4,211 matches
-
20-21. 691 V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 130. A se vedea și Istoria dreptului românesc, I, p. 272. 692 V.Al. Georgescu, op. cit., pp. 130-131; Idem, Les assemblées de 1750 à 1831/1832, p. 35; Idem, Sfatul de obște, pp. 371, 379. A se vedea și D. Mioc, op. cit., p. 201. 693 Istoria Românilor, IV, p. 220. 694 În acest sens: P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 155, 160, 164; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 379; Gh. I. Brătianu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
p. 35; Idem, Sfatul de obște, pp. 371, 379. A se vedea și D. Mioc, op. cit., p. 201. 693 Istoria Românilor, IV, p. 220. 694 În acest sens: P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 155, 160, 164; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 379; Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 106-107, 124, 171. 695 D. Mioc, op. cit., pp. 230-231. 696 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 171-172. Situația ("mare blestem") este întâlnită și la Antioh Cantemir (1705) și Mihai Racoviță (1707). 697 "a cto
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
amănunte: Gh. Bichicean, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pp. 535-542; Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), pp. 128-139. 704 D. Mioc, op. cit., p. 226; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 374. 705 I. Lupaș, Fazele istorice în evoluțiunea constituțională a Transilvaniei, Extras din AIINC, vol. X, Tipografia "Cartea românească din Cluj", Sibiu, 1945, pp. 1-18. Pentru perioada Principatului, a se vedea C. Feneșan, Constituirea Principatului autonom al Transilvaniei, Edit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de meditație, pe care îl află la Păltiniș. S. alege mănăstirea Rohia din Maramureș și, la 16 august 1980, este tuns în monahism de episcopul Justinian Chira și de arhiepiscopul Teofil Herineanu, iar starețul, arhimandritul Serafim Man, îl rânduiește în obștea mănăstirii. Devine bibliotecar, cu obligația de a pune ordine și de a întreține cele douăzeci și trei de mii de cărți câte avea mănăstirea. Este mulțumit că a fost învrednicit să devină călugăr: „Dau din tot sufletul slava lui Dumnezeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
culturale și spirituale din teritoriile menționate. Satul devine astfel mediul unde romanicii și mai târziu vechii români, sedentari agricultori, meșteșugari și crescători de vite au putut rezista în fața multiplelor vicisitudini ale vremii, conservând forme de organizare social-economice străvechi, cum este obștea sătească, etalând o structură internă proprie, originală, deosebită de aceea a comunităților aparținând, fie populațiilor alogene pătrunse în spațiul carpato-dunărean, fie a acelora care locuiau în întinsele teritorii vecine fostei Dacii. Așa cum am mai arătat, cercetările arheologice inreprinse pe scară
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
mici, subunități geografice care nu depășesc decât rareori o suprafață de 200-300 km2. În cuprinsul acestor zone de evidentă concentrare demografică fiecare sat era constituit ca o comunitate umană de sine stătătoare, organizată pe criterii bine stabilite. Satul reprezenta o obște rurală alcătuită pe principiul confederării unui număr de circa 30-40 de familii, rareori depășind cu puțin această cifră. Așezările se aflau de obicei de-alungul unei platforme de teren sau pante mai line, bine însorite, situate în apropierea unor surse de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
urmare o recoltă de cereale sporită. De aceea credem că, în perioada marilor migrații nu au putut să existe și să supraviețuiască sate mai mici de felul cătunelor, alcătuite doar din câteva familii. Așa cum s-a afirmat de numeroși specialiști, obștea sătească avea proprietăți comune funciare (terenuri agricole, păduri, prisăci, iazuri, locuri cu resurse de materii prime), folosite de către toți locuitorii satului, dar existau și proprietăți familiale private constând din loturi arabile, vite și unelte, ceea ce va determina cu timpul apariția
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
mijloacele necesare adoptării unor structuri conjucturale pentru a reuși să supraviețuiscă. Astfel, pe lângă posesiunile familiale de avere funciară privată, practicarea strictă a derptului de protimisis pentru conservarea integrală a loturilor agrare colective sau individuale, ca și prin solidaritatea sa economică, obștea avea un pronunțat caracter băștinaș, exprimat prin unitatea de neam a membrilor ei. Autohtonismul obștei impunea obligația ca orice individ, bărbat sau femee de origine străină admis în sânul comunității (prin căsătorii, adopțiuni etc.), să devină autohton, să învețe limba
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de avere funciară privată, practicarea strictă a derptului de protimisis pentru conservarea integrală a loturilor agrare colective sau individuale, ca și prin solidaritatea sa economică, obștea avea un pronunțat caracter băștinaș, exprimat prin unitatea de neam a membrilor ei. Autohtonismul obștei impunea obligația ca orice individ, bărbat sau femee de origine străină admis în sânul comunității (prin căsătorii, adopțiuni etc.), să devină autohton, să învețe limba satului, să accepte obiceiurile, credința creștină și organizarea lui social-economică și administrativă. Această trăsătură a
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Potrivit acestei structuri organizatorice, satul autohton era condus de întreaga colectivitate, care era reprezentată de un organ administrativ, în cele mai multe cazuri acesta fiind gerontocratic, prin îndeplinirea strictă a sfatului celor bătrâni și buni. După cum s-a precizat de către specialiștii problemei, obștea sătească autohtonă avea numeroase drepturi civile în ceea ce privește vânzările de loturi agricole, păduri, iazuri și prisăci, arenda sau răscumpărările etc. aplicând dreptul de preemțiune. Această practică judiciară a satelor autohtone provenea din dreptul consuetudinar, moștenit din jurisdicția romană și utilizat pretutindeni
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
vânzare și cumpărare și de obținere a bunurilor rezultate din muncile efectuate de membrii familiei sau în unele cazuri de lucrători angajați, statutul aparte căpătat cu vremea de către meșteșugari, mai ales cei care prelucrau fierul, ca și unii membri ai obștii cu importante rosturi militare, au avut drept urmare apariția unor diferențieri economice și sociale între locuitori. Aceste diferențieri, care s-au accentuat cu vremea, determinând apariția unei pături sociale suprapuse și care au făcut posibilă înjghebarea unor structuri politice de tipul
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
o consecință directă a existenței unei categorii sociale aparte a fost posibilă și construirea în unele zone a unor puternice cetăți fortificate cu valuri de pământ, palisade și șanțuri deapărare, ridicate prin munca obligatorie și dirijată a tuturor membrilor unor obști sătești dintr-o microregiune. Asemenea așezări fortificate, folosind sisteme de apărare diferențiate, au fost ridicate în primul rând în zonele cele mai afectate de invaziile migratorilor, care s-au produs de la sfârșitul primului mileniu d. Hr. și începutul celui
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
care au cunoscut și o mare densitate de locuire. După părerea noastră, în microzonele unde cercetările arheologice au atestat o densitate de locuire mai mare, nu este exclus să avem de-a face în realitate cu existența unor uniuni de obști. Necesitatea schimburilor de produse dintre sate, asigurarea căilor de legătură dintre comunitățile rurale din anumite zone geografice (deal-șes, câmpie-munte), obținerea unei mai mari rentabilități prin exploatarea în comun a unor resurse naturale, cum ar fi depozitele de minereuri, sarea, eventual
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
administrativ de a realiza în comun lucrări de interes obștesc, precum construirea de diguri, defrișări, construirea de fortificații etc., dar mai ales amenințările invaziilor unor migratori au fost cauzele reale care au putut facilita confederarea unor sate în uniuni de obști, organizare administrativă și militară care s-a perpetuat apoi ca o formă de apărare colectivă. Toate acestea au fost de natură să ducă cu vremea și la impunerea unei instituții colective, cu o mai largă autoritate administrativă și militară, în
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de natură să ducă cu vremea și la impunerea unei instituții colective, cu o mai largă autoritate administrativă și militară, în legătură cu apartenența comună la o anumită formă de organizare juridică și bisericească și prin apariția unor reprezentanți ai obștilor ca intermediari între locuitorii satelor și grupurile de migratori cu care veneau în contact. Densitatea populației organizarea ei economică, administrativă și juridică aparte, continuitatea pe aceleași vetre de sat, limba și cultura romanică, adoptarea pe scară largă a creștinismului și
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
romanică, adoptarea pe scară largă a creștinismului și legăturile multiple și continui cu civilizația imperiului roman târziu și bizantin au imprimat unor zone geografice un caracter distinct în ansamblul teritoriului de la Dunărea de Jos în care se constituiseră uniunile de obști. Prin urmare, aceste structuri organizatorice pot fi raportate direct acelor romanii populare, după cum pe drept cuvânt le-a considerat Nicolae Iorga. Nu este desigur o întâmplare că aceste areale cu densitate de locuire autohtonă, definite ca romanii populare poartă până
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
respectivă atestând direct legăturile existente între ele și sediul principal, la a cărui ridicare au contribuit în ansamblul eforturilor colective. Cu timpul, unele dintre așezările mai puternic fortificate au devenit permanent centrul administrativ, militar și politic al unei uniuni de obști și desigur sediul unora dintre conducătorii acestei structuri. Așa cum am mai amintit, unii șefi locali cu apropiații și sprijinitorii lor au reușit treptat să se detașeze din punct de vedere economic și social de marea masă a agricultorilor, crescătorilor de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
în care deplasările de populații migratoare erau foarte rare sau pentru un timp încetaseră. În vremurile când pătrunderile unor grupuri de migratori se intensificau, afectând direct zonele în care se instalau temporar, fiecare sat și în ansamblul lor uniunile de obști se organizau în așa fel încât să poată supraviețui vicisitunilor apărute oferind, ca urmare a eforturilor colective, alogenilor cu care veneau în contact, o parte din surplusurile de bunuri pe care le realizau individual sau în comun (cereale, vite, produse
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
apărute oferind, ca urmare a eforturilor colective, alogenilor cu care veneau în contact, o parte din surplusurile de bunuri pe care le realizau individual sau în comun (cereale, vite, produse meșteșugărești). În aceste condiții, procesul de stratificare social-economică din sânul obștilor sătești se derula mai lent sau chiar stagna pentru un timp. În schimb, în situația când prelevarea tributului de către migratori nu se mai impunea sau era mai puțin apăsătoare, când bunurile obținute prin muncă puteau altfel organizate și dirijate spre
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
lent sau chiar stagna pentru un timp. În schimb, în situația când prelevarea tributului de către migratori nu se mai impunea sau era mai puțin apăsătoare, când bunurile obținute prin muncă puteau altfel organizate și dirijate spre folosul familiei sau al obștei și când obținerea unor surpluse de produse era realizată în beneficiul tuturor locuitorilor satului, în condițiile proprietății private diferențierile social-economice între membrii comunității respective puteau să se accentueze vizibil. Transformările social-economice deosebit de importante care s-au produs în sânul satelor
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
satul devine singurul cadru de organizare al comunităților umane, mediul în care acestea își desfășoară activitățile cotidiene. În acest context, romanicii, iar mai târziu populația veche românească, și-au păstrat prin intermediul propriilor structuri interne, vechi forme de organizare social-economice, precum obștea sătească. Termenul de așezare medievală timpurie are la bază noțiunea mai veche, cu înțeles arhaic de sat, cunoscută încă din antichitate. Așezarea sau satul antic/medieval era de fapt un sistem de conviețuire socială, structurat pe o comunitate umană, de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
oameni (potrivit unui număr minim pentru o familie, ales convențional, compus din doi părinți și doi-trei copii), care stăpâneau un teritoriu, principala sursă de venit a localnicilor, permițând practicarea agriculturii și creșterea animalelor, principalele ocupații ale vremii. Satul reprezenta o obște rurală, formată pe principiul confederării unui număr de 30-40 de familii, uneori mai multe, în zonele aflate în afara bazinului bârlădean. Plasamentul deschis al așezărilor, situate pe văi, pante, platouri, în apropierea unor cursuri de apă, păduri, nu permitea fortificarea lor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dispuse pe șiruri paralele, sub forma unor ulițe. De-a lungul ulițelor, locuințele erau grupate câte trei-patru, formând „cuiburi” de case, constituite pe criteriile familiale, ale cetelor de neam, derivate din familii-lăstar. Membrii comunităților respective aveau ca formă de organizare obștea sătească, probabil de „tip bizantin”, o încercare de preluare și adaptare a modelului de la sudul Dunării. Această idee este greu acceptată de unii arheologi, întrucât Bizanțul deja avea în secolele VI-IX un stat organizat, bazat pe un cod de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
provinciile vechi românești, care nu dispuneau încă de organizare statală și religioasă. Ulterior, din cauza transformărilor social-economice și politice, datorate necesităților etnice (apropieri culturale, comerciale, matrimoniale) și opresiunii constante a valurilor migratoare, s-au produs schimbări pozitive, prin formarea uniunilor de obști, acele „romanii populare”, cu scopul rezistenței în fața pericolelor externe. În zonele unde s-au constituit aceste uniuni de obști, au fost păstrate până astăzi denumirile de țări, câmpuri, codri sau ocoale, practic structuri social-economice și administrative, care au dăinuit multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
necesităților etnice (apropieri culturale, comerciale, matrimoniale) și opresiunii constante a valurilor migratoare, s-au produs schimbări pozitive, prin formarea uniunilor de obști, acele „romanii populare”, cu scopul rezistenței în fața pericolelor externe. În zonele unde s-au constituit aceste uniuni de obști, au fost păstrate până astăzi denumirile de țări, câmpuri, codri sau ocoale, practic structuri social-economice și administrative, care au dăinuit multe secole. Obștea sătească avea proprietăți funciare comune (terenuri agricole, păduri, iazuri, locuri cu materii prime), folosite de toți locuitorii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]