37,536 matches
-
de agregare, mai densă. Când s-a născut, În urmă cu aproximativ treizeci de ani, medicii au crezut că venise pe lume mort. Nu doar că lipsea acel urlet cu care nou-veniții Își Însoțesc intrarea În scenă, dar și după obișnuitele manevre de batere pe spate rămăsese placid ca un ciorap găurit. Până la urmă, urletul a fost dăruit Universului, Însă de către asistenta care, la vreo două ore după ce constatase lipsa pulsului, a observat cum bebelușul fâlfâie din pleoape scurt, ca un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
au apărut pudeli fragili, smocuri de vată de zahăr mișcătoare Înțepând caldarâmul cu bețe subțiri, lipsiți Însă de damele al căror apendice bulevardier fuseseră până nu demult, ciobănești germani scăpați de orbii pe care-i aveau În grijă, terrieri jucăuși, obișnuiți să țopăie pe lângă șoldul stăpânilor, sau dobermani cândva agresivi, târându-și acum lesele În urmă ca pe niște existențe ratate. Ieșeau toți, privind nedumeriți spre trotuarele fără de oameni, pentru ca, adulmecând urmele Încă vii ale acestora, fiecare s-o apuce pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
urmând a se Întoarce acasă, noaptea târziu, duși pe brațe, sau clone ale brokerilor care lucrau la bursa de alături, În timp ce originalele se desfătau prin Azore. La masa de biliard fără găuri, cei doi specialiști În calcul probabilistic Își jucau obișnuita partidă, În care foloseau doar bila albă. Într-un colț, parcurgând rubrica de matrimoniale a unei reviste pornografice, stătea Stepa Chiorul, un biet imbecil care-și căpătase porecla În urma unui pariu făcut la beție, când Încercase să demonstreze că putea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
te-aduni cu el, mă, îmi dai un bip să vedem care-i situația?"; "pe Internet, normal! D-apoi ce, io nu le-am luat de pe părete..."). Caracteristica principală a dialogurilor în cauză e recursul, mai mare decît în conversațiile obișnuite, la expresii nedefinite, vagi, aluzive: asta, aia, așa, treabă, chestie, nu știu ce...; acestea indică intenția de a se evita numirea, identificarea faptelor, a persoanelor și a obiectelor ("tot ce lăsăm noi acolo, să le pună pe undeva pe acolo! Îi vorba
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
de-o parte suntem cuceriți pentru că, dincolo de precizia științifică și riguroasă cu care își expune datele, de o importanță considerabilă în domeniul lor, vocea eseistică este fermecătoare și personală în argumentarea istorico-literară. Iar aceasta fiindcă reușește să evite ariditatea unei obișnuite lucrări de cercetare în domeniul limbii și literaturii vechi românești. Pe de altă parte, însă, avem de-a face mai puțin cu un jurnal de lectură, cât cu o adevărată operă de cercetare. Un studiu minuțios și pasionat al ceasloavelor
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
expoziții a Teatrului Național din București, va avea loc vernisajul Expoziției Arta plastică slovacă 1960-2000. La eveniment va fi de față ambasadorul Republicii Slovace în România. Expoziția Arta plastică slovacă 1960-2000 prezintă o colecție relativ nouă și nu dintre cele obișnuite. Artiștii care vor expune operele lor publicului românesc sunt foști disidenți. E vorba de autori care au început să se formeze încă în atmosfera deceniului șase al secolului XX, într-un mediu deschis și internaționalizat, după care a urmat riposta
Arta plastică din Slovacia la București by Libusa Vajdova () [Corola-journal/Journalistic/9196_a_10521]
-
p. 28). Acest mod de abordare trimite la disputa dintre conștient și inconștient și amintește de mitocritica lui Eliade (ori de mitanaliza lui Culianu), și Ion Vianu făcând parte dintre aceia care sunt convinși, ca și Claude Riviere, că viața obișnuită se scaldă în mysterium, fascinans și tremendum. Ni se relevă astfel ca trăsătură comună literaturii, psihanalizei și religiei căutarea sensului în zonele de umbră, contextualizarea alegorică ce poate umple golurile semantice sau de natură psihică, interpretarea (făcută de profesioniști sau
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
Pavel Șușară Realizate, evident, în piatră de Măgura, lucrările sculptorului Gheorghe Coman dovedesc incontestabil că artistul a trăit exclusiv, pe parcursul a peste trei decenii, în spiritul și în spațiul taberei de la Măgura Buzăului. Deși de dimensiuni obișnuite, de interior, formele sale sînt, în totalitate, lucrări de dimensiuni monumentale, lucrări de spațiu deschis, comprimate și reduse la scară. Pînă și din punct de vedere stilistic și expresiv ele se înscriu în acele tipuri de construcție care presupun o
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
armata în unitatea mai sus menționată. S-a scris mult despre acest accident și se va mai scrie încă dar probabil fără a se da un răspuns la o anumită întrebare: A fost la Cernobîl o reacție de contact chimic obișnuit, sau unul de reacție nucleară? Centralele nuclearo-electrice au în principiu aceleași module componente ca și cele ,,hidro” sau ,,termo”, cu o singură deosebire, aburul care lovește în paleta turbinelor este produs de căldura reacțiilor nucleare controlate în modulul cunoscut de
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
au fost transportați cei mai mulți pe care nu i-a înghițit explozia) nu au relevanța necesară fenomenului. Identitatea multor radionuclizi, în urma catastrofei de la Cernobîl, demonstrează că reacția care a determinat explozia a fost de natură nucleară și nu de contact chimic obișnuit. Legea transmutației elementelor nu poate fi eludată de nimeni la producerea unor astfel de fenomene. Câțiva radionuclizi puternici (Iod 131, Plutoniu 239, Cesiu 137, Stronțiu 90 etc.) au diferite perioade de înjumătățire iar efectul lor inductiv radioactiv este prezent zeci
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
diabet, izoimunizare sau polihidramnios. Chistul ovarian fetal este în general unilateral și foarte rar bilateral. Diagnosticul diferențial cu alte tumori aparținând unor organe de vecinătate ca vezica urinară, colon, sigma și a rinichiului ectubic pelvian. De luat în considerare complicațiile obișnuite ca hemoragia intrachistică, rupturi, necroză, calcificare. Recomadările sunt, în cazul diametrului sub 4-5 cm, ecografie la o lună fără alt tratament, iar în cazul în care diametrul este peste 5 cm - observație eco. Unii autori sunt de acord cu aspirația
Revista Medicală Română by Aboayesh Said () [Corola-journal/Journalistic/92292_a_92787]
-
să-l sune pe maiorul Smith, de la manutanță. — De ce nu-l suni pe căpitanul Jegg? se interesă Într-o doară doctorul Thomas. Doar el e comandantul trupelor de pază. — Fiindcă mi-e nesuferit, explică Vic. Misionarul american avea un nume obișnuit, Îl chema John. Ajunse la studioul de radio cu jumătate de oră Întîrziere, astfel Încît Christinei Îi rămase destul timp să stea la o cafea cu șefa și prietena ei și să discute despre saloanele de coafură din oraș, deși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se poate de onorabilă din Încurcătura pe care singură și-o provocase. După aceea, oftă. — Interesant, comentă Vic, nici colonelul Pruritanal nu crede În extratereștri, din același motiv. — Ipoteza ar merita totuși luată În considerație, remarcă Thomas cu gravitatea lui obișnuită. Ia stați puțin!... Abia acum Încep să Înțeleg... - dar se opri brusc, dîndu-și seama că nu se cuvine ca lucruri atît de importante să fie discutate În prezența unui copil. Kiki, tu mergi În camera ta, să faci nani, da
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
bărbați. Îi cumpărase lui Bill Încă o cravată - dacă ar fi uitat vreodată de cîți ani trecuseră de cînd se Însurase, Bill n-ar fi trebuit decît să-și numere cravatele și ar fi aflat Îndată - după care, dînd curs obișnuitei curiozități feminine, trecu să vadă ce noutăți vestimentare mai apăruseră. Nu găsi nimic interesant. Dar tocmai pe cînd dădea să plece, Îl remarcă pe noul supraveghetor al raionului și se văzu nevoită să recunoască din prima clipă că avea leit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
confirmarea deplină a tuturor presupunerilor sale și, În acest scop, Îi ceru chiar a doua zi să o Însoțească la magazin, sub pretextul că vrea să-i cumpere lui Bill un cadou pentru aniversarea căsătoriei. Deși Îi cumpărase deja unul - obișnuita cravată. Pentru ca scopul investigației lor să fie nu doar legitim, ci și cît mai atractiv, Îi mai adăugă și vaga promisiune că după aceea vor mînca Împreună o pizza, „să mai stăm și noi la o șuetă“. Christina spera că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ceea ce, În definitiv, Îi stimula gîndirea. Ce faceți voi, măi copii? Întrebă Îndată după ce intrase și Își agățase haina În cuierul dindărătul ușii, un pardesiu nou, aproape aidoma celui pe care i-l furase românul de la cîrciumă. Era Întrebarea lui obișnuită, numai că de data asta nimerise cam prost. Amîndoi lucrau. Vic, În camera lui, la calculator, iar Christina, la masa din bucătărie, unde Încerca să deseneze la scară, pe o hartă a orașului, Marea Spirală. Căci urma ca a doua
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fals, dar cu plăcere. Căci, să ne Înțelegem, există și plăcerea de a cînta fals, de a contrazice melodia, de a sfida regulile armonice și de a da cu tifla așa-zisei urechi muzicale; una din puținele plăceri ale oamenilor obișnuiți să trăiască În singurătate. Maiorul Smith trăia singur Într-un apartament din „colonie“ și trebuie spus că trăia bine, În sensul că nu-l bătea nimeni la cap. Acasă la el era genial. Dezordinea din bucătărie și din dormitor constituia
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
totul! striga un bărbat Înalt, nebărbierit, Îmbrăcat În trening, cu părul vîlvoi și privirea luminată de o convingere fanatică. PÎnă În acel moment, fusese unul din pacienții cei mai liniștiți ai grupului - sau poate se prefăcuse a fi. În crizele obișnuite, el se credea Distrugătorul Eldridge, dar de această dată ceva se dereglase În Însăși obsesia lui, astfel că metodele aplicate pînă atunci nu mai dădeau nici un rezultat; de altfel, toate eforturile doamnei Agneta de a-l domoli se dovediră zadarnice
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mînă, porniră Încet Înapoi. Cei rămași În preajma Christinei, bătrînul chel, doamna Agneta, doamna Tamara, două din femeile anarhisto-comuniste și alți cîțiva, nu se temeau, aproape că nici nu se mirau, doar priveau, ca și cum ceea ce vedeau ar fi intrat În ordinea obișnuită, previzibilă a lucrurilor; un fapt lipsit de consecințe. Contemplau spectacolul acela Întrucîtva neobișnuit, cu dorința nemărturisită ca el să nu se termine niciodată. PÎnă la urmă, se lăsă liniștea. Tăcuseră și cei din balcoane. Nu mai bătea nici vîntul. O
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu atenție unii la alții, dar niciunul nu știa ce meșterea celălalt pe la spate. Ceea ce nu ne Împiedica să colaborăm, pe baza avantajului reciproc. CÎnd au aflat de existența proiectului de creare a omului nou, cu o conștiință superioară omului obișnuit, au insistat și au făcut chiar presiuni să aibă acces la rezultatele cercetărilor noastre, dar noi am rezistat presiunilor, pînă cînd trădătorul Pacepa a fugit În Germania cu o parte a documentației și de acolo a trecut la americani. Atunci
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu-s americani - cu un fel de indiferență generoasă. Deosebirea era că ura doctorului Thomas se Îndrepta numai Împotriva Americii, neavînd nimic de a face cu cetățenii americani; pe cînd străinii care urăsc America Îi urăsc deopotrivă și pe americanii obișnuiți. Din aluziile lui Nut și Feder putuse deduce că printre cei care lucrau la MSAMDR se numărau și destui americani, care dețineau, ca de obicei, pozițiile de comandă. Șeful proiectului, de exemplu, lucrase cîndva la Princeton University. Doctorul Thomas sperase
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care se Îndrepta Însă cu toată Încrederea. Ceea ce un spirit răuvoitor sau doar malițios ar fi putut pune pe seama unor crize hormonale. — Bineînțeles că nu există extratereștri, sau dacă există, sunt altceva, Îi explicase odată Naggie, În timp ce Christina Îi făcea obișnuitul masaj la ceafă. Totuși cîndva, să știi că au existat. Ne supravegheau permanent, ne ascultau telefoanele, ne citeau gîndurile, știau aproape totul despre noi. Mi-a spus mie Bill. Probabil că știa ce spune, fiindcă Bill făcea de mai multă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
arate unde se află, dar În ultimele zile Kiki făcuse febră și trebui rămînă cu el pentru a-l Îngriji, așa Încît lui Pablo nu-i rămînea decît să se descurce pe cont propriu. Satul avea un nume mai puțin obișnuit, totuși simpatic: se numea Valea Auzului, iar casa unde găsiseră adăpost se afla la marginea satului. Bărbatul gazdei plecase la vale cu cherestea, vînduse apoi calul și căruța, pentru a se angaja ca hamal În port, iar după aceea probabil
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
inspirat și lui un sentiment de Împăcare cu sine sau măcar de resemnare, În virtutea căruia abaterea din drum nu Însemna decît o confirmare În plus a confortului său interior. Dacă l-ar fi Întrebat cineva de ce nu-și urmează drumul obișnuit, probabil ar fi răspuns că vrea să tragă concluzia acelei zile, deși nu avea vreo concluzie de tras. Poate că dorea numai să stea cîteva minute acolo, așezat pe o piatră, și să se odihnească privind fără nici un fel de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vorba de cai, ci de pneurile mașinii. Pregăti totul cu minuție, timp de cîteva ore, Împachetă dispozitivul Într-un sac de pînză, nu uită să adauge binoclul și aparatul de fotografiat, apoi se gîndi să-și facă ceva de mîncare, obișnuitele paste cu brînză. PÎnă atunci, Însă, Îi veni altă idee. Simțea În vîrful degetelor acea furnicătură plăcută, cunoscută numai jucătorilor cu palmares, și care indică fără dubiu o formă deosebit de bună pentru o partidă de biliard; nu mai jucase de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]