122,933 matches
-
de sobrietate a orașului transilvan respingea organic romantismul. Și nu e întâmplător, arată editorul, că, atunci când acesta s-a manifestat, a făcut-o subreptice, sub protecția anonimatului. Era deci pe undeva firesc ca Alexandru Grama, mandatar al acestui curent de opinie, să nu exulte la poezia lui Eminescu. Nu e, desigur, o scuză și de altminteri nici n-o folosesc ca atare. Dar mi se pare problematic ca această mefiență, întinsă pe aproape două sute de pagini (în ediția de față) să
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
dinadinsul să se bulversată de întrebări, atât în plan disecție modernă, pe care operează impună acestuia „o singură direcție” politic, cât și cultural, sau mai ales istoricul literar. Nu sunt neglijate de analiză. Această unilateralitate cultural, intelectualul, cu un larg opiniile pertinente despre patriotism, este definită cu sintagma „un orizont de viață, se simte din nou om despre vecinii României de-a lungul primitivism nou, o revenire a celui care al cetății. Iese în arenă, cu bagajele vremii. a demolat marea
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
ficțiunii, a sincopelor de gând și unei dispute aprige din Franța anului c ă r ț i i . C ă c i , d u p ă o d o c t ă timp intră în beneficiul imaginarului, 2007. A învins opinia oamenilor de demonstrație despre virtual și ipotetic nu în puține cazuri conducând spre rând, semn că „destinul unei națiuni în cultura română, despre identitatea legendă și mit. nu este lăsat la latitudinea subiectivă ei în Europa, nu despre asimilarea sa
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
înlănțuire greu, dacă nu imposibil de evitat, în întreaga structură a societății în curgerea generațiilor, în rostogolirea veacurilor după cum și în ciclicitatea naturii.” În articol, urmează o lungă și confuză încercare de „periodizare” a perioadei comuniste din România, care în opinia autorului cuprinde două mari faze: - prima - cea a „comunismului rău” până în anul 1965, când s-a instalat la putere Ceaușescu și camarila sa , iar a doua, - „comunismul bun” după 1965. D. P. afirmă că în această a doua perioadă: „în
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
chiar în competiții ”. Toate cele arătate mai sus sunt suficiente pentru a descifra care este concepția politică a lui D.P. Vom mai cita totuși un pasaj care ne arată cum vede autorul libertatea de astăzi a presei. „Astăzi, dreptul la opinie duce la o luptă feroce, astfel încât în focul denigrării reciproce , descalificante, partidele își contestă reciproc, de plano și în mod absolut, orice valoare socială, orice capacitate de a guverna, orice drept de a primi investitura corpului electoral. Prin aceasta, clasa
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
ansamblu, nemailăsând șansa electoratului de a alege.” Ceva - ceva este adevărat în ceea ce spune D.P., dar el contrapune de fapt defectele inevitabile ale tranziției spre democrația reală pe care o trăim, mecanismului tiranic al impunerii prin teroare și cenzură a opiniilor dictatoriale câteodată idioate sau chiar demențiale. Oare unde se afla D.P. când soții Ceaușescu batjocoreau țara cu măsurile aberante sau chiar criminale pe care le impuneau? Prezentul drept la replică nu ar fi fost necesar dacă opiniile lui D.P. ar
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
și cenzură a opiniilor dictatoriale câteodată idioate sau chiar demențiale. Oare unde se afla D.P. când soții Ceaușescu batjocoreau țara cu măsurile aberante sau chiar criminale pe care le impuneau? Prezentul drept la replică nu ar fi fost necesar dacă opiniile lui D.P. ar fi fost publicate într-un ziar de mâna doua sau a treia. Dar România literară este o mare revistă care contribuie la formarea opiniilor culturale și nu numai. Să sperăm că articolul lui D.P. nu va avea
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
care le impuneau? Prezentul drept la replică nu ar fi fost necesar dacă opiniile lui D.P. ar fi fost publicate într-un ziar de mâna doua sau a treia. Dar România literară este o mare revistă care contribuie la formarea opiniilor culturale și nu numai. Să sperăm că articolul lui D.P. nu va avea efectul pe care dânsul îl dorește. Errare humanum est, perseverare...
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
54,4%. În ceea ce privește situația la nivelul electoratului împărțit pe partide simpatizanții PDL sunt cei care consideră acest proiect un beneficiu pentru România cu 53,2%, urmați de simpatizanții Partidului Poporului cu 49,2%. O altă temă abordată de sondajul de opinie este gradul în care românii cumpără de pe internet. La publicul urban cu vârste cuprinse între 18-60 de ani 80,8% au răspuns că nu au făcut cumpărături de pe internet în ultima lună de zile. Întrebați dacă cred că va fi
SONDAJ: 44,9% dintre români cred că explotarea de la Roşia Montană este benefică pentru România () [Corola-journal/Journalistic/24140_a_25465]
-
respins, miercuri, cererea de anulare a pedepsei primite de către Gheorghe Nețoiu, pe motiv că este inadmisibilă. Dintre cei trei judecători care au dezbătut problema admisibilității solicitării, unul a admis în principiu contestația lui Nețoiu, astfel, decizia a fost luată cu opinia separată a unui magistrat, potrivit Mediafax. Decizia instanței este definitivă, astfel Gheorghe Nețoiu rămâne în detenție, el având de ispășit o condamnare de trei ani și patru luni de închisoare cu executare în dosarul transferurilor de jucători. Inițial, contestația în
Veste groaznică pentru Gheorghe Nețoiu. Ce au decis judecătorii CAB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/24174_a_25499]
-
performanțelor mele artistice. Lucrul acesta nu se poate întâmpla de la sine. Din acest motiv, când am venit prima oară am lucrat cu studenții de la Conservator; m-am informat. Am condus două proiecte cu muziceni din București... ca să-mi formez o opinie... să cunosc situația în detaliu. Atunci am decis să fac această Fundație pentru Excelență în Muzică. Românii din diaspora, cei din generația mea, dar și cei de după mine, muzicieni cu care am vorbit... i-am întrebat dacă ar veni să
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
de numele postului România TV, urmând ca, dacă se va sesiza o neregulă, să se ceară schimbarea acestuia. Membrii CNA au decis, în ședința de miercuri, că solicitarea TVR privind schimbarea numelui cu pricina este, în acest moment, neîntemeiată. În opinia noastră, utilizarea acestei denumiri este de natură să provoace confuzii grave în rândul unei părți importante a publicului, asemănarea cu denumirea Televiziunea Română fiind mai mult decât evidentă, cu atât mai mult cu cât asocierea numelui țării se poate face numai
CNA: TVR trebuie să se adreseze OSIM în problema numelui România TV () [Corola-journal/Journalistic/24210_a_25535]
-
OSCE și alte forumuri de acest tip, însă, dacă te uiți necomplezent la ce se întâmplă în societate, îți dai seama că până la urmă suntem într-o stare de incompetență civică destul de avansată", a comentat ministrul, citat de Mediafax. În opinia lui Baconschi, pentru a remedia această stare de fapt este nevoie de educație, iar mass-media nu au alocat prea mult spațiu pedagogiei de acest tip.
Baconschi: Ne scade stima de sine () [Corola-journal/Journalistic/24219_a_25544]
-
probleme ale vremii sale, aniversarea sa, an de an, este un prilej Și în veciul vecilor iubit. manifestându-și opoziția față de de rememorare, atât spirituală, cât și (pentru Eminescu, scris de Marta).” nedreptățile ce se făceau poporului său. culturală. ” În opinia mea, și din acest punct de Păun Octavian, Oak Harbor, WA, vedere Eminescu e greu de egalat. I l e a n a A n d r e i , A u s t r a l i a S.U.A. (jurnalist
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
românilor și al găunoși trepăduși politici care ne fac u n i v e r s a l i t ă ț i i , m a r e l e O M , viața de zi cu zi un calvar. În opinia mea, EMINESCU?? Îmi aduc cu mare Eminescu și opera lui sunt pașaportul plăcere aminte cum, în liceu, când incontestabil al românilor nu în spațiul renumita profesoară de limba română, Schengen, de unde se dorește de Nadia Decuseară, fosta șefă de grupă
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
și un modernist à outrance. Împărtășește ideea lui Lovinescu despre „timpul (care) omoară orice creație omenească”, formulă încă și mai radicală decât „mutația valorilor estetice”, care lăsa clasicismului o șansă, în vreme ce pentru Zarifopol, clasicii nu sunt decât „o proptea pentru opiniile literare și artistice”. Ce „om în stare să vadă estetic”, se întreabă el, nu simte neplăcut „convenționalul abstract” din pictura lui Rafael? Nu se bucură de bunăvoință nici literatura clasică franceză, care „seamănă curios cu viața germană prusificată”, având în
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
de la 23 august. În esență, ea trasează toate liniile vieții unui patrician, ghid sigur și generos pentru oricare biograf viitor, care nu va avea decât sarcina de a opune informația nemijlocita din scrisori acelor corecturi ce-i vor aparține. În opinia noastră, el nu va avea de tratat o fire scindata, un eu abscons ce ar trebui cercetat altunde decât în propriul dicteu. Latura nedivulgata din viață, aceea care nu aparține corespondentei, contrapunerea cu valul Mayei, ar întregi, poate un portret
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
ei, aș face lagăre de concentrare pentru aceste elemente periculoase". Era o propunere în premieră, neexperimentata încă nici de Germania devenită hitlerista din 1933 și era atît de antidemocratica încît și dl Constantin Schifirnet, editorul ediției, de obicei complezent cu opiniile retrograde ale poetului, o respinge într-o notă. Antisemitismul sau, prezent încă în articolele dinainte de 1918, capătă acum forme extremiste ("Chestiunea evreiască este reală iar bogăția evreilor trebuie considerată că o sfidare a sărăciei noastre generale"), condamnînd, în 1937, într-
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
noastre ortodoxe, intolerante cu greco-catolicii. Dacă s-ar recunoaște substratul real al Școlii Ardelene, de ordin predominant greco-catolic, evident că pretențiile lor patriotarde, parafate, vai, de crîncenul abuz comunist, din 1948, al desființării unui cult important, ar fi considerabil știrbite. Opinii coroborate printr-un citat din N. Iorga: "Fără unirea în credința cu Romă nu erau școlile mari din străinătate pentru ucenicii români, aspri în ale învățăturii; nu era mai ales acea școală pentru inimă poporului român, care a fost Romă
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
a fost în primul rînd opera intelectualilor liberali, a pașoptiștilor, care ajunseseră la maturitate în anii ^30 și ^40. Ei sînt aceia care au initiat-o, care i-au definit obiectivele, care i-au asigurat conducerea"). Asta concorda perfect cu opiniile lui Lovinescu din Istoria civilizației române moderne (1924-1926) și explică de ce Maiorescu în 1897, apoi Iorga după 1900 și exponenții extremei drepte în interbelic, s-au rostit atît de vehement împotriva intelectualității pașoptiste. Iar pașoptiștii, buni cunoscători ai Europei de
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
Filarmonicii "Transilvania" - concertmaestru: Albert Markăs - ne-a oferit încântătoare mostre din creația lui Leopold Mozart (Serenada în re major și Simfonia în sol major), ca și a fiului său, W.A. Mozart (Mică serenada în sol major). Muzică ascultata confirmă opinia exprimată de dl. Francisc Lăszlă în competentul sau eseu introductiv din programul festivalului: "Mozart avea, din belșug, ambele daruri de la providența: atât codul genetic care îl predestina pentru o cariera muzicală, cât și un anturaj muzical stimulator. Cariera sa este
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
respect că nu mi-au cerut s-o fac! Din 2009, cînd am încetat să exist pentru Dan Voiculescu, și pînă azi am vorbit o singură dată cu fondatorul Intact. O jumătate de oră aprinsă, în decembrie 2013. Am avut opinii net opuse despre vînzarea Gazetei către Ringier. A rămas ca el, normal, pentru că îi reprezenta pe acționari. Discuția și civilizația Întîlnirea a fost neplăcută pentru amîndoi. Ne-am contrat, n-am avut răbdare unul pentru argumentele celuilalt. Mie mi s-
Cătălin Tolontan explică de ce nu aderă la comunicatele Intact privind condamnarea lui Dan Voiculescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21318_a_22643]
-
în calitate de doctorant al departamentelor de "Franceză" și respectiv "Humanities"). Pe un ton rar și apăsat Havel a afirmat: "Omul modern și-a pierdut ancoră transcendență și, odată cu ea, singura sursă adevărată a responsabilității sale și a respectului de sine." În opinia lui Havel "una dintre experiențele umane primordiale, o experiență cu adevarat universală care unifica - sau mai precis, ar putea să unifice - întreaga umanitate, este experiența transcendentei în sensul cel mai larg al cuvîntului." Astăzi, știința însăși confirmă experiență transcendentei. Iată
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
profund convins că ea se află în dimensiunea spirituală care leagă între ele toate culturile, de fapt întreaga umanitate. Dacă democrația vrea nu numai să supraviețuiască, ci să se extindă cu succes și să rezolve conflictele între culturi, atunci, în opinia mea, democrația va trebui să redescopere și să reînnoiască sursele ei transcendente. Trebuie să reînnoiască respectul ei pentru o ordine non-materială, care nu este doar deasupra noastră, ci și în noi, si care este singură sursă posibilă, temeinică a respectului
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
vot, economia de piață etc.) noțiunea de "spirit" sau "duh". "Spiritul" democrației va acționa ca un principiu integrator și regenerator, ne "va conecta cu mitologiile și religiile tuturor culturilor și ne va deschide o cale de a le înțelege". În opinia mea, acest "spirit" al democrației, care va "revitaliză" "autoritatea universului", este similar "sufletului" din vechea cosmogonie medievală. Trebuie oare să mai amintesc că noțiunea de "spirit", de "suflet", "de "duh" a revenit în universul științific încă din secolul al XIX
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]