabilite de art. 51 C.fam. Se poate pune în discuție starea civilă a copilului, sau se poate considera

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
47 Decretul nr.32 din 1954 si art.45 C.proc.civ.). În cazul în care acțiunea în contestarea recunoașterii de maternitate este admisă, se înlătură cu efect retroactiv legătura de filiație pe care o stabilise acea recunoaștere. II.8. Nulitatea recunoașterii În cazul în care recunoașterea de maternitate se face cu nerespectarea condițiilor de fond sau de formă prevăzute de lege intervine, după caz, nulitatea absolută sau cea relativă. Recunoașterea de maternitate poate fi lovită de nulitate absolută în următoarele

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
înlătură cu efect retroactiv legătura de filiație pe care o stabilise acea recunoaștere. II.8. Nulitatea recunoașterii În cazul în care recunoașterea de maternitate se face cu nerespectarea condițiilor de fond sau de formă prevăzute de lege intervine, după caz, nulitatea absolută sau cea relativă. Recunoașterea de maternitate poate fi lovită de nulitate absolută în următoarele situații: a) Recunoașterea este făcută de către altcineva decât mamă, personal sau prin mandatar, cu procura specială și autentică; b) Recunoașterea este făcută cu nerespectarea condițiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
recunoaștere. II.8. Nulitatea recunoașterii În cazul în care recunoașterea de maternitate se face cu nerespectarea condițiilor de fond sau de formă prevăzute de lege intervine, după caz, nulitatea absolută sau cea relativă. Recunoașterea de maternitate poate fi lovită de nulitate absolută în următoarele situații: a) Recunoașterea este făcută de către altcineva decât mamă, personal sau prin mandatar, cu procura specială și autentică; b) Recunoașterea este făcută cu nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de art.48 C.fam., adică nu este făcută

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în consecință, recunoașterea făcută prin înscris sub semnătură privată, fără ca aceasta să fie testament, este nulă absolut.169 S-a pus problema dacă recunoașterea de maternitate făcută de o persoana al cărei consimțământ a fost viciat poate fi sancționată cu nulitate relativă. În această privință s-au exprimat mai multe păreri: Recunoașterea este nu numai un mijloc de probă, care, în caz că nu corespunde adevărului, trebuie contestată, ci și un act juridic, care creează legătura de filiație dintre mamă și copil; Legea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Recunoașterea este un act unilateral de voință și este de principiu că toate actele juridice sunt susceptibile de desființare pentru motive care sunt proprii fiecăruia în parte, ca și pentru motive de ordin general, derivând din regulile de principiu ale nulității actelor juridice. Dolul sau violența atrag nulitatea relativă a recunoașterii de maternitate. II.9. Recunoașterea forțată (în justiție) Recunoașterea filiației față de mamă poate fi uneori forțată, pe cale de acțiune în justiție. Ea operează în acele situații invocate de prev.art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și este de principiu că toate actele juridice sunt susceptibile de desființare pentru motive care sunt proprii fiecăruia în parte, ca și pentru motive de ordin general, derivând din regulile de principiu ale nulității actelor juridice. Dolul sau violența atrag nulitatea relativă a recunoașterii de maternitate. II.9. Recunoașterea forțată (în justiție) Recunoașterea filiației față de mamă poate fi uneori forțată, pe cale de acțiune în justiție. Ea operează în acele situații invocate de prev.art.48, alin.1 C.fam., dacă mama

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-și avea stabilită filiația și pentru trecut, adică pe perioada de timp anterioară adopției, când s-ar fi putut naște anumite drepturi în favoarea lui și, pe de altă parte, dacă se stabilește filiația firească față de mamă, adopția este sancționată cu nulitate, căci părintele nu poate adopta propriul său copil. O altă situație este aceea în care, pe baza hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă de stabilire a filiației, înregistrată în registrul de stare civilă, s-a eliberat certificatul de naștere. Între

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
a filiației față de tată prezintă interes pentru studenți înregistrând tema rudeniei în cadrul căreia se înscrie. În acest scop subiectul propus necesită cunoașterea următoarelor aspecte: * prezumția de paternitate reglementată de lege în beneficiul copilului născut în timpul căsătoriei sau după desfacerea, declararea nulității și anularea ei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei și nașterea sa fi avut loc înainte ca mama să fi intrat într-un nou mariaj; * tăgada de paternitate, a copilului născut în timpul căsătoriei, de către soțul mamei când este cu neputință

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de paternitate, din moment ce a fost născut în timpul căsătoriei, iar tatăl nu a introdus acțiune în tăgăduirea paternității 183. Persoana care vrea să stabilească paternitatea este suficient să dovedească faptul nașterii sau al concepției în timpul căsătoriei. Cel născut după desfacerea, declararea nulității sau anularea căsătoriei are ca tată pe fostul soț al mamei "dacă a fost conceput în timpul căsătoriei și nașterea a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o noua căsătorie". Prezumția de paternitate are în vedere raporturile conjugale

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
relații intime din care pot rezulta copii. Limitele de aplicare ale acestei prezumții sunt indicate în art.53, alin.1 si 2 C.fam., deci, atât copiilor născuți in timpul căsătoriei, cât și celor care s-au născut după desfacerea, nulitatea sau anularea acesteia, cu condiția să fi fost concepuți în timpul căsătoriei, iar nașterea să se fi produs înainte ca mama să fi intrat într-o noua căsătorie. " Timpul cuprins între a trei sute și o suta optzecea zi dinaintea nașterii copilului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de faptul că părinții copilului trăiesc împreună sau despărțiți în fapt. Și copilul conceput înainte de căsătorie, dar născut în timpul căsătoriei, se va bucura de prezumție. b. Copilul care a fost conceput în timpul căsătoriei, dar s-a născut după desfacerea, declararea nulității sau anularea ei, este considerat conceput în timpul căsătoriei. c. Timpul legal al concepției Perioada concepției este cea menționată în art.61 C.fam. și se calculează de la zi la zi, deci pe zile nu pe ore. Art.61. C.fam

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de paternitate instituie existența unui raport de filiație între copil și tată, conform art.53 C.fam., care arată: " Copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei." Același articol mai prevede că: " Copilul născut după desfacerea căsătoriei, declararea nulității sau anularea căsătoriei are ca tată pe fostul soț al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei și nașterea a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o nouă căsătorie." Prezumția de paternitate se întemeiază pe existența căsătoriei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sau un alt bărbat decât soțul mamei; b) copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei, indiferent care au fost relațiile în perioada concepției copilului. b. Situația copiilor concepuți în timpul căsătoriei, dar născuți după încetarea, desfacerea ori declararea nulității acesteia. Conform legii (art.61 C.fam.) copilul conceput în timpul căsătoriei este considerat acela care este născut la cel mult 300 de zile de la încetarea, desfacerea sau declararea nulității căsătoriei. In această situație se impune și regula potrivit căreia nașterea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
copiilor concepuți în timpul căsătoriei, dar născuți după încetarea, desfacerea ori declararea nulității acesteia. Conform legii (art.61 C.fam.) copilul conceput în timpul căsătoriei este considerat acela care este născut la cel mult 300 de zile de la încetarea, desfacerea sau declararea nulității căsătoriei. In această situație se impune și regula potrivit căreia nașterea copilului trebuie să se fi produs mai înainte ca mama să fi încheiat o nouă căsătorie. Pentru a beneficia de prezumți se impune: 1) dovada filiației față de mamă; 2

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
domeniul moștenirii) și copilului conceput, nu prezintă semnificație sub raportul acestei acțiuni. III.6. Conflicte de paternitate sau dubla paternitate 214 Dispozițiile art.53, alin.2 din C.fam., prevăd posibilitatea ca un copil născut după desfacerea căsătoriei sau declararea nulității ori anularea ei să aibă ca tată pe fostul soț al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei și nașterea sa a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o noua căsătorie. Copilului conceput în timpul primei căsătorii, dar

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
acel copil, nu ne aflăm într-un caz de conflict de paternitate, câtă vreme recunoașterea voluntară nu produce nici un efect juridic. Hotărârea judecătorească de stabilire forțată a paternității este opozabilă tuturor, până la proba contrarie făcută tot pe cale judecătorească. III.7. Nulitatea sau anularea recunoașterii de paternitate a. Nulitatea recunoașterii de paternitate Recunoașterea de paternitate care nu este făcută cu respectarea prevederilor art.57 C.fam., este sancționată cu nulitatea absolută. În această situație ne aflăm când recunoașterea nu este făcută prin

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
caz de conflict de paternitate, câtă vreme recunoașterea voluntară nu produce nici un efect juridic. Hotărârea judecătorească de stabilire forțată a paternității este opozabilă tuturor, până la proba contrarie făcută tot pe cale judecătorească. III.7. Nulitatea sau anularea recunoașterii de paternitate a. Nulitatea recunoașterii de paternitate Recunoașterea de paternitate care nu este făcută cu respectarea prevederilor art.57 C.fam., este sancționată cu nulitatea absolută. În această situație ne aflăm când recunoașterea nu este făcută prin una din formele în care se poate

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
este opozabilă tuturor, până la proba contrarie făcută tot pe cale judecătorească. III.7. Nulitatea sau anularea recunoașterii de paternitate a. Nulitatea recunoașterii de paternitate Recunoașterea de paternitate care nu este făcută cu respectarea prevederilor art.57 C.fam., este sancționată cu nulitatea absolută. În această situație ne aflăm când recunoașterea nu este făcută prin una din formele în care se poate efectua, când recunoașterea este privitoare la un copil din căsătorie, când s-a recunoscut un copil mort, dar care nu a

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
consimțământ, ea putând fi numai contestată dacă nu corespunde adevărului. * in altă opinie, recunoașterea de paternitate poate fi anulată pentru dol sau violență, iar în ceea ce privește eroarea se face următoarea distincție: dacă eroarea se produce asupra identității persoanei recunoscute, acțiunea în nulitate relativă va fi primită; dacă eroarea privește însăși filiația, acțiunea în nulitate relativă se confundă cu acțiunea în contestarea recunoașterii făcute. Pentru motivele arătate în privința acțiunii în anularea recunoașterii de maternitate, pentru vicii de consimțământ, credem că trebuie făcută aceeași

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]